63 matches
-
București, 1968; Cartea mea de aduceri aminte, îngr. și pref. Mihai Gafița, București, 1972; Cartea a patra, îngr. și pref. Mihai Gafița, București, 1974; Cântări pentru pasărea albastră, îngr. și pref. Elena Piru, București, 1975; Vreau să trăiesc (Șapte gâște potcovite, Veronica, Ana Ipătescu, Cronici dramatice), îngr. și pref. Nina Stănculescu, București, 1983. Traduceri: La Rochefoucauld, Filosofia vieții..., București, 1909; Serghei Grigoriev, Alexandr Suvorov, București, 1953 (în colaborare); C.D. Ușinschi, Animale domestice, păsări și fiare, București, f.a. Repere bibliografice: Rebreanu, Opere
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
VAN, 1922-1923, 10-11; Emil Isac, „Cântări pentru pasărea albastră”, ALA, 1923, 115; A,. Bădăuță, Mihail Dragomirescu, „Cântări pentru pasărea albastră”, „Buletinul Institutului de Literatură”, 1923, broșura 1, buletin 31; [Interviuri cu Claudia Millian], DRI, III, 336-352; Tudor Teodorescu-Braniște, „Șapte gâște potcovite”, ADV, 1932, 14 775; Vasile Timuș, „Șapte gâște potcovite”, RP, 1932, 4236; George Mihail Zamfirescu, „Șapte gâște potcovite”, G, 1932, 3; Miller - Săndulescu, Evoluția, 340-348; Lucian Boz, „Întregire”, CLI, 1936, 32; Cioculescu, Aspecte, 150-152; Stelian Constantin-Stelian, „Întregire”, CL, 1936, 4-7
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
ALA, 1923, 115; A,. Bădăuță, Mihail Dragomirescu, „Cântări pentru pasărea albastră”, „Buletinul Institutului de Literatură”, 1923, broșura 1, buletin 31; [Interviuri cu Claudia Millian], DRI, III, 336-352; Tudor Teodorescu-Braniște, „Șapte gâște potcovite”, ADV, 1932, 14 775; Vasile Timuș, „Șapte gâște potcovite”, RP, 1932, 4236; George Mihail Zamfirescu, „Șapte gâște potcovite”, G, 1932, 3; Miller - Săndulescu, Evoluția, 340-348; Lucian Boz, „Întregire”, CLI, 1936, 32; Cioculescu, Aspecte, 150-152; Stelian Constantin-Stelian, „Întregire”, CL, 1936, 4-7; Pompiliu Constantinescu, „Întregire”, VRA, 1936, 452; Lovinescu, Scrieri, VI
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
pasărea albastră”, „Buletinul Institutului de Literatură”, 1923, broșura 1, buletin 31; [Interviuri cu Claudia Millian], DRI, III, 336-352; Tudor Teodorescu-Braniște, „Șapte gâște potcovite”, ADV, 1932, 14 775; Vasile Timuș, „Șapte gâște potcovite”, RP, 1932, 4236; George Mihail Zamfirescu, „Șapte gâște potcovite”, G, 1932, 3; Miller - Săndulescu, Evoluția, 340-348; Lucian Boz, „Întregire”, CLI, 1936, 32; Cioculescu, Aspecte, 150-152; Stelian Constantin-Stelian, „Întregire”, CL, 1936, 4-7; Pompiliu Constantinescu, „Întregire”, VRA, 1936, 452; Lovinescu, Scrieri, VI, 113-114, 354; Vasile Timuș, „Vreau să trăiesc”, RP, 1937
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
22 iunie 2004 POPOR ROMÂN Ți-au trecut oase prin oase De câte poveri ai dus, Pentru nordici, estici, sudici, Pentru cei de la Apus. Iar acuma pentru tine Ai atât de mult profit, Cât spun că este bine Cei ce-avutu-au potcovit. Popor român crescut în dor Și în răbdare-adâncă Ei în belșug trăiesc și mor, Dar tu rămâi o stâncă. Destinul e nedrept din zori, Nedrept și mai departe, Pe strămoșescul tău răzor Buni lideri rar ți-s parte. 25 iunie
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
bine; dumneavoastră judecați. D-apoi ce să mai stăm și să mai judecăm? grăi cu voce blândă Toma Orășanu. Parcă putem face altfel? Atâta scădere este că rămân numai lupii păzitori în pădure. Și, pe lângă asta, iapa mea nu-i potcovită. Traian zâmbi: Vei lua, bade Toma, pe roibul meu, și iapa dumnitale va face drum mai puțin. Badea Toma cercă să se mai dumirească o dată pe sine însuși. Știu eu ce și cum om face? Să zicem că dau iapa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
îmi gâdilă nările... După toate semnele, potcovariul are de lucru nu șagă, fiule. Cărăușii care au venit la potcovărie s-au sculat cu noaptea în cap, pentru că au mare grabă. Pleacă la drum lung și au nevoie de cai bine potcoviți, că altmintrelea... Călugărul se uită la mine în așa fel încât îi citesc în ochi părerea: „Da’ te pricepi, fiule! Și eu care credeam...” Nu stau pe gânduri și-i răspund: Păi când eram acasă, cine ajuta la potcovitul cailor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
plăcea tare mult mirosul de copită arsă...De atunci știu că un cal nepotcovit îi ca și cum ar fi șchiop. Să nu te aștepți să tragă. Te lasă în drum tocmai când ți-i lumea mai dragă...Dar și un cal potcovit prost! Vai de zilele lui...Se împidecă sau se cosește la alergare și mersul îi devine un chin. Poți să-mi explici ce înseamnă a se cosi un cal potcovit rău? Cum să nu? Și asta se întâmplă la picioarele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
când ți-i lumea mai dragă...Dar și un cal potcovit prost! Vai de zilele lui...Se împidecă sau se cosește la alergare și mersul îi devine un chin. Poți să-mi explici ce înseamnă a se cosi un cal potcovit rău? Cum să nu? Și asta se întâmplă la picioarele din spate. De fapt, calul se lovește cu hacurile potcoavelor nefăcute cum trebuie. Partea de deasupra copitei devine o rană...Uf! Să nu fii în locul bietului animal! Ai crescut în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
oprit brusc, privind insistent în țărâna drumului... Uite aici urme de potcoave de cal! Hadarag s-a apropiat și a privit înmărmurit la urma de potcoavă. Rusul a revenit cu întrebarea: Ei! Ce ai de spus? Este urmă de cal potcovit ori ba? Prins la înghesuială, Hadarag a tușit cu chip să-și dreagă glasul. A înghițit în sec, căutând un răspuns... Și-a trecut dosul palmei peste frunte și, făcând-o pe miratul, a îngăimat: Aaa! Da, da! Mi-am
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Noaptea veni repede, umedă și senină. Își împărțiră locurile. Paraschiv ținea tira la un dâmb, în drumul căruțelor, lângă rampă. Sub ei se vedea lumina bordeiului și în țarcul întunecat se mișcau umbre mari. Armăsarii sforăiau înfiorați. Pungașii auziră copitele potcovite bocănind și nechezatul unuia mai neastâmpărat. Apoi se lăsă liniște. Așteptară așa, vreme de un ceas, culcați pe burtă, ronțăind fire uscate de buruiană. Cerul se limpezea peste malul de pământ. O dungă zăpezie se ivea tăind marginile. Crăcile subțiri
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
tuturor, chirurg, anestezist ori asistentă, înainte de vizita de dimineață, pentru a pune inelele într-însa. Chirurgii și pianiștii trăiesc prin degetele lor, spune Pantelimon, degetele trebuie să zburde precum caii sălbatici. Așa că dați inelele încoace. Unde ai văzut cal sălbatic potcovit sau împiedicat ? Nu-i așteptăm răspunsul căci, așa cum face de la o vreme, ar scoate moneda din buzunarul de la piept, pentru a o lăsa să răspundă în locul lui. Și, pentru a desena întregul tablou, să pomenim și celelalte două personaje care
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de Faraon. Întinse mâna și îl măsură neîndurător. Acela se făcu mic și dădu să se ascundă în spatele portierei. Fălcile îi erau încă umflate de dumicații nemestecați. Cum însă degetele lui Calu începură să se strângă încet într-un pumn potcovit, Faraon înghiți cu ghionturi, băgă mâna în sân și scoase un cârnat mușcat la un capăt. — Si manghe bok, praleo... se tângui Faraon, dar fără a stârni mila cuiva. Calu se întoarse pe scaunul lui. Vorbi, ținând cârnatul ridicat ca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
unelte mai mici care ajutau la confecționarea fierăriei pentru căruțe, a plugurilor, pânzuirea uneltelor agricole sau la potcovirea cailor și a boilor. Materialul feros se procura de la magazinele de profil sub formă de fier beton, fier lat, fier oțelit și potcovită. Din potcovită se confecționau potcoave sau caiele. Nelipsită din fața fierăriei era stănoaga, un dispozitiv din lemn care era folosit la imobilizarea animalului care era potcovit. Pentru foc se foloseau cărbunii din lemn, adică mangalul, care era pregătit după o adevărată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mici care ajutau la confecționarea fierăriei pentru căruțe, a plugurilor, pânzuirea uneltelor agricole sau la potcovirea cailor și a boilor. Materialul feros se procura de la magazinele de profil sub formă de fier beton, fier lat, fier oțelit și potcovită. Din potcovită se confecționau potcoave sau caiele. Nelipsită din fața fierăriei era stănoaga, un dispozitiv din lemn care era folosit la imobilizarea animalului care era potcovit. Pentru foc se foloseau cărbunii din lemn, adică mangalul, care era pregătit după o adevărată tehnologie. Într-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zi se Întoarseră fiecare pe la casele lor. Muncile de peste an Primăvara Fiind zonă montană, muncile de primăvară se amânau cam până la jumătatea lunii martie. Până atunci, totul trebuia pregătit. Plugul și grapa mai aveau nevoie de mici reparații, vitele trebuiau potcovite iar, gunoiul din spatele grajdului trebuia dus acolo unde urma să se semene porumb și să se pună cartofi. Solul nefiind prea fertil, pentru anumite culturi trebuia Îngrășământ natural. Se Începea cu transportul gunoiului care se făcea mai ușor iarna cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
rândul ei să vină cu mâna cealaltă spre mâna lui; o atingere ușoară, apoi o mângâiere delicată și mâna ei se pierdu sub mâneca caftanului. Drumul, ca să nu fie înnoroiat, fusese podit cu trunchiuri de stejar cioplite și loviturile copitelor potcovite ale cailor aveau o rezonanță deosebită în tăcerea nopții. Se auzea până în mahalale că vodă trece pe podul Mogoșoaiei spre palatul de pe malul lacului. — Podul Mogoșoaiei, așa o să-i rămână numele, spuse el. — Da, Podul Mogoșoaiei. Aud că văduva lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spre lăutari ca să se pornească jocul călușului. Cei unsprezece bărbați păreau acum cai ce se legănau când la pas, când la trap, când în galop, săreau, mimau că ar fi nărăvași și nu se lăsau înșeuați, ridicau picioarele ca să fie potcoviți, făceau acrobații iar printre ei, ca un fel de negare a lor, dar păstrând ritmul muzicii, mutul își juca rolul în mod desăvârșit. Când călușarii tropăiau lovind ritmat pământul cu picioarele, mutul dansa în mâini; dacă flăcăii săreau în sus
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Parcul vânătorilor> din dealul Copoului, grădina <Perjoaia> în drumul spre închisoarea Galata, Hanul <Trei Sarmale> de la Socola, bodegile <Muțu Podgoreanu> și <Samoilă> din strada Lăpușneanu, <Simion Pașcanu> de lângă Primărie, <Pomul Verde> - ușă în ușă cu Teatrul Evreiesc, <La șapte gâște potcovite> din strada Brătianu, <La șapte draci> din strada Palat, <La vița Românească> din strada Sf. Andrei, <La Zalis> de lângă Templul Evreiesc, <Sakmari> din Păcurari, bodega <Pogor> și restaurantele <Luther> și <Bragadiru> din Piața Unirii, <Bolta Rece>, bodega <Sindicatul Viticol> vizavi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
marșul macabru luat dintr-o simfonie eroică. Am făcut războiul așa cum August Prostul ajută la strânsul covorului din manej. Umblam târând după mine ziua și noaptea ghiuleaua groazei, trainic prinsă de glezna piciorului asudat sau înghețat într-o enormă cizmă potcovită. Într-o încontinuă somnolență, nu știam niciodată unde mă aflu. Înțelegeam numai că stau în prima linie. De aceea, mă simțeam cu totul nefolositor, dezorientat, cuprins de panică. Eram trist ca ropotul de ploaie, căzut mărunt pe foile de cort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cizmărie, curelărie, lemnărie, rotărie și fierărie-potcovarie Normă nr. 15 - pentru aprovizionarea cu harnașament și vehicule hipo Normă nr. 16 - pentru aprovizionarea cu materiale de întreținere și reparații echipament Normă nr. 17 - pentru aprovizionarea cu materiale de întreținere căi și de potcovit Normă nr. 18 - pentru aprovizionarea cu harnașament și materiale pentru dresajul câinilor de serviciu Normă nr. 19 - pentru aprovizionarea cu echipament și materiale pentru pregătire fizică și sport Normă nr. 20 - pentru aprovizionarea cu rechizite de birou Normă nr. 21
LEGE Nr. 143 din 31 decembrie 1994 pentru aprobarea unor ordonanţe ale Guvernului emise în baza Legii nr. 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110630_a_111959]
-
complete. În plus, navele se vor preda cu alimente și apa pentru 5 zile, pentru întregul echipaj. 4. Mijloacele de transport cu tracțiune animală se predau cu găleată, cheie pentru roți și felinar (catadioptru). Caii trebuie să fie sănătoși și potcoviți și vor avea asigurate cantitățile de furaje prevăzute în ordinul de predare. 5. Ordinul de predare va fi păstrat în deplină siguranță pentru a nu fi supus pierderii, deteriorării sau furtului. Pierderea sau deteriorarea acestuia va fi anunțată autorității emitente
HOTĂRÂRE nr. 11 din 19 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 132/1997 privind rechizitiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120071_a_121400]
-
aibă o lungime suficientă pentru a permite animalelor să se așeze, să se hrănească și să se adape. Bovinele nu vor fi legate de coarne. 7. Solipedele care nu călătoresc în boxe individuale nu trebuie să aibă copitele din spate potcovite. 8. Taurii în vîrstă de pește 18 luni vor fi de preferință legați; ei vor avea un anou nazal care va fi utilizat numai pentru a-i manevră. Articolul 7 1. Cînd animalele de diverse specii sînt transportate în același
CONVENŢIA EUROPEANĂ din 13 decembrie 1968 privind protecţia animalelor în tranSportul internaţional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136163_a_137492]
-
ca un fel de nălucă. E foarte viu. Așa și partizanii. Erau foarte vii, deși nu aveam reprezentarea lor fizică. Erau legende. Auzeai despre „faptele lor de vitejie”, că l-au prins pe nu știu care activist de partid și l-au „potcovit” la propriu sau că l-au pus să-și mănânce carnetul de partid și alte asemenea isprăvi. C.Ș.: N-am lămurit însă cum a ajuns personaj în Fețele tăcerii partizanul din sat. A.B.: M-a obsedat acel om
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
vadă care este atmosfera și să cheme anumiți boieri de taină... Cine mai știe ce nume o fi purtând hanul la începuturile sale, pentru că fantezia ieșeanului e mare. Ia ascultă, dragul meu, numai câteva nume de crâșme: „La șapte gâște potcovite”, „La șapte Draci”, „Sprăvale baba”, „Raiul lui Adam” ori „Calul Bălan”. Și câte alte nume, care de care mai chisnovatice. Ei de când șade hanul înfipt în acest loc? Să încercăm a descurca ițele timpului. Pornind de la faptul că o vreme
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]