340 matches
-
săptămâni, de când criminalul năvălise În magerniță , o zi mohorâtă, umedă, tristă. Antoniu dormise ca de obicei iepurește, dârdâind de frig pe priciul improvizat. Aproape de ivirea zorilor, ațipise din nou ostenit; visa o grotă În care se ascunsese de teama unei poteri, când a simțit peste el o greutate care i-a tăiat respirația și părea că-i frânge oasele. Bruta, Încerca să-l sodomizeze și se năpustise asupra lui cu pantalonii În vine, căutând cu disperare să-i sfâșie hainele. Înjura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
întrebai. - Patinoarul, zise, ștergându-și buza de jos cu un șervetel. - Ah da, îmi amintii. Patinoarul. Da, gheața o vom importa din Groenlanda. Între cei doi mesteceni de-acolo va fi poșta, mai sus pe drum pescăria, chiar vizavi de poteră. Pe deal vom amplasa bineînțeles o piscină, și fabrica de pisici, pușcăria, un pâlc de palmieri... PULA FERMECATĂ Muzica: Smashing Pumpkins, David Bowie, Kraftwerk, Suede 1. Era duminică dimineață și îmi făceam clătite când a sunat telefonul. Am pus polonicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
ar fi băgat mîna în foc pentru nimeni, dar putea spune liniștit că dacă nu jandarmii lui Călătorescu, cel puțin jurnaliștii de la Adevărul, mai bine de la Universul, îi dădeau de știre lui nea Cocoș cam pe unde se va abate potera a doua zi. Pînă la un punct nici nu aveau vreun interes să se întîlnească. Dacă s-ar fi întîmplat, cine știe ce-ar mai fi ieșit, poate chiar cu moarte de om, dar nu din pricini de înverșunare ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să aibă această conversație se putea considera un favorit al sorții. Leonard Bîlbîie nu avusese încă o astfel de discuție, dar după ce s-a întors din Dobrogea, lămurind într-un fel surprinzător "afacerea Cocoș", pe bandit și pe oamenii săi poterile l-au urmărit încă un an și mai bine, dar nu era nimic îngrijorător în asta, ce era de aflat, de știut, se știa. Mihail avusese grijă să informeze unde trebuie despre reala dimensiune a "afacerii Cocoș", după întoarcerea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
reporterii ca bondarii în jurul lui Cocoș și toate gazetele sînt pline ochi. Cumnatul lui Cocoș; O femeie de lume îndrăgostită de Cocoș; Trei morți după întîlnirea cu Cocoș. Un interviu cu Cocoș. Cocoș e bolnav, dar nu-i pasă de potera domnului prefect. Care pe care, a declarat Cocoș. Ce zici de asta, dom'le? Nici lui ăla, Aristide Blanc, ori lui Wilson al Americii nu i s-a dat atîta atenție în atîtea gazete dintr-o dată. Aici deștepții de la Dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Rătești. Bărbatul Înarmat mizase pe posibila nehotărîre a Securității Între cele două păduri. Dar nimeni nu era nebun să-și atragă ad versarii În cea izolată, ușor de Înconjurat. Nici alții nu erau proști să creadă una ca asta, așa că potera a sosit, Începînd Îndată să pieptene pădurea cea mare. Văzînd uimit că revolverul său credincios nu percutează, răzvrătitul, la adăpostul unui baraj de bușteni, a ridicat mîinile, avînd norocul ca trupa să nu tragă, ci să și-l dorească legat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
totul de la el. Visam deja Întîlniri numai Între noi doi În care el Îmi dezvăluia toate tainele clandestinității și ale tacticii de partizan, toate tehnicile de camuflaj, Îmi descria armele, Întreținerea și confecționarea lor, aprovizionarea cu muniții, ambuscadele, ciocnirile cu poterele regimului, evadările, Îmi deslușea urzirea rețelei lui de tăinuitori. Deveneam depozitarul tuturor mărturiilor sale, urmînd să le scot la lumină Într-o carte publicată În Occident și să le ascult difuzate În serial la Radio Europa Liberă. CÎnd, după 1989
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Odești din Maramureș. Denunțat ca „dușman al poporului“, a fost arestat, dar a evadat de sub escortă. Armurier fiind el de meserie, și-a făurit singur puștile și pistoalele cu care s-a retras În codri și cu care a hărțuit poterele comuniste. Se pare că, În afară de milițieni și de soldați secu, a lichidat doar doi bărbați care Îndrăzniseră să se atingă de casa lui. În rest, i-a iritat doar și și-a bătut joc de bolșevici. Legendele Îl preumblă peste
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
șură o familie de amărîți sosiți de pe Crișul Alb, dar care nici nu se gîndeau să plece. Îi omenise cum Îi dăduse mîna și lui, Îi Înțelesese, numai că venise ziua cînd nu mai avea cu ce să-i țină. Potera i-a luat pe străini pe sus, Îmbrîncindu-i și suduindu-i. Gazda, uimit peste poate, s-a băgat la mijloc: — Nu-i Îngăduit a da În ei, că lor li s-o arătat Maica Sfîntă, iară vouă nu! — Gura, chiaburule
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
poți pupa mai bine la capătul târtiței. Tovarășul Geană a turbat... Arestați-l! Jumuliți-l! Pârliți-l pe vrăjmaș! Împreună cu Mutu lui și băgați-i pe-amândoi la mititica! Că m-am săturat să-i supraveghez cu o armată de poteră! Că avem alte treburi mult mai importante și mai urgente la ordinea zilei. La ocnă poate să strige cât o vrea că îi este frig și rabdă de foame și de sete... Gata! S-a zis cu agitația împotriva ordinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
trei-patru cuvinte: foame, frig, poc-poc, buf-buf... În rest, totul este numai scorneala gloatei înfierbântate de mânie. Burzuluiala-i mare și la Galați. Din Nord se așteaptă sosirea unor trenuri ticsite cu protestatari. Buboiul coace și în Transilvania... Peste tot, Vetucă, potera-i pe picior de război... Se pregătesc dulăii de marea confruntare cu Țara... Gloata nu mai poate fi întoarsă din drum... Pâine și libertate, asta-i cerința întregii nații. Mâine-poimâine buboiul crapă! Va fi potop, Vetucă! Va fi poc-poc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
prin urale Proclamația de la Iași către țară, despre care se știa că a fost definitivată până în cele mai mici amănunte și se spera ca ea să marcheze începutul unui sfârșit îndelung așteptat. Dar, la o mulțime tot mai mare, și potera era mai numeroasă, care a reușit să-i blocheze în Piața Gării cu niște garduri mobile, aduse în regim de urgență de la Nicolina. Din depărtare, se auzeau tot mai anemic ceva proteste cu Huoo criminalilor! și văicăreli izolate pe străzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
prietenii Grătărel, nu pentru că, așa cum crezusem eu, era pofticios de fripturi sau mici la grătar... Deștept, inspirat și cu gust, unchiul. Nu m-a pus să cânt, dar mi-a făcut semn să ciulesc urechile la tezaurul lui folcloric: "Vine potera călare, / Neagră ca de-nmormântare; / Negru sunt, larmă nu fac, / Dar pe unde trec e jale, / C-au țesut un zodiac / Din fum negru de pistoale..." Ca din cărți le zicea și le cânta, iar ninetistele, care veniseră și ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
atât de mare ca a lui nea Grătărel. Iar când am fost pentru prima și ultima oară ca să-i mulțumesc, în cimitir, l-am auzit cum cânta, ca în ziua aceea de pomină în care-mi dăduse iarba fiarelor: Vine potera călare, / Neagră ca de-nmormântare; / Negru sunt, larmă nu fac, / Dar pe unde trec e jale, / C-au țesut un zodiac / Din fum negru de pistoale..." 18 E semn de înțelepciune, de îmbătrânire sau de boală metafizică, domnule Z? Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
doi indivizi care se țineau la distanță, În mulțime. — Te urmăresc pe dumneata, căpitane? Întrebă Încet, dând impresia că vorbea de cu totul altceva. Sau pe mine? Alatriste, cu fereală, aruncă o iute ocheadă spre perechea aceea. Păreau a fi potere, sau spadasini năimiți. Simțindu-se observați, se Întoarseră pe jumătate, fără grabă. — Aș zice că pe mine, don Francisco. Dar cu domnia voastră și cu versurile domniei voastre, nu se știe niciodată. Poetul se uită Încruntat la stăpânul meu. — Să presupunem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
tot mai radicali în opțiunea lor estetizantă. în ciuda aparențelor amenințătoare și severe, acțiunea cinegetică descrie, la Vladimir Streinu, un ritual cvasireligios: Cu flintă grea, cu tolbă și corn la cingătoare, Pășesc în văzul lumii la cruntă vînătoare. Rămas însă de poteri, sub catarămi și zale, Cucernic, un călugăr grijește de-ale sale. Eu țin de al acelui Sfînt Hubert moale cin: Văd cerbul, plec genunchiul, las pușca și mă-nchin. Poetul percepe pădurea ca un templu, iar jugaștrii, paltinii și arinii
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
folosirea unor soluții din filme celebre, precum finalul din gloriosul Butch Cassidy and Sundance Kid pus ca încheiere a aventurii haiducului Panait, care se aruncă în prăpastie cu cei treizeci de fîrtați ai săi pentru a nu fi prinși de poteră ("une trentaine de chevaux s'élançaient vers le pâle soleil d'hiver dans le vide, lui échappant à jamais" etc., p.171), includerea a numeroase exerciții stilistice reprezentate de variantele "cererilor" sau "autobiografiilor" lui Karoll Fata, sau de așa-zisele
Povestea lui Prithvi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15177_a_16502]
-
vale Să-mi cânte până pe-nserat Cu voi de doruri, si de jale. Și nu fiți triști că-i vară arsă De griji, de ploi, de dorul meu Ca-n toamnă care stă netoarsa Vom băsmui cu Dumnezeu... DELIR Vin poterile dimineții Și mai bătrâni suntem cu-n an Sub geam, stau plopii înțelepții De vorbă cu un vechi castan. Doar pietre-n cale, numai pietre Poteca gândului o bat, Iertarea urca printre trepte Își duce umbră la-nchinat. Prin camere doarme
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Doar pietre-n cale, numai pietre Poteca gândului o bat, Iertarea urca printre trepte Își duce umbră la-nchinat. Prin camere doarme tăcerea Își zornăie zalele-i reci În ceașcă-și lasă adierea S-o-nec în cerneală din veci. Vin poterile, vin din zodii Timpul își rupe trist cămașă Arhanghelii umblă în dodii Frică lovindu-mi cu cravasa. Cerșește vârstă pe la poartă, doar ornicul bate, si iartă. Bătrânul stătea agățat cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
situazione economică". Aveva già scritto Gramsci nel primo Quaderno: "Per le classi produttive (borghesia capitalistica e proletariato moderno) lo Stato non è concepibile che come formă concretă di un determinato mondo economico, di un determinato sistema di produzione. Conquista del potere e affermazione di un nuovo mondo produttivo sono inscindibili"3. Riprendendo questa notă nel Quaderno 10, Gramsci torna sulla "concezione dello Stato secondo la funzione produttiva delle classi sociali", sottolineando come "îl rapporto di mezzo e fine" (tra politică ed
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
sua regolamentazione. Mă în realtà questa distinzione è puramente metodica, non organică e nella concretă vită storica società politică e società civile sono una stessa cosa. D'altronde anche îl liberismo deve essere introdotto per legge, per intervento cioè del potere politico"4. Questo passo è importante per l'affermazione secondo la quale la "distinzione è puramente metodica, non organică e nella concretă vită storica società politică e società civile sono una stessa cosa". Qui società civile sembra da intendere nel
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
forza: una visione ingenua della democrazia e dell'egemonia. Îl fatto invece che tali organismi preposti alla formazione del consenso siano incardinati dialetticamente nello Stato permette di dire senza ambiguità che Gramsci stă proponendo una lettura forțe della morfologia del potere nella società contemporanea. Un potere egemonico, în cui - ancoră una volta, dialetticamente - nessuno dei due aspetti (forza e consenso, direzione e dominio) può essere ignorato. Un potere egemonico îl cui soggetto è la classe, mă una classe che - per essere
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
democrazia e dell'egemonia. Îl fatto invece che tali organismi preposti alla formazione del consenso siano incardinati dialetticamente nello Stato permette di dire senza ambiguità che Gramsci stă proponendo una lettura forțe della morfologia del potere nella società contemporanea. Un potere egemonico, în cui - ancoră una volta, dialetticamente - nessuno dei due aspetti (forza e consenso, direzione e dominio) può essere ignorato. Un potere egemonico îl cui soggetto è la classe, mă una classe che - per essere davvero egemone - non può che
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
dire senza ambiguità che Gramsci stă proponendo una lettura forțe della morfologia del potere nella società contemporanea. Un potere egemonico, în cui - ancoră una volta, dialetticamente - nessuno dei due aspetti (forza e consenso, direzione e dominio) può essere ignorato. Un potere egemonico îl cui soggetto è la classe, mă una classe che - per essere davvero egemone - non può che "farsi Stato". Stato e coscienza di classe La notă 47 del Quaderno 1, intitolata Hegel e l'associazionismo, pare essere îl primo
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Stato è insieme strumento (di una classe), mă anche luogo (di lotta per l'egemonia) e processo (di unificazione delle classi dirigenți). È possibile per Gramsci creare momenti di "contro-egemonia", è possibile per una classe "già prima di andare al potere essere "dirigente" (e deve esserlo): quando è al potere diventa dominante mă continuă ad essere anche "dirigente"" (Q 1, 44, 41). La funzione di direzione inizia prima, mă îl dispiegamento pieno della funzione egemonica și ha poi solo nel "farsi
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]