235 matches
-
mă miră deloc virulența pamfletului poetului Ion Vinea. Acest ton ordinar caracteristic scriitorilor lirici, fără orizonturi adânci. Ca stil, pamfletul atât de colorat seamănă cu scrierile cronicarilor munteni, răi de gură și al cărui lexic otrăvit e în stare să potopească adversarul. Să recunoaștem, este stilul magnific al vechii școli românești pamfletare dintre cele două războaie până îndărăt la Radu Popescu... Nu-i vorba, în acest caz, de vreo calitate morală grea sau de vreo substanță în sensul filosofiei germane. Nu
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
nevoie. Paginile acestui jurnal mi-au înrourat ochii de bucurie când domnul Ștefan Jurja, căpitanul-erou din războiul de pe Nistru, mi-a revelat calitățile sufletești ale românilor simpli, care știu să-și ajute frații la greu, contrar denigrărilor cu care ne potopesc „frații” noștri europeni. Totuși, nu pot trece cu vederea lipsa de ajutor și de înțelegere din partea autorităților comunei care „...mi-au promis ajutor și nu s-au ținut de cuvânt”. Jurnalul se încheie cu o poezie intitulată chiar așa „Bun
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
Nichita Danilov Horațiu Mălăele face parte din rara familie a virtuozilor care pot reproduce la un singur instrument ciripitul păsărilor într-un crâng potopit de flori, uruitul roților de tren sau un întreg concert, la care participă vioara, violoncelul, toba, cornul, clarinetul, harpa, trompeta și țambalul, uneori cuțitul și tingirea; prestația sa, dincolo de rafinamentul desăvârșit, păstrează ceva și din aerul unui magician ce scoate
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
praf și cenușă, pe care vântul le îngrămădește pe sub streșini și porți. Privind această vâlvătaie de vorbe fără rost, poetul strânge picăturile de ploaie în căușul palmelor sale tremurătoare și, răcorindu-și fața, scrie un poem. Între timp, zgomotele ruginesc, potopind melcii urechilor, care își arată cornițele pe crestele acoperișurilor potopite de o rece și calmă lumină lunară sub care strălucesc întunecat, din loc în loc, nu hornuri, ci pietre funerare, acoperite de literele unui alfabet uitat. „Ta-ra-tata!... Ta-ra-ta-ta!” sună trâmbița îngerului
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
și porți. Privind această vâlvătaie de vorbe fără rost, poetul strânge picăturile de ploaie în căușul palmelor sale tremurătoare și, răcorindu-și fața, scrie un poem. Între timp, zgomotele ruginesc, potopind melcii urechilor, care își arată cornițele pe crestele acoperișurilor potopite de o rece și calmă lumină lunară sub care strălucesc întunecat, din loc în loc, nu hornuri, ci pietre funerare, acoperite de literele unui alfabet uitat. „Ta-ra-tata!... Ta-ra-ta-ta!” sună trâmbița îngerului. „Ta-ra-ta-ta!... Ta-ra-ta-ta!” și „Toratata! Tora-tata!” răspunde cea a bătrânului alienat
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
mori Ori câine-nlănțuit. Și tu vrei să fiu cuminte? Amurg de toamnă violet... Vara noastră se va sfârși Când galben de tot va fi. Iar a tăcea toți lașii știu Din ceruri până-n iad. Ploaia care va veni Le va potopi pe toate! Un înger în fântâna durerilor mai plânge Singur, singur, singur. Se sting de frig și foame copiii cei săraci... Vinovații fără vină Cer să se facă lumină! Ca un copil aștept dimineața. Dar bătrânii se joacă împletind în
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
scrutând eterul Zenit peste Nadirul sorții mele. Cu timpul armă, am înfrânt destine, Zei nemiloși țesându-te-n tenebre; În roua nopții te-au ascuns de mine Și-n licurici, sub tânguiri funebre. Zvântat-au roua soarele și vântul, Cri-cri-ul potopindu-l cu lumină, Născându-te, o floare pe mormântul Însingurării mele, ca regină. Acum ne contopim în curcubee, Eu seve-ți dau, tu pete de culoare Mă răstignești ca umbră pe alee Și soț răpus de-o dulce abdicare. Te
SUNT TREAZ DE-O VEŞNICIE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382299_a_383628]
-
Mahomed trimite împotriva moldovenilor cele mai bune oști ale Imperiului. Temutele și încercatele trupe otomane călite în luptele cu durii albanezi ai lui Skanderbeg și comandate de eunucul Soliman Pasă, primesc ordinul să abandoneze pe moment asediul Krujei pentru a potopi Kara Bogdania (cum numeau turcii Moldova). Nucleului oastei care luptă cu albanezii i se alătură oastea Rumeliei, plus corpul personal de ieniceri de elită al sultanului, la care se adaugă un eșantion de 12.000 de valahi din Țară Românească
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
deoarece "ceva serios nu poate fi". Socotind, cum se și cade, că "e cineva în țara asta", individul "care a trecut prin înalte funcții nu are de ce să se teamă". A-i fi refuzat pe "oamenii de nădejde" ce-l potopesc cu daruri scumpe n-ar fi însemnat oare "să le sfîșii inimile"? Și norocul orb nu se oprește aici. Se prind în horă și bătrînii aparent înstrăinați de lumeștile treburi, care nu ezită a oferi, ca din senin, celor aflați
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
sfârșitul lui 2005, ni se pare firesc să tragem linia și să radiografiem întreg acest răstimp de 16 ani și toate cele 12 luni ale lui 2005. Concluzia nu este deloc măgulitoare: am devenit mult mai răi. Informațiile ce ne potopesc prin varii canale pur și simplu ne năucesc. Copiii născuți cu puțină vreme înainte sau după Revoluție, ajunși acum adolescenți, nu mai disting uneori binele de rău. Modelele lor sunt în cel mai bun caz mediocre. Pentru că nu le oferim
Agenda2005-51-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284507_a_285836]
-
trebuit să înceapă povestea. Nu am fost rivali. Nu am jinduit la aceeași femeie. Nu ne am încrucișat hangerele pentru aur. Nu mi-a trimis sclave în dar. Nu i-a ucis pe fiii mei noaptea, atunci, când i-au potopit creștina cu pietre, ci mult, mult înainte. El, Musa ibn Nusayr, nu a legat-o de el pe Omalissan, nu a îngenuncheat-o ca pe o sclavă, nu a făcut din ea batjocura și gloria lui, nu i-a smuls
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
tendința de a converti printr-o dilatare extremă realul în oniric, creează pentru actor dificultăți a căror depășire presupune un efort epuizant. Deseori regulile jocului au la bază o cu totul altă logică decât a textului. Discursul regizoral e barochist, potopit de vizual, de mijloace auxiliare ce doar par a veni în ajutorul actorului, căci în realitate sunt ca un cuțit cu două tăișuri, cum l-ai întoarce, dacă nu te integrezi mecanismului hausvaterian, riști să te "tai". În fine, într-
D'ale carnavalului și mai multe paranteze by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8763_a_10088]
-
depinde de o serie de factori. Nu mai continuă fiindcă văzu în ochii Inei lacrimi. - Noi suntem înnebuniți, nici nu știm pe ce drum să apucăm, reveni în discuție Ina, ștergându și cu discreție boabele mari de rouă care-i potopiseră obrajii. - Este cu adevărat o situație pe care n-am mai întâlnit-o! spuse Jan, dar nu se pune problema să renunțați. Cum ați putea să stați pasivi știind că adevăratul vostru copil nu se află sub acoperișul casei lui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
belșug pe ierburi și, din lanurile de grâu de la marginea taberei, culeseră maci roșii pe care îi aninară în părul lor negru, bogat, arătând că asemenea acestor flori sunt și inimile lor. Mergeau cu picioarele goale ca jarul ce le potopea să se scurgă în țărână asemenea unor șerpi de foc, ce le fulgerau inima și sufletul. 1 șah masasa balanăsa varză cu carne de porc grasă Văzându-le, oricui îi venea să spună că mai bine s-ar fi ascuns
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Se privesc. În liniște. În pace și reciproc repaos. Privesc, atent, în ochii îndrăgostiților: au aproape aceeași culoare. La fel de strălucitoare; la fel de încărcată de liniște; la fel de plină de dragoste pentru iubita lor de dincolo de sticla ferestrei. Ea - mândră, cum am spus, potopită de dragostea și de admirația lor, sentimentul dorinței împlinite. Un postludiu, blând și îndelungat, și dulce ca o bucățică de fagure de miere. Unde sunteți, voi, bărbați, oameni ai omeniei, ca să vedeți ce văd și eu; ca să admirați ce admir
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
grăit Hliboceanu, cu multă bucurie în glas. După un mers răzbit, au ajuns la Lutărie. Hooo! Să hodinim oleacă boii, ca să putem urca dealul. Pe urmă drumu-i ca în palmă - s-a auzit glasul lui Hliboceanu. În liniștea din jur, potopită de ninsoare, se auzea doar răsuflarea grea a dobitoacelor și câte un cuvânt mângâietor și de alint spus de cărăuși: „Brava, flăcăii tatii! Ați mers ca în zilele cele bune! Brava!” Sau: „Îi greu drumul, nu-i așa? Da’ lasă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
le spună că fusese condamnat tocmai de credința lui, că trebuie să te apleci când Într-o parte, când În cealaltă, ca să-ți păstrezi echilibrul, dar se văzu nevoit să asculte tot drumul ipocritele lor consolări, căzând și iar căzând, potopit de dureri. Era imposibil de spus din magazie cât de noapte era. Când Coral aprinse un chibrit ca să se uite la ceas, fu dezamăgită să vadă ce Încet trecea timpul. După o vreme, rezerva de chibrituri se Împuțină și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
târziu. Copilul urmărea, prin cioburile multicolore, mica sa bogăție câștigată cinstit, cum Soarele Își continua neîntrerupt drumul, rotindu se de la răsărit la apus, și creștea fără să țină seama de trăirile, patimile ori interesele celor mari, cu sufletul său curat, potopit de Întrebări -puse sau nepuse despre șoriceii cenușii și cu mustăciore fine, cu care se Întâlnea adesea, speriindu-se reciproc și alergând fiecare În direcții opuse, despre gaița Zoița pe care Victor o dresase -numai el știa cum, poate Învățase
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
contează? Apoi, ca să vezi poveste, m-am trezit, ca prin minune, într-un deșert. Era Sahara, în toată splendoarea ei. Căldura sufocantă, dublată de furtuni de nisip, mă făcea să-mi doresc din nou Polul Nord. Nu auzisem că în Sahara, potopit de soare și nisip, a murit cineva fericit. Dar știi cum e: uneori nimeni nu e singur pe lume. Văd în depărtare un cort uriaș. Mă străduiesc, ore în șir, și ajung la marginea lui. Era chiar mai mare, mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Baudelaire, Rimbaud, Mallarmé și dusă până la performanțele literaturii absurdului din vremurile mai recente. Într-o lume agonizând, conflictele se produc între personaje și o absență în fața existenței aberante: divinitatea, rațiunea, afectivul. În paginile sale "bizare" , Urmuz reconstituie un univers fictiv potopit de locuri comune, prin parodierea temelor, motivelor, personajelor și imaginilor strandardizate. Metoda este a "dicteului automat". Realul e transformat potrivit cu noile cerințe ale imaginarului. De aici rezultă impresia de bizarerie, ilogic, burlesc și mister. Epopeea bufă, extravagantă, are mai mult
Înainte-mergătorul fără voie by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7550_a_8875]
-
și spectaculos în cel mai înalt grad, un taraf din Clejani a descins zilele trecute în incinta reședinței E.S. Ambasadorului Henri Paul, cu prilejul sărbătoririi zilei naționale a Franței, la 14 iulie. Iar aceasta într-un bal popular bogat animat, potopit de lume, de numărul agresiv al decibelilor. Trebuie să recunosc, atât eu cât și mulți dintre prietenii mei, dintre invitați, am fi preferat să fi putut valsa în sonoritățile unei chansonete agrementate de sunetul nostalgic al bandoneonului parizian; ar fi
Final de stagiune muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7090_a_8415]
-
bun de la poetul drag inimilor lor, ca să-i netezească drumul spre eternitate, i-au depus pe piept bancnote cu chipul voievodului Ștefan întipărit pe ele), iar bulevardul pe unde a trecut cortegiul funerar, în drum spre Cimitirul Armenesc, a fost potopit de flori. Funeraliile poetului au avut un aer neobișnuit. Ele au precedat, în avans de cîteva ore, ceremonialul de investire al celui de-al 44-lea președinte al Americii, Barack Obama, la care au participat un milion și jumătate de
Cîteva gînduri despre Grigore Vieru by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/7643_a_8968]
-
umbra poetului se ascundea întotdeuna un om politic abil, care știa să fructifice situația atît în favoarea sa, cît și în favoarea națiunii... Citindu-i poeziile de dragoste de țară sau de mamă, indiferent dacă ești estet sau nu, îți simți inima potopită de o străfulgerare dureroasă, rezonînd odată cu ritmul versurilor, în ciuda naivității lor mai mult sau mai puțin voite și a unor polițe plătite contemporanilor săi cu care ades s-ar război pe viață și pe moarte, cu atît mai greu de
Cîteva considerații pe marginea postumității lui Grigore Vieru by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5430_a_6755]
-
Să se igorterentieveze. Eu nu sunt eu-geniu, Ci doar președintele fluizilor. Astăzi în parlament Au fost recunoscuți 300 de poeți Din considerentul că Toți aveau Nasul meu Și căpățâna mea. Nikolai BRUNI (1891-1938) * * * La moartea lui Nikolai Gumiliov Cu capul potopit de flăcările pojarului, Muză, nu plânge! Jur, el a spus: nu, cetățene călău, Eu nu ți-s tovarăș, Ci sunt cavalerul Fecioarei. Oșteanul țărilor cerești. Eu... (1921) Konstantin BOLȘAKOV (1895-1938) * * * Cu coșuri de fabrici din funingine de cărbuni Pe genele
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
filiale cheie la comenzile partidului prezidențial. (În acest sens, nu pot fi ocolite nici coincidențele din cealaltă tabără, cum ar fi scorul slab la alegerile prezidențiale din fieful lui Mazăre și supraviețuirea sa, în ciuda zecilor de dosare cu care este potopit de DNA). Reforma administrativă, atacată din toate părțile Cu toate acestea, Băsescu își dă seama de forța baronilor și încearcă o reformă administrativă, în 2011. Cheiea reformei era introducerea unei noi structuri, între Centru și Local, care să facă dificilă
Demisia lui Antonescu, explicată. Cine e baronul baronilor by Val Vâlcu () [Corola-journal/Journalistic/28839_a_30164]