34 matches
-
analize fără a plasa modul în care societatea românească a gestionat trecutul totalitar într-un context comparativ, care să evidențieze atât specificitatea cât și asemănările soluției românești în raport cu alte tipare disponibile de reglare a conturilor între prezent și trecut.Societățile posttotalitare, fie că e vorba de Germania postbelică intrată în procesul de de- nazificare, fie de statele ieșite din comunism, odată desprinse de chingile totalitare, sunt puse în situația de a-și confrunta moștenirea trecutului. Reglarea conturilor cu trecutul pare a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecerea timpului și cu dispariția biologică a purtătorilor amintirilor de primă mână referitoare la trecutul problematic. Această strategie din urmă a fost angajată de Rusia post-sovietică, a cărei elită politică a eludat sistematic confruntarea cu trecutul. În ambele cazuri, statul posttotalitar pus în fața situației de a administra o moștenire istorică dificilă recurge la "politici ale amneziei", prin care confruntarea cu trecutul este fie amânată în speranța că tensiunile se vor dezamorsa de la sine, fie uitarea este instituită prin decret. Sub acest
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în cele din urmă de condamnare ca "ilegitim și criminal". Stăpânirea trecutului (eng. mastering the past, germ. Vergangenheitsbewältigung) presupune inițierea unor proceduri oficiale de reglare a conturilor cu trecutul problematic moștenit de societatea curentă în urma tranziției către o ordine politică posttotalitară. Cea mai frecvent utilizată modalitate de luare în stăpânire a trecutului este prin criminalizarea sa, prin instituirea unei "justiții tranziționale". Prototipul justiției tranziționale este reprezentat de procesele de la Nürnberg organizate imediat după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial de către
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
italiană se regăsesc în Lasswell [1975]) știința politică s-a ocupat în mod constant de contexte în care puterea este cucerită, împărțită și aplicată; așadar, cum vom vedea în al nouălea și al zecelea capitol, de regimurile nedemocratice (autoritare, totalitare, posttotalitare, sultanice) și de cele democratice, în care apare și se dezvoltă competiția pentru putere. Știința politică s-a ocupat, cum am văzut în al doilea și al treilea capitol, și de modalitățile prin care cetățenii, grupurile și mișcările pot participa
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
către care aspiră în viitor. în mod asemănător, indivizii ar putea respinge anumite valori care îi caracterizează în prezent și de care ar dori să se lipsească. Autorii explică acest rezultat prin reacția determinată, în rîndul tinerei generații a statului posttotalitar, de paternalismul extrem care a început cu Ceaușescu și s-a extins la nivelul societății și familiei. Astfel, noua generație trăiește o formă de revoltă împotriva unor direcții prestabilite de "foștii" încă atotputernici în rețelele sociale, acești tineri încercînd astfel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și bogăția documentării. El se încheie cu o bibliografie foarte bogată și de o indiscutabilă utilitate. Dar acest text este scris într-un alt context și dintr-o altă perspectivă decât a Europei de est, care a trăit în regim totalitar sau posttotalitar. De unde, o mică precizare prealabilă. Relația literatură-politică nu este nici uniformă, nici omogenă, nici universală. Ea depinde în mod fundamental de regimul politic în care o literatură își desfășoară activitatea. într-un stat totalitar, precum România ultimelor decenii, literatura s-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care Lenin a proclamat victoria „revoluției bolșevice”, am o discuție cu ghida. O întreb de ce nu sunt evacuate în alt loc tablourile și documentele leniniste și sunt păstrate aici, la Primăria orașului, unde ar trebui să domine spiritul lumii noi, posttotalitare. Mă ambalez: „Capitalismul și societatea democratică vor salva Rusia, nu privirile evlavioase ațintite asupra crimelor lui Lenin”. Femeia îmi răspunde calm, pregătită pesemne să facă față unor asemenea reproșuri, că aceasta este istoria lor, bună-rea, trebuie s-o respecte. Atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de test pentru validitatea argumentațiilor respective). De pildă, clasificarea elaborată de Herbert Kitschelt et al. (Post-Communist Party Systems: Competition, Representation and Inter-Party Cooperation, Cambridge University Press, 1999) împarte statele comuniste în trei categorii, fiecare cu un alt tip de evoluție posttotalitară: astfel, avem regimurile patrimoniale, în care autorii încadrează Bulgaria și cele mai multe state din fosta Uniune Sovietică (România ar intra și ea în această categorie, deși nu este menționată), caracterizate prin birocrații corupte fondate pe legături clientelare sau personale și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înainte de 1989 și excludea o astfel de omisiune. În opinia reclamantului, absența s-ar datora intenției de a ascunde trecutul ori chiar distrugerii fișelor de informații care puteau dezvălui identitatea agenților Securității care și-au păstrat funcțiile în cadrul serviciilor secrete posttotalitare. Acesta denunță totodată refuzul CNSAS și al serviciilor secrete de a recunoaște dispariția sau distrugerea documentelor din dosarul său, precum și refuzul CNSAS de a explica inconsecvența informațiilor oferite în raport cu numerotarea paginilor. 44. Guvernul observă că, spre deosebire de situația reținută de Curte
HOTĂRÂRE din 19 iulie 2011 în Cauza Jarnea împotriva României - definitivă la 19 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238227_a_239556]