2,352 matches
-
valurilor înspumate Ce ne-au mângâiat cu degete de cleștar față uscată de soare. Cerul de porțelan și-a deschis cupă lui uriașă Că o umbrelă prietenoasă și rotundă, Întinsă spre infinit, Adapostindu-ne sub zările lui protectoare Scăldate de potopul auriu Izvorât din căldarea încinsă cu smoala de foc. Naufragiați pe plajă albă, pustie, Murmuram muzică valurilor ce se sparg la mal, Cu buze sărate, sărutate de mare, Îmbrățișați în cochilii de scoici, Rupți de timp, de oameni, de trecut
IUBIRE INTR-O COCHILIE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1443119811.html [Corola-blog/BlogPost/373277_a_374606]
-
al verii suspin. Smochinul visează în noapte, Mai multe smochine coapte! Cu îndârjire vântul Coșava, Împrăștie prin livezi otava! Prin porumbiști porcii mistreți, Își caută hrana hrăpăreți! Strugurii cu arome apetisante, Vor să atingă ranguri înalte! Coșava a făcut mare potop, Printre frunzele din plop! Toamna își va intra în rol, Când se vede câmpul gol! Referință Bibliografică: CÂNTECE DE TOAMNĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 848, Anul III, 27 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai
CÂNTECE DE TOAMNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Cantece_de_toamna_mihai_leonte_1367047845.html [Corola-blog/BlogPost/365977_a_367306]
-
Se nasc prea mulți, fără vină, cu dizabilități; Suntem o nație de toate vârstele bolnavă; Nu mai avem speranțe și nici posibilități, Să ne salvăm din naufragiul ce ne-a surprins pe navă. Mai vine un cutremur, un incendiu, un potop Să ne mai spele de mizerii și păcate, Mai de curând un ger năprasnic de la Polul Nord A-nghețat mulți nevoiași plecați pe căi întortocheate. Când o să bată Soarele în gratii, Baronii din celule speră c-or să iasă, Ca să mai râdă
GERUL (VARIANTĂ LA BORFAȘII) de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1420531416.html [Corola-blog/BlogPost/352208_a_353537]
-
unei “intemperante” verbale, un soi de insistență asupra termenilor concreți, la care se adaugă și un gen de construcții sintactice mai puțin limpezi, dificil de acceptat drept niște formulări viabile (“ Ar fi să cânt sper fiarele-nsetate / Atât de rar potopul de pace le cuvin/ Sunt peșterile oarbe și mă așteaptă goale/ Cu tălpi, zdrelite umbre/ Cum de pereți mă țin/ Neîmpăcata boare, nestinsa rană vie/ Ca strâmba umbră-ntinsă/ Pe coate ca un chin” - Cântec de sete) sau împerecheri de
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
nu de lemn, să-l ardă ca pe actorul ăla sau regizor, ce-o fi fost, că tot nu se mai aude nimic despre el și cenușa s-o împrăștie undeva pe apa sâmbetei; presimte că după el va fi potopul, țara asta va arde precum Sodoma și Gomora. nu se mai poate trăi în halul ăsta, în atâta minciună, hoție, curvăsărie, mârșăvie și dobitocie! asta numai dacă există un Dumnezeu, dacă nu... ne-am dus sulii, de zestre! Referință Bibliografică
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/Ne_am_dus_sulii_de_zestre_george_safir_1367464260.html [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
să mă învârt de tine. și plouă, plouă cu găleata acum, când m ă î ndrept spre tine, și-mi intră ca un hoț, șireata, sub piele, dar îmi face bine. de-ar fi să plouă peste lume, și un potop să ne scufunde, mai tare te-oi striga pe nume, pan ă un val m ă va ascunde. și dacă cerul sfânt se crapă mă voi grabi î ntr-o absidă să beau din ploaie-ntreaga apă, să-ți dau în
SĂ-ŢI DAU ÎN DAR O ATLANTIDĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_sa_ti_dau_in_dar_o_atlantida_george_safir_1349689715.html [Corola-blog/BlogPost/364907_a_366236]
-
de lume tot mai singur, mai barbar (Gri). Versurile deschid un tablou sumbru, al singurătății nu depline însă plină de taine, pe care el, ca un inițiat, le deslușește și le destramă căutând eliberarea Pământului de întuneric. Este imposibil pentru că potopul se năpustește asupra fiindului: Prin măhălăli mai neagră noaptea pare ... / Șivoaie-n case triste inundară - / Ș-auzi tușind o tuse-n sec, amară - / Prin ziduri vechi ce stau în dărâmare (Sonet), totul se surpă, negrul înghite decăzutul sumbru al mahalalelor
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
poetul din omul trecerii conștientizează sfârșitul și știe că Mântuitorul este: Cel ce cercetez rărunchii și inima (Apocalipsa), îndemnând neputința din omul profan: Nu râde ... citește-nainte (Decembre) și observă că, deși e ziuă, întunericul spumegă ajutorând în distrugerea sa potopul. Lumea nu este semnificativă în creația bacoviană poate și datorită faptului că el trăiește deja, în poezia sa, într-o lume sfârșită, bântuită de umbre care îi dau ocol însă faptul că a fost inițiat de tainice făpturi nu poate
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
afirmă că este „stindardul creștinilor. Părinții noștri nu au pus nici un alt semn pe turla bisericii decât Sfânta Cruce”, ori se știe că biserica este asimilată corăbiei lui Noe, prin care seminția umană a fost trecută din viață, prin moartea potopului, la o nouă viață. Și în creștinism biserica se compară cu corabia lui Noe și este protejată de crucea suferințelor lui Iisus Hristos. Spațiul alocat acestui material nu ne permite să despicăm firul în patru, nici măcar să facem referiri cât
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-pe-cararea-raiului/ [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
poporul român a știut cu adevărat ce vrea, reușind să-și anuleze propria frică și tăcere complice prin exercitarea într-un număr foarte mare a dreptului său de vot, un vot care semnifică multe, semnifică o seamă de cuvinte, un potop de dorințe și de așteptări, care se vor a fi toate împlinite cât mai curând. Faptul că peste 7,4 milioane de români au așezat cu mare năduf ștampila pe buletinul de referendum în vederea demiterii căpeteniei Administrației prezidențiale a României
ISTORIE PE MUCHIE DE CUŢIT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_istorie_pe_muchie_de_cu_magdalena_albu_1343815183.html [Corola-blog/BlogPost/360069_a_361398]
-
s-a auzit de aproape: "ghici, cine-i ?" ...Bucurie mare, îmbrățișări, săruturi și treptele până la etajul unu, apoi camera ce i se rezervase. Gânduri năstrușnice-mi treceau vijelios prin cap și graba ei în a se deplasa până sus ori potopul de îmbrățișări nebunești și săruturi pasionale de îndată ce am închis ușa, mă încurajau să cred că toate se vor transforma într-o realitate plină de farmecul extraordinar al dăruirii într-o voluptate desăvârșită. S-au prăbușit aproape toate în momentul în
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Secvente_de_ieri_marian_malciu_1392019867.html [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
Sa. De scârbă i-a aruncat pe o planetă periferică și, o vreme i-a lăsat să se descurce singuri. A fost ceva de jale! Omorau ăia tot ce prindeau! I-a mai blagoslovit El cu câte un cutremur, un potop, ceva tzunami, vulcani, boli cumplite, molime, fiare uriașe mereu hămesite... Nimic! Ferocitatea fiarelor era un fel de gângureală pe lângă ce puteau face băieții. Plus că aveau și o putere de reproducere, ceva de spaimă. Le-a mai trimis și ceva
MIRABILE VISU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Mirabile_visu_mihai_batog_bujenita_1375436802.html [Corola-blog/BlogPost/364201_a_365530]
-
ți-au întretăiat calea. Îi numești oameni înger pentru că reușesc să-ți schimbe cursul vieții și să-ți reaprindă zâmbetul pe buze în momente de cumpănă ale existenței. Realizezi că o mână nevăzută a pregătit totul și a meritat acel potop de lacrimi să curgă din ochii tăi în trecut, deoarece acum mângâierea este atât de dulce și vine de pe aripa unui om înger. Simți cum liniștea te acoperă cu voalul ei ușor de mătase, iar viața ta, ce până ieri
ÎNTÂLNIRILE DESTINULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 by http://confluente.ro/Intalnirile_destinului_cornelia_viju_1331489151.html [Corola-blog/BlogPost/366332_a_367661]
-
pentru a-l rosti. Antropologia și geologia au creat ipoteza unor catastrofe planetare care acum șaizeci de milioane de ani au dus la dispariția dinozaurilor, apoi au fost erele glaciare urmate de topirea calotelor glaciare - și astfel o succesiune de potopuri. Ecoul acestor evenimente se regăsește în mitologia ariană (hindusă și persană) cât și în cea chineză, prin ziua când soarele a răsărit de la apus. Mitologia noastră consemnează, prin imaginea lui Moș Nicolae, acele vremuri de început ale lumii noastre, și
TRADIŢIA DIN MOŞI-STRĂMOŞI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Camelia_tripon_traditia_din_camelia_tripon_1386758571.html [Corola-blog/BlogPost/347872_a_349201]
-
voi cita pe Ion Taloș, profesor din 1986 la Universitatea din Köln: "Prin unele din însușirile lui (Sf. Nicolae), el continuă activitatea lui Poseidon, a lui Neptun și Hermes... Domeniul lui cel mai important este apa. El a pus capăt potopului". Din toate acestea se poate înțelege vechimea sa și rolul jucat în istoria înaintașilor de la începutul lumii până azi. Alături de Moș Nicolae în data de 6 dec. se sărbătorește arhiepiscopul cetății Mira, Sfântul Ierarh Nicolae, care a trăit în sec
TRADIŢIA DIN MOŞI-STRĂMOŞI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Camelia_tripon_traditia_din_camelia_tripon_1386758571.html [Corola-blog/BlogPost/347872_a_349201]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ALEXANDRA MIHALACHE - STELELE IUBIRII (POEME) Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1338 din 30 august 2014 Toate Articolele Autorului OCHII TĂI Furtună, amintiri, potop de stele, Cristale ochii tăi îmi dăruiesc, Tu ești lumina dorurilor mele, Oglindă spre tărâm dumnezeiesc. Când gândul meu te caută în noapte - Un cer se desfășoară în lumini, Umbrele nopții se cufundă-n șoapte Iar eu trăiesc prin ochii
STELELE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1409397068.html [Corola-blog/BlogPost/370422_a_371751]
-
către siguranță Al cărei lacăt stă neferecat. În ochii tăi de caut o iubire Plutind sfioasă înspre veșnicii, Găsind drumeagul către fericire Sunt umbra ce te cheamă să revii. Tu ești lumina dorurilor mele, Oglindă spre tărâm dumnezeiesc... Furtună, amintiri, potop de stele Și pace ochii tăi îmi dăruiesc... DE CE ? Întreb: de ce te naști în gândul meu Și picuri veșnicie-n al meu dor? Prin nori de fum te conturezi mereu Iar cerul ne veghează ca decor. De ce-mi sculptezi
STELELE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1409397068.html [Corola-blog/BlogPost/370422_a_371751]
-
orz, ochii i s-au umplut de lacrimi deoarece i s-a înduioșat inima. Sunt lacrimile minții cunoscătoare și recunoscătoare. Robinson va ajunge să se poată socoti salvat, să învețe să plângă “cu judecată”. Asta pentru că “lacrimile sunt curcubeul de după potop, prisme cristaline care analizează lumina. În numele lor, Robinson se poate întoarce în lume, pentru a o civiliza ... În continuare, Andrei Pleșu analizează personajele din piesa Titus Andronicus, de Wiliam Shakespeare. Lacrimile celor ce plâng au rol de solvent al mineralității
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > COMEMORAREA NEBUNĂ A LUI CEAUȘESCU Autor: Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 775 din 13 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Și-a tras umerii grei, și-a suflat nasul zgomotos și a izbucnit într-un potop de lacrimi. Îl priveam uluit. Părea sincer. - Sunt nefericit, Vlad! Sunt supărat!... Nu-l mai văzusem de mai bine de douăzeci de ani, s-a mai îngrășat și are o ușoară chelie, iar ridurile de expresie i-au apărut pe
COMEMORAREA NEBUNĂ A LUI CEAUŞESCU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 by http://confluente.ro/Comemorarea_nebuna_a_lui_ceau_cristea_aurora_1360779174.html [Corola-blog/BlogPost/351781_a_353110]
-
Locul I - Henriette Berge Flori de cireș - ruina unei case caută umbra Locul II - Dan Norea codru defrișat - lângă un ciot putrezit un lăstar stingher Locul III - Valeria Tamaș pe albul zăpezii o singură urmă- pana păsării Mențiune - Oana Bold Potop de stele - ochii căprioarelor sclipesc în noapte Etapa 67 - 2 III 2009 Locul I -Corneliu Beldiman Vară toridă - atârnată de un lanț apa-n fântână Locul II - Dan Norea umbra căpiței - la amiază se-odihnesc două seceri Locul III - Virginia
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_0_1_2_3_4_5.html [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
coastele oceanului este, dar la munte ninge... chiar dacă suntem în toiul verii; în mijlocul continentului, zona deșertica e din ce in ce mai secetoasa, în sud - pădurile ard cu săptămânile, iar... în nord-est avem parte de inundații mai abitir că pe vremea lui Noe. Marele Potop Australian Australienii încearcă totuși să fie realiști. Știu să țină piept greutăților. Nimeni nu își pune cenușă-n cap că inundațiile recente acoperă o suprafata mai mare decât a Franței și a Germaniei luate împreună!!! Multe case au dispărut sub
ŢARA CONTROVERSELOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sub_crucea_sudului_2_tara_controverselor.html [Corola-blog/BlogPost/342527_a_343856]
-
lașase strămoșii, a cucerit locuri noi, s-a adaptat condițiilor climatice sălbatice, distantelor enorme, a pornit deseori de la zero și a răzbit... creând în 200 de ani o societate prosperă și o țară respectată de alte națiuni! Revenind la Marele Potop Australian, și îl numesc așa deoarece - după spusele istoricilor și a arheologilor - aria potopului biblic se crede că ar fi fost mai mică decât cea a actualului diluviu australian. Desigur că trăind într-o era modernă nu mai este nevoie
ŢARA CONTROVERSELOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sub_crucea_sudului_2_tara_controverselor.html [Corola-blog/BlogPost/342527_a_343856]
-
a pornit deseori de la zero și a răzbit... creând în 200 de ani o societate prosperă și o țară respectată de alte națiuni! Revenind la Marele Potop Australian, și îl numesc așa deoarece - după spusele istoricilor și a arheologilor - aria potopului biblic se crede că ar fi fost mai mică decât cea a actualului diluviu australian. Desigur că trăind într-o era modernă nu mai este nevoie de o Arca a lui Noe, cu toate ca și aici a fost distrusă o mare
ŢARA CONTROVERSELOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sub_crucea_sudului_2_tara_controverselor.html [Corola-blog/BlogPost/342527_a_343856]
-
suntem oameni de zăpadă. Ce bună era mâncarea, ce gustoasă era copilăria! Acum, în România anului 2016, cad câțiva fulgi de zăpadă și oamenii sunt deja îngroziți... Te bombardează toate canalele de știri cu vești îngrozitoare, ca și cum ar fi venit potopul și nu ar fi căzut zăpada, atât de binecuvântată și de necesară pământului! Dragele noastre TV-uri, știm că sunteți avide pentru a face rating, să prezentați totul într-o lumină senzațională care miroase doar a comercial! Fie-vă milă
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1453122779.html [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
umple cu fructele de mare, pe care să le schimbe c-o măsură bună de orez, să aibă de-ale gurii. Atunci ca niciodată părere de rău îl încolțise, că n-avusese minte să-și lege de umeri două coșuri! Potop de roadă-i oferise prietena lui, marea! Și numai o lăsare în adânc făcuse... Dar, când la suprafață fu să iasă, îl izbiseră talazuri îndrăcite de furtună și stânci colțoase îl plezniseră furioase. Îl năuciseră bine sărăcindu-i urechile de
UN COPIL SUSPINĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1466918709.html [Corola-blog/BlogPost/368547_a_369876]