193 matches
-
încălțat” a fost un muran de tracțiune; pe atunci mai erau ceva cai prin părțile Banatului, iar muranul, tânăr și puternic, nu l-a speriat câtuși de puțin. A stat uica Mihai lângă el și-i mai spunea de-ale potcovarilor. Azi așa, mâine așa, Constantin Seculin în nici trei ani s-a făcut meseriaș de ți-era mai mare dragul, iar meșterul chiar că prinsese drag de băiatul isteț și până la urmă priceput chiar și la lucrări de fierărie. E
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
meserie, crede Constantin Seculin din Giarmata-Vii. A făcut porți dintre cele mai frumoase, cu ornamente cum le plac oamenilor de la țară, garduri din fier de toate felurile, grilaje și câte și mai câte. „Dacă m-aș mai naște odată, tot potcovar m-aș face”, zice tânărul meseriaș din satul de la o aruncătură de băț de Timișoara. Iar caii îi plac cum nu se poate mai mult. Tresaltă atunci când îi vin clienți nemți și italieni cu cai de echitație, ca bunăoară Danilo
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
e grea munca la nicovală, mai cu seamă vara pe arșiță, când toată lumea fuge la umbră, atunci covaciul fuge la căldură, acolo unde dogoarea e mai mare decât afară. Oricum lângă vatră are vreo 45 de grade „la umbră”, glumește potcovarul cu cea mai mare căutare din Banat. Chiar și la Timișoara, unde are locul de muncă, a lucrat multă vreme într-o fierărie. Își amintește că în-tr-o vară, una dintre cele mai fierbinți din Banat, afară erau 40 de grade
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
asta mai trebuie să fi și om dur”, că dacă nu ești cu picioarele pe pământ, „te pierzi pe lângă cal”. De munca de covaci să te apuci de tânăr că „răzbești mai iute, mai târziu, n-are rost”, îmi spune potcovarul Costel. Dacă merită? „De îmbogățit nu te îmbogățești cu ea, dar nici nu mori de foame” spune el. Simbria unei meserii care moare Costel îmi face chiar o socoteală a muncii lui de 12 ani de covăcie, în care a
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
a nu arde copita. Fierul potcoavei se lucrează la o temperatură între 700 și 1000 de grade, apoi se bate pe nicovală cu bandhamerul și se încovoaie cu falthamerul. Găurile potcoavei în care intră caielele se fac cu șpițhamerul. Un potcovar priceput pregătește mai multe sortimente de potcoave destinate cailor de diferite tipuri și dimensiuni, bunăoară, potcoave de „coseală” pentru animale cu o călcătură ieșită din comun, apoi potcoave de „țăcăneală”, care produc un sunet deosebit pe drumuri asfaltate, destinate în
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
să bată câte un cui în butuc”. Să batem în lemn! Așadar, nimic altceva decât un simplu stâlp de hotar. Variante, însă, mai există. Butucul original, spuneau unii, a fost de fapt un stâlp de care se legau caii la potcovar, acesta bătând câte un cui în pom, pentru a lecui calul bolnav ca urmare a unei vrăji. Despre efectul protector al baterii cuielor - rămas până în zilele noastre prin obiceiul de a ciocăni cu degetul îndoit în lemn - este vorba și
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
deochiul, blestemul, slujbele negre și vrăjitoarele albe sunt elemente frecvente, pe care cititorul le întâlnește cu surpriză în satul contemporan, de parcă ar fi coborât direct în lumea lui Sadoveanu. La fel de surprinzătoare e și practicarea unor îndeletniciri demult uitate, cum sunt potcovarul, povestitorul satului sau făuritorul de coase, meșteșuguri care au supraviețuit pănă astăzi și se practică pentru că e nevoie de ele, nu pentru că ar reprezenta o atracție turistică. Lucrurile cu care poate ne-am lăuda noi, cele legate de progres, nu
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
în veci, amen! Episodul 202 PAPA în vremea când se petrec întâmplările din această istorisire, pe scaunul pontifical odihnea Papa Grigorie al XV-lea. Se născuse într-o familie săracă din împrejurimile Romei, fiind - cifră semnificativă - al șaptelea copil al potcovarului Giusto și-al soției sale Mărgărita. Marea epidemie cabalină din 1563-1565 l-a adus pe potcovar la sapă de lemn, așa că micul Pietro va fi dat fără prea multe regrete, încă de la cinci ani, unei mănăstiri franciscane din apropiere. Copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
scaunul pontifical odihnea Papa Grigorie al XV-lea. Se născuse într-o familie săracă din împrejurimile Romei, fiind - cifră semnificativă - al șaptelea copil al potcovarului Giusto și-al soției sale Mărgărita. Marea epidemie cabalină din 1563-1565 l-a adus pe potcovar la sapă de lemn, așa că micul Pietro va fi dat fără prea multe regrete, încă de la cinci ani, unei mănăstiri franciscane din apropiere. Copilul, slăbuț, palid, cu păr castaniu cârlionțat, înainte de a se învăța cu rigorile vieții monahale și-ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
că ea născut o lume ciudată în care a lucra cu mâna nu-i așa, este jignitor. A se lucra cu mintea este ceea ce toată lumea dorește să obțină. Dorințe exprimate de genul aș vrea să devin: olar, sculptor, pictor, fierar, potcovar, să sap șanțuri, gunoier, brancadier, fierar betonist, lucrător la cariera de piatră, postaș, curier, vânzător, casier, debarasator, pantofar, geamgiu și exemplele pot continua numai sunt astăzi țeluri în viață ci meserii ce se fac vrând nevrând de către cei ce numai
MÂNA ŞI MINTEA de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367976_a_369305]
-
dimineață străluceau în soare. În zile de sărbătoare, bunicul le împletea cozile și coama, împodobindu-i cu coliere din mărgele albastre, cu clopoței. Bunicul era mândru de caii săi. Le făcuse harnașamente din piele și periodic mergeam cu ei la potcovar, prilej de întîlnire cu alți posesori de cai și discuții despre bunul mers al treburilor satului. Așezată pe un trepied priveam cu uimire la foalele ce atâțau focul, la bara de fier înroșită care urma să fie transformată în potcoave
MÂNZUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366946_a_368275]
-
de cai și discuții despre bunul mers al treburilor satului. Așezată pe un trepied priveam cu uimire la foalele ce atâțau focul, la bara de fier înroșită care urma să fie transformată în potcoave. Cu un clește-foarfecă cu brațe lungi, potcovarul tăia dimensiunea potcoavei, o îndoia și apoi, cu un bros, o bătea pe nicovală. După ce-i dădea găurile necesare prinderii, potcoavele erau scufundate într-o baie de apă. Odată făcute potcoavele, fierarul le scotea pe cele vechi, curăța meticulos copitele
MÂNZUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366946_a_368275]
-
le tăia și apoi fixa noile potcoave cu caiele cumpărte de la prăvălie. Mai târziu, când am învățat să călăresc, această sarcină îmi revenea mie. Mândră, că pot fi de folos, mă implicam în treburile gospodăriei. Cînd mă vedeau venind la potcovar ceilalți clienți glumeau binevoitori zicând: iată-l pe nepotul lui Hogea, ce faci măi băiete? Roibul a crescut transformându-se într-un armăsar de toată frumusețea, ce a procreat serii intregi de urmași, câștigând multe trofee la întrecerile organizate-n
MÂNZUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366946_a_368275]
-
psalmi efemeri Poemul citit de-un scamator Pui de cuc în cuib străin să afle Mireasma contenită, fructe coapte; Să nu mai fie loc de veghe Zi de pomană, planuri tăcute Pluteau îndărăt - lumea era la Solstițiu La Bâlci venise Potcovarul cel Magic De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Prinzătorul de vise plutea dinspre codri spre șesuri sterile, peste faleze, către nisipuri albastre, dincolo de noroiuri rigide, peste munți ca de șarpe, între albii de ape muginde - Trecea peste
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
ea este Giovana, zisă și Profesoara, el este Michel, căruia i se spune Exploratorul, iar dumneaei Giorgiana, cunoscută sub numele de Muzeografa. - Apoi eu n-am așa nume sofisticate ca dumneavoastră cei de la oraș. Mă numesc Mitru Fieraru și sunt potcovarul satului. - Sunteți bine făcut, solid și puternic! - îl admiră Giovana. - Și ce bicepși! - adăugă Giorgiana Muzeografa. Un adevărat pachet de mușchi! Sunteți de toată admirația! - Așa-i neamul meu din tată-n fiu cu constituția robustă și puternici de ia
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
ea când ieșim în sat ca să culegem informațiile necesare pentru lucrarea noastră de doctorat. - Aaa, veți fi medici! - se dumirii Mitru Fieraru spre stupefacția celor patru tineri care abia se abținură să nu izbucnească în hohote de râs de ignoranța potcovarului. După plecarea acestuia cele două perechi trecură la planuri. - Să aflăm exact unde-i castelul, zise John Artistul. - Îi scotocim toate cotloanele, adăugă Michel Exploratorul. Dacă de sute de ani nimeni n-a călcat pe acolo, este imposibil să nu
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
clipi din ochi, iar „moșulică” nu a așteptat ca să vadă cine sunt sau de ce mă aduse cumnatu-său să cinstesc o rachie și mă și puse la curent cu tot ce mișca în comună. - Nepoate, eu îi cunosc... de la primar până la potcovar, ce le poate pielea, și află de la mine că nu e unu să nu facă politică. - Ce să facă bieții oameni, iarna?!... - Îi vezi pe-ia de la masa din fundul sălii? - Cum să nu-i vadă!... „moșule” (probabil că tăiase
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > SĂ TRĂIEȘTI, DOMN DOCTOR! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 778 din 16 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Era de prin părțile Botoșanilor. Lucra la biroul de evidență. În tinerețe lucrase ca potcovar, fierar, forjor și alte meserii de dârvală. De oameni din ăștia avea nevoie ministerul, cu origine sănătoasă, să asculte orbește ordinile mai-marilor. Era mereu pus pe glume, era cam hâtru. Dacă în tinerețea lui a stat aplecat la picioarele cailor
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
Gospodina a apărut în prag cu o carafă de vin galben ca untdelemnul pe care l-a pus pe masă. A mai adus și niște pahare mari, ar fi putut îmbăta un armăsar cu ele, dar în nici un caz un potcovar! Au mâncat oamenii gospodărește. Usturoiul îi ardea pe limbă așa că au mai băut o cană de vin. După o întreagă zi de umblătură, oboseala și-a spus cuvântul, vinul a mai contribuit și el în mare măsură, așa că erau gata
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
ceva mirosise el cu nasul lui mare și încovoiat, dar nu se putea dumiri. Abia când intră în casă s-a deșteptat: matahala plângea și îl ținea în brațe pe nea Ion. Femeia l-a lăsat din mână pe fostul potcovar și acum îl săruta pe „doctoraș” de mai-mai să-l albească. - Să trăiești domn doctor, că matale mi-ai salvat bărbatul! Murea săracul cu ograda plină de orătănii, cu vinul în beci și cu slănina în pod. Ia uitați-vă
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
trei câini ciobănești. Oile beau apa rece din ulucele cișmelei apoi se așezau pe burtă, somnolente, în arșița soarelui. Numai cu ajutorul neprețuit al câinilor, care se dădeau la ele lătrându-le, reușeam să le aduc acasă. Alteori, duceam caii la potcovar și priveam uimită cum foalele suflă întețind arderea cărbunilor, care înroșeau bara de fier. Urma transformarea în potcoave a acesteia. Cu un clește special, potcovarul tăia metalul incandescent în bucăți de dimensiunea necesară, apoi le îndoia cu alți clești dându
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
se dădeau la ele lătrându-le, reușeam să le aduc acasă. Alteori, duceam caii la potcovar și priveam uimită cum foalele suflă întețind arderea cărbunilor, care înroșeau bara de fier. Urma transformarea în potcoave a acesteia. Cu un clește special, potcovarul tăia metalul incandescent în bucăți de dimensiunea necesară, apoi le îndoia cu alți clești dându-le forma potcoavei. Pe nicovală, sub bătăile ciocanului, continua finisarea potcoavelor, datul găurilor și în final răcirea acestora într-o baie de apă rece. Unul
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
înapoi lui Ilia Polec, acesta a rămas tare nemulțumit de starea animalului. Nu degeaba nu-l trăgea inima să dea ce-i al lui pe mâini străine! Acum își găsise de lucru, trebuia să piardă o zi să meargă la potcovarul satului, să-și aducă iapa iarăși în stare de muncă. Avea mulți copii, toți gospodari, unii erau chiar tovarășii noștri de copilărie, cu ei plecam și veneam de la școală. Au ajuns fiecare pe la casele lor, gospodari de frunte în sat
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
nu țină cont de înghesuială și împingea gerul mai sus cu un cap de om. Ba nu zici că într-o vineri, nu mai știu care banda de lăutari, era să rămână... de căruță, nu din vina calului, nici a potcovarului, ci din vina... șoarecilor aciuați în țambal și contrabas. Intraseră acolo, cine știe când, de frig, probabil. Și acum la zdrăngăneală, dădeau să iasă. Îngrozit, vizitiul opri căruța și îi dădu pe toți jos, că el nu vrea să ducă
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
scântei în tot atelierul, modelându-și cu iscusință potcovița înroșită în cărbunele din vatra forjei, pentru un nou cerc necesar butucului unei roți de căruță. Moștenise acest atelier de la tatăl său, de la care învățase și meseria de fierar - rotar și potcovar, cum și părintele lui o primise de la tătâne-său, care și-a adus sculele fierăriei peste munți, tocmai din Ardeal, din zona Bistriței Năsăud cu mare sacrificiu, când s-au refugiat înaintea anului o mie opt sute, din fața urgiei ce se
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]