46 matches
-
, Aura (pseudonim al Aureliei Potlog; 12.I.1967, Chișinău), poetă și eseistă. Este fiica Liubei (n. Caraman) și a lui Semion Potlog, intelectuali. Urmează școala primară și Liceul „Gh. Asachi” în Chișinău (1974-1984). În 1990 termină cursurile Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat din același oraș. Între 1988 și 1991, este redactor la ziarul „Tineretul Moldovei” și apoi la revista „Galaxia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
din Franța, Rusia, Italia, Belgia etc. A primit Premiul Ministerului Culturii pe anul 1993 și Premiul Academiei Române pe anul 1996. Debutează cu o schiță în „Tineretul Moldovei” (1984) și editorial în antologia colectivă Dintre sute de catarge (1990), semnând Aurelia Potlog. Primul său volum de poezii, De partea cealaltă a umbrei (1993), este semnat cu pseudonimul literar Aura Christi. Versurile care alcătuiesc relativ numeroasele ei plachete (șirul lor este întretăiat de un volum antologic - Nu mă atinge, 1997) dezvăluie o personalitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
domnul Numan Bekir. În plasa Hârșova "s-au validat alegerile la următorele comune: Gârliciu, Groapa Ciobanului, Șiriu, Ghizdărești, Ostrov, Urumbei Topalu, Calfa Dăieni și Topolog"1457. În comuna Gârliciu au fost aleși consilieri comunali domnii: Gheorghe Grosu, Vasile Efrim, Toader Potlog, Ștefan Necula și Stan Știrbu 1458. Pentru completarea consiliului communal, Remus Opreanu, prefectul județului Constanța, i-a numit consilieri pe domnii Negoiță Popa și Tudorache Ion. Primar al comunei Gârliciu a fost numit domnul Ștefan Necula. Alegătorii din comuna Groapa
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pe partea stîngă, ca să nu se apropie dracul de tine. Se crede că nu e bine a se culca cu fața în sus, c-apoi diavolul i se pune ca o piatră pe piept, așa că nu se poate scula. Pe potlogul* ce-a rămas de la opinci, să faci cruce, că-și face dracul opinci din el. Dracul locuiește în gropi și pivniți părăsite, case pustii etc. Acel loc unde-a fost cineva ucis de lut* este necurat, și acel ce trece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se ridică și se sprijină carul potlog - bucată de piele veche poziție (femeie în) - însărcinată prelucă - dumbravă pricaz - ghinion, pagubă, neno rocire pricorici - pricolici, priculici, om preschimbat după moarte în cîine; strigoi prigorie - prigoare, pasăre migratoare priință - folos primiti (a) - a mătura pripas - progenitură de animal domestic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un ficior. Amelia a măritat-o după Niță I. Maxim, om de treabă dar foarte năcăjit. Tinca a fost măritată după un domn Jecu la Bacău. Teofila după un cizmar de la Mănăstirea Văratic. Maria măritată după Vasile a lui Ștefan Potlog, care pe urmă și-a zis Ștefănescu. Și Felicia care era de mare frumuseță a fost starița Mănăstirei Văratic. Și un ficior Aurel care a fost preot la Dorna. Ghiorghi Ghiorghițanu a fost administrator la moșia din Cozmești, dar murind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de el. Deci a lui îi cinstea că s-a descoperit acel testament, el fiind și învățat și om de legi și nu a preotului V.Mihailescu ori a lui Vasile Ștefănescu, care de la început s-a chemat Vasile Ștefan Potlog. Eu în 1898-1899 eram în cl. III-a primară la școala primară "Alexandru I. Cuza Vodă nr.1 din Fălticeni, care era atunci pe str. Rădășeni, azi I. Creangă. Și stam în gazdă la Dumitru Mihailescu, fost sergent major. Om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a mai găsit pe Vasile Ștefănescu. Și atunci sergentu major Turcanu l-a întrebat l-a întrebat pe V.Ștefănescu: "Măi V.Ștefănescu nu te-a mai numit și altfel ? "Și el a răspuns că da, m-a chemat Vasile Potlog. ".... Tuți Crucea și Dumnezăii măti de potlog 42, de ce n-ai spus de azi dimineață, să răscolesc eu toate condicele Biroului de mobilizare!". În Baea eu am cunoscut 2 gospodari frați cu numele de potlog, Alecu Potlog și Ștefan Potlog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
atunci sergentu major Turcanu l-a întrebat l-a întrebat pe V.Ștefănescu: "Măi V.Ștefănescu nu te-a mai numit și altfel ? "Și el a răspuns că da, m-a chemat Vasile Potlog. ".... Tuți Crucea și Dumnezăii măti de potlog 42, de ce n-ai spus de azi dimineață, să răscolesc eu toate condicele Biroului de mobilizare!". În Baea eu am cunoscut 2 gospodari frați cu numele de potlog, Alecu Potlog și Ștefan Potlog. Pe Ștefan Potlog l-a omorât un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
da, m-a chemat Vasile Potlog. ".... Tuți Crucea și Dumnezăii măti de potlog 42, de ce n-ai spus de azi dimineață, să răscolesc eu toate condicele Biroului de mobilizare!". În Baea eu am cunoscut 2 gospodari frați cu numele de potlog, Alecu Potlog și Ștefan Potlog. Pe Ștefan Potlog l-a omorât un butuc mare de fag în gard la Cacadâr iarna, s-a fărtoiat sania cu butuc cu tot. Iar Alecu Potlog a avut un ficior Gheorghe f. frumos și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a chemat Vasile Potlog. ".... Tuți Crucea și Dumnezăii măti de potlog 42, de ce n-ai spus de azi dimineață, să răscolesc eu toate condicele Biroului de mobilizare!". În Baea eu am cunoscut 2 gospodari frați cu numele de potlog, Alecu Potlog și Ștefan Potlog. Pe Ștefan Potlog l-a omorât un butuc mare de fag în gard la Cacadâr iarna, s-a fărtoiat sania cu butuc cu tot. Iar Alecu Potlog a avut un ficior Gheorghe f. frumos și voinic și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Potlog. ".... Tuți Crucea și Dumnezăii măti de potlog 42, de ce n-ai spus de azi dimineață, să răscolesc eu toate condicele Biroului de mobilizare!". În Baea eu am cunoscut 2 gospodari frați cu numele de potlog, Alecu Potlog și Ștefan Potlog. Pe Ștefan Potlog l-a omorât un butuc mare de fag în gard la Cacadâr iarna, s-a fărtoiat sania cu butuc cu tot. Iar Alecu Potlog a avut un ficior Gheorghe f. frumos și voinic și îmbolnăvindu-se rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și Dumnezăii măti de potlog 42, de ce n-ai spus de azi dimineață, să răscolesc eu toate condicele Biroului de mobilizare!". În Baea eu am cunoscut 2 gospodari frați cu numele de potlog, Alecu Potlog și Ștefan Potlog. Pe Ștefan Potlog l-a omorât un butuc mare de fag în gard la Cacadâr iarna, s-a fărtoiat sania cu butuc cu tot. Iar Alecu Potlog a avut un ficior Gheorghe f. frumos și voinic și îmbolnăvindu-se rău a murit. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am cunoscut 2 gospodari frați cu numele de potlog, Alecu Potlog și Ștefan Potlog. Pe Ștefan Potlog l-a omorât un butuc mare de fag în gard la Cacadâr iarna, s-a fărtoiat sania cu butuc cu tot. Iar Alecu Potlog a avut un ficior Gheorghe f. frumos și voinic și îmbolnăvindu-se rău a murit. Și l-a îngropat îmbrăcat f. frumos, cu boandă nouă, ițari, cămașe, ghete nouă. Duminică l-a îngropat și Joi era cu ele de vânzare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
muchie, ornamentată cu diferite cusături: cruciulițe (puncte), în urma acului (tighel, sutaș) sau umplut pe fir (cusut cojocărește), se adăugau fluturi și mărgele la mireasă. Câmpii ornamentali erau dispuși în două feluri: în altițe, numite umeri (la Pogonești și Ivești) sau potloage (la Văleni, de unde plecau rândurile pe dinainte, spate și mâneci; cusături în jurul gurii cămășii, de aici plecând rândurile. Cămașa cu plătcuță este întâlnită la Pogonești, Ivești, Perieni. Plătcuțele de pe umeri erau croite separat, de aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
coordonate cu precizie, acționând cu rapiditate. Argila se înalță ca un turnuleț și din acest moment se acționază pentru formarea interiorului. Netezirea și finisarea pereților se face cu o bucată de lemn numită „pieptene” și cu o bucată de piele, „potlogul”. Toate acestea se petrec cu mare repeziciune, modelarea unei străchini simple nu durează mai mult de un minut. Sunt uimitoare trecerile prin diverse forme geometrice, sferă, trunchi de con, cilindru, etc. După modelare, vasele se pun la uscat, la umbră
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
câțiva ani înainte, în 1698, își redactase diata faimosul și aventurosul (răscoale, pribegii, trădări spectaculoase) serdar și apoi stolnic Mihalcea Hâncu. Beneficiari ai dispozițiilor testamentare trebuie să fi fost cea de-a doua sa soție, Nastasia (măritată înainte cu vornicul Potlog) și copiii rămași în viață, căci un fiu - Donie - fusese omorât de Gheorghe Duca. „Avem coconi cu trei femei” scria în testamentul său marele vornic Gavril Costachi, care, într-adevăr, a fost însurat de trei ori: întâi cu fiica lui
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și, după ce ne-au scos din gârlă, ne-au pus de am mutat bolovani din loc în loc; și nici așa nu ne-au lăsat și ne-au băgat în zemnice și ne-au închis și ne-au dat fum de potloage și abie de n-am murit". Ancheta din același an confirmă ororile: "Asemenea sărăcie este foarte sporită și prin grozave bătăi și schingiuiri ce bieții lăcuitori munteni le-au suferit în vreme de cinci ani aproape. Întru asemenea bătăi s-
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
Cronicar Un banchet dat de revista Contemporanul ste plăcut să lucrezi la o revistă care împlinește 125 de ani. Te simți prin comparație, tânăr. Este cazul colegilor noștri de la Contemporanul: Nicolae Breban (director), Aura Christi (redactor-șef), Cristian Negoi, Andrei Potlog, Mihaela David, Adrian Preda, Alina-Alexandra Ionescu, Alexandru (nu Alex!) Ștefănescu și al colaboratorilor lor apropiați: Călin Căliman, Irina Petraș, G.G. Constandache, Henri Zalis, Adrian Mihalache, Victor Scoradeț, Cristina Sârbu, Lucia Hossu-Longin, Claudia-Maria Radu, Laura Poantă (autoarea vignetelor rubricilor), Mircia Dumitrescu
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
ață de cinci florinți- Cât era țara ungurească Nu se afla ață s'o cârpească. Avea nădragi de Anglie, Petece o mie, Ață o cocie; În picioare cisme-ncăputate Tot cu ață înnodate, Pe la căpute Erau toate rupte: Când fugea În potloage se oprea, Când alerga În ațe se-mpiedeca. Și citiră carte cu mare jale 309 {EminescuOpVI 310} Și se amărâră țiganii foarte tare, Și scriitorilor îndată porunciră, Și veniră Cum auziră, Cu ciocanele, Cu cleștele Și cu stropitoarele, Doi foi, două
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și ce este frumos Caut urmele strâmbe lăsate de părinți stigmat fericit Și speriat ca un mânz de propria-i umbră Observ că-ndreptarea făcută de vorbe e cea mai de nevindecat mutilare Ca ursul năpârlit mi-am lăsat semenilor potloagele blănii Ca să fiu singur, mă las hărtănit și lătrat. Singurătatea se plătește totdeauna mai scump decât orice plăcere Cum să mă plimb eu cu un gând absolut printre bastioane de fuste, Când la orice pas mă-năbușe damful transpirat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]