672 matches
-
de disjuncție ireconciliabilă prin suceală și definitivă prin moarte." patru sînt ceasurile în povestirea În vreme de război, al patrulea e anul rebel în Păcat, patru ceasuri ține rătăcirea în La hanul Mînjoală, a patra e clasa în care se poticnește Cănuță și personajul din Lanțul slăbiciunilor, după patru săptămîni și nu după șase se botează același Cănuță, dar mai ales, "patru kilograme de crap și o nevastă care crapă, sau mai bine zis leapădă, se prăpădește..." Într-adevăr, mult mai
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
distribuia, stârnesc în zilele noastre mila la adresa unui mic trecut. Cum însă omul este, de la izgonriea din Paradis, un mare nemulțumit, un neliniștit și un îngrijorat, mereu în căutarea de ceea ce nu i se cuvine - adică de mai bine - ne poticnim de cete de iritați pe care te miri ce îi revoltă, faptul bunăoară că electricitatea se scumpește lunar și nu zilnic, cum ar fi cazul, ca să ne înfățișăm cu fruntea sus în fața Europei, că la venitul mediu de o sută
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
privindu-mă speriată. M-am făcut că nu observ și m-am așezat pe o bancă ceva mai alături. Cu mișcări furișate, foarte precaute, ea și-a vârât banii în sân, încolăcindu-și mâinile în jurul capului bărbatului ei, care se poticnea într-un sforăit zgomotos. Bate vântul. Ploua că la început de toamnă. Mai am pe puțin un ceas până sosește trenul și nu știu ce să fac. Cu cei doi mi-ar fi cu neputința să intru în vorbă. Un târgoveț este
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
întâmplat, aseară, unei mămici de bebeluș de 3 luni, care se chinuia să iasă din farmacia Sensiblu de la Lujerului (aia care e chiar vizavi de Cora). Va să zică, mămica noastră a cumpărat ceva de la Sensiblu și, când să plece, s-a poticnit. Nu putea deschide ușa ca lumea, din cauză că era cu căruciorul. Cum se căznea ea acolo, s-a trezit că a venit bodyguardul, a îmbrâncit-o de lângă căruț, apoi s-a întins să deschidă el ușa. Șocată și tremurând, s-a
Cum să iei bătaie de la nenea bodyguardul de farmacie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20092_a_21417]
-
pentru energiile regenerabile. Esențial este că noi avem nevoie de investiții în economia verde. Acest lucru este o decizie strategică la nivelul Uniunii Europene. Din păcate, în România poți să ai planuri bine puse la punct, dar lucrurile se pot poticni la nivelul unui directoraș. Cel mai păgubos este să nu dai un răspuns clar investitorilor”, a mai subliniat ministrul Mediului.
Borbely: România poate intra în infringement pentru că nu a modernizat marile centrale () [Corola-journal/Journalistic/27609_a_28934]
-
în pas necunoscut,Însăși viața o visam.Silvana Andrada Tcacenco- 2000... XXVII. GOL DE CER, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2144 din 13 noiembrie 2016. GOL DE CER În viața asta fug pe-o mare fără valuri, Mă poticnesc și cad ca valul înspre maluri, Lăsați-mă acolo, să redevin nisip Și mai apoi cuvântul să-mi recreeze chip, În urma mea cocorii se prăbușesc pe ape, Din drumurile zboruri ce nu știu să adape, Lăsați-i să coboare, ca
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
mele buze Să- ncremenească chipul în ceea ce eu sper Iar pentru ochi să lase un simplu gol, de cer. Silvana Andrada Tcacenco 12.11.2016 ... Citește mai mult GOL DE CERÎn viața asta fug pe-o mare fără valuri,Mă poticnesc și cad ca valul înspre maluri,Lăsați-mă acolo, să redevin nisipși mai apoi cuvântul să-mi recreeze chip,În urma mea cocorii se prăbușesc pe ape, Din drumurile zboruri ce nu știu să adape,Lăsați-i să coboare, ca în
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
aflarea veștii morții sosiei sale neoficiale, Senatorul leșinase. Cu semnele vitale slăbite, fusese dus rapid în patul din salonul comun de la același etaj și ajutat să-și vină în fire. Când se trezi, constată că mintea nu-i lucra deloc, poticnită în cruda realitate: cel care-i luase locul murise! Adică, era salvat?! Și începu să râdă nebun! Un fulger îl trezi la realitate: păi, dacă toți știau că Senatorul murise, atunci el... el cine urma să fie de-acum înainte
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
a trecut, chiar dacă ți-a frânt în două inima. . Nu lăsa loc pentru regrete, atâta vreme cât mai poți Că viața n-o să te aștepte, să tragi tu clipele la sorți. Mai dovedește-ți înc-o dată, că ești puternică și crezi; Nu poticnindu-te în soartă, ci ridicându-te mai sus. Ridică-te și dă uitării momentele de netrecut, Și în pofida disperării n-ai să mai știi că te-a durut. . Geta Corbu Zecheru foto - DpNeT Referință Bibliografică: Dedicație / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare
DEDICAȚIE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380311_a_381640]
-
singurele care o mai puteau atinge, pe sub pielea-i de cârtiță. ...Lumânările jeleau cu o lumină obscură, întunericul. La căpătâiul patului, trona cu sfială, un sfeșnic. Mirosea a rug de pocăință și smerenie în ceața de tămâie groasă, care se poticnea de fiecare dată în jelania celor veniți să-și ia adio. -Mamă dragă, dor de suflet, grea ți-a fost așteptarea! Am sosit mai repede decât încrâncenarea vântului care ți-a răsfoit tăios, toate clipele tale de profundă așteptare. Mai
CÂRTIŢA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382146_a_383475]
-
Pe unde pașii îl duceau, găsea de cuviință, Să spună că e crucea grea, că n-are biruință. Și nu era o zi de sus să nu își plângă traiul, Uită de harul lui Isus, ce-i promisese raiul, Se poticnea și murmura și n-avea bucurie, Spunea acestea mai mereu, ca și-alții să o știe. Veni o zi când după rugi 'nălțate-n seri arzânde, În vis, îi spuse Dumnezeu în câteva cuvinte: "De crucea ta îți pare grea
CRUCEA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382287_a_383616]
-
produs etno ori de jazz ostenește repede, fluxul muzical se repetă și se banalizează, sensibilitatea se spălăcește (ca în Concertele pentru vibrfafon și percuție de Ney Rosauro și Emmanuel Sejourne). Iar atunci când a reușit să devanseze divertismentul, muzica s-a poticnit în fața obstacolului ce l-a constituit nesiguranța propriului eu, indecizia de a opta pentru congruența stilistică (așa cum s-a întâmplat cu Uneven Souls de Iovan Zivkovic). A fost ca într-un "Game" la tenis, în care jucătorii, în special Alexandru
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
rog... cum e Dincolo?... - E tot un fel de aici, râspunsese el râzând... Mai circula o versiune - când îl întrebase același lucru, un alt cerchist: - Mi s-a spus că n-am voie să spun... se derobase Nego, de astădată poticnindu-se de două ori în consoana s, repetată...
Sibiul și cerchiștii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6930_a_8255]
-
Radu Afrim, Vasile Ernu, Horia Ursu, Florina Pîrjol? O istorie in nuce, care nu și-a definit încă, așa-zicând, din lipsă de timp, criteriile de selecție, dar care și-a constituit o substanțială bază de date. Să nu ne poticnim în confuzii. Nu atât conținutul, cât discursul este, la Dan C. Mihăilescu, istoricist. Și încă într-o manieră aparte. Ca prestație publică onestă. S-a observat sau nu anterior, autorul Ideilor cu zimți nu e niciodată susceptibil de ipocrizie. Desigur
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
că se derulează undeva între cer și pământ, într-o zonă de tranziție către un rai promis. La un moment dat am avut senzația cutremurătoare că Dumnezeu și-a săvârșit doar pe jumătate lucrarea. Că înălțarea la cer s-a poticnit. Copacul însuși, suspendat cu rădăcinile în văzduh, un simbol a unui timp-netimp, sau al unui timp înțepenit, trăiește, în chiar împietrirea lui, teroarea așteptării lui Godot. De ce acest supliciu? Poate pentru ca să-și ispășească vina (păcatul) de a fi îngăduit Evei
Așteptare și limită existențială by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8102_a_9427]
-
foc și a rămas în senină contemplare timp de luni de zile, fără să pună gura pe mâncare (în afară de cele trei mese zilnice plus gustările). Alteori, dispărea pentru lungi perioade fără nici o explicație, și se întorcea cu limba împleticită și poticnindu-se pe picioare, pretinzând că acestea sunt semne că Duhul Sfânt sălășluiește în el. La 56 de ani, pe când cântărea mai mult de 100 kg, a fost arestat de miliția protestantă, care i-a cerut să se lepede de credința
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
Nu contează ce reprezintă. Eu vreau să spun că "singurătatea" nu poate fi un produs al salcîmilor, ci... Ba, în cazul ăsta, da! Vreau să zic... Bine... Dacă insiști... Dar mai gîndește-te. Virgil vru să continue o idee, dar se poticni în clipa cînd se uită în ochii Ilincăi și zări în ei un licăr curios, de care pînă atunci nu știuse. Simți un fior fierbinte și coborî ochii în pămînt. Ilinca îl crezu supărat și numaidecît își îndulci vocea. Poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nobilă, care i-a marcat conte lui, pentru totdeauna, drumul în istorie. Legănându-se gânditor în șezlongul ce scârțâia din când în când la o mișcare mai bruscă, contele își mângâia barba lungă visând probabil la falansterul uriaș care se poticnise în regulile unei societăți prea plictisite ca să mai guste idei inovatoare. Aici, de fapt, intrăm în sfârșit în zona curioasă a șușanelelor-de-viță-nobilă. Căci, dincolo de cele ce au fost scrise, transmise pe cale orală sau anesteziate în cotloanele memoriei, s-a păstrat
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
nimeni nu bea fără să muncească! Redactorul-șef se agită-n scaun, dar pică la înțelegere. Ca să bei, trebuie să compui o poezie! hotărăște actorul prețul alcoolului pe piața culturală a capitalei. Redactorul-șef începe să bâlbâie o rimă. Se poticnește, transpiră, revine, încheie și întinde mâna după pahar rânjind prostește. Capul pleșuv își retrage ușor mâna de pe masă, actorul înșfacă paharul încălzit de soarele care se pregătește să apună și tace privind transparențele licorii râvnite de redactorul șef. Peste holul
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Îi mulțumea, Îl săruta pe obraji. Apoi s-a ridicat, a luat cu delicatețe chitara, parcă nevrând să Îl trezească, ori parcă vrând să păstreze clipa asta de intimitate fără sfârșit. A Închis ochii și a Început să cânte, imperfect, poticnindu-se, refrenul Concertului de Aranjuez, fără să-i pese de notele false, de realitate, de asfințit. Apoi vocea i s-a auzit limpede, aproape, tandră, Însoțind acordurile chitarei, de parcă ar fi vrut să Îi ocrotească somnul, tânără fată cântând lângă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
a ignorat zeii. S-a ridicat și nu a simțit efortul, exact ca În clipa când a alunecat În leșin, ușor, parcă dus de apele fluviului care Îl cerea Înapoi cu infinită discreție și delicatețe. Apoi a mers prin Întuneric, poticnindu-se, cu brațele Întinse, ca un orb care Își pipăie zidul negru al nopții, fără cărare. Nu mai era nevoie să Închidă ochii, vocea râului Îl călăuzea - dacă va fi curs vreun râu prin apropiere, fiindcă parcă prea șerpuia tăcut
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
era sugrumată de spaimă. Ne-am ținut de mâini și am rămas tăcute, privind la șarpe, cu răsuflarea tăiată. A stat câteva clipe nemișcat, de parcă se simțea epuizat, și apoi a început iar să se miște. A traversat piatra, parcă poticnindu-se, și s-a târât, încet, spre iriși. — Dă târcoale prin grădină încă de dimineață, am zis eu cu voce stinsă. Mama a oftat adânc și s-a prăbușit în scaun. — Asta-i! Sunt sigură... își caută ouăle. Biata de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de narațiuni psihologice stufoase, concentrat pe subtilitatea jocului actoricesc. Și chiar mi se pare o performanță ce fac cei trei actori. Faptul că ei înțeleg ce spun, iar eu înțeleg perfect ce și cum rostesc ei, faptul că nu mă poticnesc în șabloane și mimetisme de tot felul, faptul că sînt vii și că mă fac să vibrez împreună cu ei. Într-o seară blîndă de primăvară oarecum timpurie, am avut plăcerea să întîlnesc o echipă de tineri artiști preocupați realmente de
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
nume modest ca al florilor de baltă din care de fapt s-a născut: Panait Istrati. l în buzunarul corpului neînsuflețit al lui Ladima s-a găsit o bancnotă de 1000 de lei. l Atunci când pana Otiliei Cazimir s-a poticnit la mijloc de cuvînt ca o lance de oștean, totul a intrat în patrimoniul Muzeului de literatură al Moldovei. l Șerban Cioculescu face față dublei funcții a criticului și istoricului literar, care ca un Ianus bifrons privește totodată în trecut
PERLE... P@RLE... PERLE... by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8952_a_10277]
-
vorba și în piesa olandezilor Ugo Dehaes și Keren Levi, coregrafii și interpreții lucrării Couple-like. Ei s-au mișcat numai pe ritmurile iscate de îngemănarea continuă a propriilor corpuri, care se îmbinau armonios, dar cel mai des se înfruntau, se poticneau, se clătinau, se izbeau chiar cu icneli, se depărtau pentru o fracțiune de secundă, pentru a se căuta și a se uni din nou, într-o compoziție în care cei doi păreau o singură ființă, multiformă. Se pare că în
eXplore dance festival 2007 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9107_a_10432]