88 matches
-
sau de un adverb, ierarhia agentivității. Limbă aflată în plin proces de transformare tipologică (OV > VO), de unde combinația specifică de trăsături (unele contradictorii): în general, VSO în propozițiile principale, topica OV se menține în propozițiile subordonate, genitiv prenominal, adjectiv postnominal, postpoziții, auxiliar postpus verbului principal, verbele de voință postpuse verbului principal. Trăsăturile de tip adjectival pot fi exprimate și prin verbe stative cu flexiune. GUARIBA − Vezi NADËB. GUARANÍ Limbă sud-americană vorbită în Paraguay (una dintre limbile oficiale), în unele provincii din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
funcția lor fiind indicată prin topică. Există mecanismul pasivizării, care permite verbului cu doi participanți să nu ia decât unul, întotdeauna pe cel nonagentiv. La aspectul perfectiv, verbele tranzitive nu se acordă cu agentul (aflat în cazul oblic, marcat cu postpoziția ne), ci cu pacientul (aflat în caz direct). La imperfectiv, verbul tranzitiv se acordă cu subiectul, ca și verbul intranzitiv. Un pacient marcat, obiect specific sau uman, cere postpoziția ko, marcă sincretică de dativ și acuzativ. Există două tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu se acordă cu agentul (aflat în cazul oblic, marcat cu postpoziția ne), ci cu pacientul (aflat în caz direct). La imperfectiv, verbul tranzitiv se acordă cu subiectul, ca și verbul intranzitiv. Un pacient marcat, obiect specific sau uman, cere postpoziția ko, marcă sincretică de dativ și acuzativ. Există două tipuri de participii: un participiu ergativ, static și rezultativ, care are afinitate cu clasa nominală, și un participiu pasiv, care nu acceptă introducerea unui adverb temporal printr-un relator nominal, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativă, cât și în cea pasivă. Structura ergativă provine din pasiv. Posesia alienabilă se exprimă prin locativ. Genitivul participă la predicații de localizare. Proprietăți cazuale neașteptate, prezente și în limbi precum turca și limbile dravidiene: toate cazurile sunt realizate prin postpoziții, cu excepția nominativului. Topică SOV. HITITĂ Limbă indo-europeană moartă, din ramura anatoliană. Vorbită în nordul și centrul Anatoliei, în mileniul II î. Cr. S-a formulat ipoteza că ar fi avut anumite caracteristici ergative. HOKAN Familie de limbi din America de Nord (California, Mexic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de svan. Dacă limbile nord-caucazinene sunt de tip SVO și se caracterizează prin marcare de tip ergativ−absolutiv, manifestată prin caz și prin acord, limbile kartvelian (sud-caucaziene) sunt greu de încadrat. În aceste limbi, relațiile gramaticale se realizează prin cazuri, postpoziții și acord. Subiectul primește cazul nominativ, obiectul direct, cazul ergativ/narativ, iar obiectul indirect, cazul dativ. Pe lângă acestea, mai există următoarele cazuri: instrumental, adverbial, genitiv, vocativ. Pronumele personale nu variază după caz. Terminațiile cazuale marchează: proprietăți sintactice ale numelui, clase
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și acord verbal (în persoană) de tip ergativ. Cinci clase morfologice. Încadrarea într-o anumită clasă determină apariția sufixelor "posesive" sau a celor "relaționale". Există un singur set de mărci de persoană, care apar cu nume, cu verbe și cu postpoziții, fiind derivate de la forme pronominale libere. Modul și timpul se exprimă sufixal. Nu există auxiliare. Schimbările de valență sunt marcate prin prefixe sau prin sufixe. Argumentele nominale și cele pronominale sunt în distribuție complementară. Cazul ergativ are aceeași flexiune cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
după sistemul ergativ, având o formă pentru S/O și altă formă pentru A. NEPALEZĂ Limbă indo-europeană (din aceeași familie cu HINDI), grupul indic, vorbită în Nepal și în India. 32 de milioane de vorbitori nativi. Marcare cazuală realizată prin postpoziții, care au statutul de clitice. Limbă head-final (SOV). 7 cazuri morfologice: cazul subiectului tranzitiv și intranzitiv, cazul obiectului direct, dativul, instrumentalul, genitivul, ablativul, locativul. Nu este folosită nicio marcă de caz pentru argumentul S al verbelor inacuzative. Dacă verbul e
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
milioane de vorbitori) și în India (30 de milioane de vorbitori). Numeroase dialecte. Partiție ergativă. Construcția ergativă este restrânsă la anumite timpuri. De obicei, în construcțiile acuzative, subiectul și obiectul nu sunt diferite morfologic. În construcțiile ergative, subiectul primește o postpoziție (ne). Structura ergativă provine din pasiv. Regula acordului: verbul se acordă cu obiectul direct dacă subiectul este ergativ; în celelalte situații, verbul se acordă cu subiectul. Topică SOV. QUICHÉ Limbă din familia MAYAN, vorbită în Guatemala. 900 000 de vorbitori
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
liberă. Omiterea mărcii ergative determină defocalizarea agentului (așteptat, cu grad mic de agentivitate). Orice nume poate fi marcat cu ergativ, adică poate fi argumentul A al unui verb tranzitiv, indiferent de animare, timp, mod, aspect. Relațiile gramaticale sunt marcate prin postpoziții și prin clitice pronominale. Acordul pronominal urmează tiparul nominativ−acuzativ. Nu există o construcție medio-activă, prezentă în alte limbi din aceeași familie. WARRUNGU (WARRANGU, WARRANGO) Limbă ergativă, australiană, aborigenă, din familia pama-nyungan. Ultimul vorbitor a murit în 1981. Sintaxă de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbi în care marcarea are bază semantică sau care combină marcarea pe baze semantice cu cea pe baze sintactice: folopa (Papua Noua Guinee), wakhi/waxi (limbă sud-est iraniană). 14 Oyharçabal (2000) vorbește, referindu-se la limba bască, despre codificare nominală (prin caz, postpoziții, particule, topică) și codificare verbală (prin acord). 15 E. Woolford, "More on the Anaphor-Agreement Effect", Linguistic Inquiry, 30, p. 257−287. 16 Dixon (1994: 52) arată că pentru caracterizarea unei limbi ca fiind ergativă parametrul topicii nu este suficient (fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
În privința acordului, putem avea acordul adjectivului cu numele (da/nu) sau acordul verbului cu numele (da/nu). Din perspectiva topicii mai pot fi avute în vedere: locul adjectivului (AN, NA, NA și AN), locul genitivului (GN, NG), natura adpozițiilor (prepoziții, postpoziții, prepoziții și postpoziții etc.), locul auxiliarului (AuxV, Vaux) etc. Compararea unor structuri sintagmatice elementare poate constitui un teren de aplicații practice pentru diferite taxinomii teoretice: română nu știu 3 2 italiană non șo 3 2 spaniolă no sé 3 2
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
avea acordul adjectivului cu numele (da/nu) sau acordul verbului cu numele (da/nu). Din perspectiva topicii mai pot fi avute în vedere: locul adjectivului (AN, NA, NA și AN), locul genitivului (GN, NG), natura adpozițiilor (prepoziții, postpoziții, prepoziții și postpoziții etc.), locul auxiliarului (AuxV, Vaux) etc. Compararea unor structuri sintagmatice elementare poate constitui un teren de aplicații practice pentru diferite taxinomii teoretice: română nu știu 3 2 italiană non șo 3 2 spaniolă no sé 3 2 franceză je ne
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tipului lingvistic romanic și individualitatea tipologica a limbilor romanice (v. supra: Conceptul de tip lingvistic în lingvistică integrală). Lorenzo Renzi identifica, din perspectiva tipologiei topice a lui Greenberg, 14 trăsături comune ale limbilor romanice: 1. Existența prepozițiilor și nu a postpozițiilor 2. Auxiliarul se așază în fața verbului lexical 3. Pronumele interogativ se așază în fața verbului 4. Adjectivul atributiv manifestă tendința de a-si urma determinatul 5. Complementul numelui în genitiv urmează după determinatul sau 6. Demonstrativele și numeralele preceda determinatul 7
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
amintit: - la nivelul tipologiei fonologice sînt limbi caracterizate de fenomenul armoniei vocalice; - la nivelul tipologiei morfologice sînt limbi de tip aglutinant iar genul gramatical lipsește; - la nivelul tipologiei sintactice sînt limbi SOV (subiect-obiect-verb), centripete (modificatorii preceda elementul modificat) și utilizează postpozițiile în locul prepozițiilor. Lista numeralelor de la 1 la 10 pare mai degrabă un contraargument al existenței unei singure familii: Cuvînt Uralică Altaica Proto-uralică Proto-fino-ugrică Proto-samoedă Proto-altaică Proto-turcică Proto-mongolică Proto-tungusă unu *wk*wik-tɨ *uk*byuri *bîr *nigə(n) *əmun/ *əmkən doi *kek-tɨ
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și radical (că și limbile uralice), care nu se regăsește însă în coreeană și japoneză actuala. Nu exprimă formal genul natural. Multe limbi au cazuri gramaticale, ca și limbile uralice. Nu au articol definit (că și limbile din grupul finic). Postpozițiile predomina asupra prepozițiilor. Articolul preceda numele. Verbul stă la sfîrșitul propoziției"274. Limbile uralice actuale au următoarele trăsături tipologice comune: "sisteme vocalice simetrice; opoziție de cantitate vocalica distinctiva în unele limbi; corelație de rotunjime; în general nu au vocalism de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbile vorbite în nordul Indiei, înaintea expansiunii limbilor indo-iraniene și tibeto-birmane. A mai fost plasată în (sub)familiile tibeto-birmană, munda, eniseiană, burușaski, caucaziana, dar Joseph Greenberg o plasează în Macrofamilia indo-pacifică, eventual împreună cu nihali 309. Este o limbă SOV, cu postpoziții. Apartenența ei la această familie este discutabila, dar posibilă. Bibliografie specială: Aikhenvald, Alexandra Y., The Manambu Language of East Sepik, Papua New Guinea, Oxford University Press, Oxford, 2008. Blake, Barry J., Australian Aboriginal Grammar, Croom Helm, Londra/Sydney, 1987 Blake
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Neoficială (N) / Limba moartă (LM) Clasificare genealogica și tipologica Scriere 1. aari OR Etiopia (regiunea Omo); limba a unei populații creștine familia afro-asiatică, ramura omotică de sud; tonala; aglutinanta; nu are plural; nu are articol nehotărît, dar are articol hotărît; postpoziții; SOV latină și etiopiana 2. abază OR Rusia (R. Karaceaevo-Cerkesă) / N Turcia, Iordania; considerată și dialect al limbii abhaze; că majoritatea limbilor N-V caucaziene, bogat inventar consonantic (63 de foneme) și foarte sărac inventar vocalic (2 foneme) familia caucaziana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aglutinanta; SOV; subst. - adj. lipsită de scriere; transcrieri chirilica, katakana, latină 8. ajagbe N Benin, Togo; limba a unei populații majoritar creștine; nu trebuie confundată cu aja, familia nilo-sahariană (Sudanul de Sud) familia nigero-congoleză, ramura kwa, grupul gbe; plural clitic; postpoziții; SOV/SVO latină cu semne și caractere speciale 9. akan LN Ghana / N Coasta de Fildeș, Surinam, Jamaica (America de Sud și Centrală); dialecte: akan, asante, fante, twi; în America limba a ajuns datorită sclavilor africani familia nigero-congoleză, ramura kwa, grupul tano
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
scriere inventate: sărați și tengwar 304. quiché N Guatemala amerindiana din familia maya, grupul quiché-man; ergativă hieroglifica ideofonografică (în trecut), latină 305. rajasthani O India (Rajasthan și Madhya Pradesh); Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indo-arian; tonala (doar unele dialecte); postpoziții; SOV devanagari 306. rapanui vorbită în Insula Paștelui (denumire locală Rapa Nui, Chile); limba extrem de interesantă, aflată însă în pericol de extincție ca urmare a expansiunii limbii spaniole familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul est-polinezian; cinci vocale și zece consoane; conserva
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
320, 324, 327, 328, 331, 333, 334, 335, 336, 339, 344, 345, 346, ~ braziliană 87, 294, ~ nouă 294, ~ veche 228, 294, creola ~ 113, 114, 115, 227, 291, 294, 320, 324, 335, 336, galaico-~ 263, indo-~ 227, iudeo~ 294, spaniolo-~ 227 postpoziție 98, 155, 176, 178, 206, 237, 238, 295 postpunere 71, 118 pragmatică 25, 26, context pragmatic 195, registru (stil) discursiv-pragmatic 195 prepoziție 155, 176, 192, 245, 249, 273, 282 prepoziție 58, 59, 68, 88, 90, 98, 143, 178 producere lingvistică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de ființă ce apare în fenomenalitatea lumii obiective? Căci a vedea un fenomen ca existent înseamnă a-l înțelege ca altceva posibil și, implicit, a deschide distanța unui raport de transcendență. Prin urmare, "a întrezări ceea ce se află dincolo de aceste postpoziții verbale", cum spune C. Baltag, presupune a fi pe urmele referinței deviate, dislocate, suspendate în prepoziția unei medieri în care "referința semnului nu mai este "reală", ci virtuală. Suspendarea referinței "reale" (...) este, într-adevăr, condiția accesului la meta-referință și ea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
verbului. Verbe tranzitive și intranzitive. Aspecte verbale: afirmativă, negativă, posibilitativă, imposibilitativă. Diateza (activă, pasivă, reflexivă, factitivă, a reciprocității). Verbe formate prin derivare și compunere. Verbe compuse. Locuțiuni verbale. Participiile și gerunziile Adverbul. Clasificarea semantică a adverbelor. Funcțiile sintactice ale adverbelor. Postpozițiile și numele postpoziționale. Conjuncția coordonatoare (copulativă, disjunctivă, adversativă, conclusivă). Sintaxa și topica propoziției. Mijloace de exprimare a relațiilor sintactice în limba turcă (juxtapunerea, joncțiunea, acordul, intonația). Părțile de propoziție (simple și compuse). LITERATURA Competențe specifice: Candidații trebuie să aibă competențele
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr); ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția. d) Sintaxă ... ● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI ● Sarău, Gh., Curs de limba rromani, Editura Sigma, București, 2008 ● Sarău, Gh., Lexicologie rromă, Editura CREDIS, Universitatea București, 2003
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr), conjugarea verbelor împrumutate, ce conțin suf. - isar-; ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția. e) Sintaxă ... ● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma; Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale; Fraza: tipuri de fraze. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI ● Sarău, Gh.
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr), conjugarea verbelor împrumutate, ce conțin suf. - isar-; ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția. e) Sintaxă ... ● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma. Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale. Fraza: tipuri de fraze. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI MATERNĂ ● Sarău
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]