49 matches
-
a spiritului și materiei decît dansul (geometric) și muzica (numerică)? Nu-i menuetul un soi de joc de cristale însuflețite? Dinamizate? Și nu duc Haydn și Mozart dincolo de orice dualitate, înapoi la candoarea și liniștea unității dinainte de căderea în hăul potrivniciilor și felurimilor? Sunetul cristalin al muzicii mozartiene! vestitor parcă de lumină neîntunecată și de trupuri nestricăcioase". Incontestabil, Nicolae Steinhardt nu e ceea ce s-ar chema un critic "profesionist" (nici nu s-a dorit astfel, apreciindu-se cu stilizată modestie, în raport cu
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
vieții în muzică și, oarecum, cred că trebuie să gândim că eram, demult, ultima generație de pace, generație venită într-un timp de „încă” liniște, înaintea războiului cel mare. Fără orgolii, suntem o generație care și-a împlinit destinul, depășind potrivniciile. Fiecare dintre cei născuți în acel timp poate să spună astfel, deoarece ajunși în secolul XXI, vorbim deja de trăirea vieții noastre, fără mânie. Colega mea de generație, Eugenia Văcărescu-Necula, a insistat, din exces de modestie, să nu mai vorbesc
Eugenia V?c?rescu Necula by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84218_a_85543]
-
picior (nu se află oare aci și o tangență călinesciană?), ținînd de-o arhaică matrice percepțională și de comportament. Un dramaturg al erei comuniste "a scris pentru a fi publicat și pentru aceasta a fost în stare să înfrunte orice potrivnicie a cenzorilor, cedînd la nevoie sau tîrguindu-se cu ei. Nu e sigur dacă nu cumva și această Ťcădere la învoialăť era urmărită de prepotenții zilei, mulțumiți de a-l vedea o dată în plus pe scriitor, oricare ar fi fost el
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
săi de la Liceul „Vasile cel Mare” din această mică Romă românească. Iată ce credea el în anul 1983: „Acest spirit al Blajului, care ne-a susținut și protejat, ca o centură de siguranță, prin grohotișul steiurilor sfărâmate, prin vîltoarea tuturor potrivniciilor, peste hăul prăpăstiilor deschise sub noi, ocrotind poteca abruptă a nației noastre. Să fi fost împletit din lacrimile celor asupriți o mie de ani? Sau din povara gîndurilor pe care cărturarii martiri din vechime le-au înălțat în chiliile lor
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2706_a_4031]
-
Sorin Lavric Cam toate substantivele care încep cu „anti“ au ceva respingător și desuet. Numai că aparentă detestabila nu le vine din miezul ostil pe care prefixul îl sugerează - „anti“ cere potrivnicie semeața cu sens agresiv -, ci din lipsă de autonomie a înțelesului cuvîntului. Cine e „anti“ nu stă pe picioarele lui, atîrnînd mereu de o statuie împotriva căreia lupta. În al doilea rînd, modă prefixelor cu alura docta, al căror sens
Falanga inadaptaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6545_a_7870]
-
numite pisticuri, opusul cărților de interpretare a viselor, pentru că ele semnalează ce urmează să visezi dacă vezi ori întâlnești un anume obiect sau persoană. Și recurge și la monologul specific prozei moderne. O legătura mai profundă ca iubirea, cea de potrivnicie, pune în relație Săgetătorul care negustorește la început de secol XVIII și tânără din secolul al XX-lea. Prozatorul alternează formula povestirii pline de tâlc cu alta, epistolară, între studentă și profesor. A cincea pereche, o Fecioară și un bărbat
Istorii ale sufletelor pereche by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8615_a_9940]
-
20 de ani de la tipărirea primului număr din cele peste 200 apărute până acum. Îi urăm, așa cum se cuvine, „La mulți ani!",iar celor ce se ocupă de îngrijirea, de coordonarea și de redactarea ei, neistovită dârzenie în lupta cu potrivniciile și cu potrivnicii. Aniversarea le-a oferit conducătorilor și colaboratorilor apropiați ai revistei prilejul de a organiza, în a doua jumătate a lunii mai, la București, câteva colocvii cu teme de actualitate, îndeosebi cu tema arhitecturii negociate (cu clienții particulari
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6235_a_7560]
-
de la tipărirea primului număr din cele peste 200 apărute până acum. Îi urăm, așa cum se cuvine, „La mulți ani!",iar celor ce se ocupă de îngrijirea, de coordonarea și de redactarea ei, neistovită dârzenie în lupta cu potrivniciile și cu potrivnicii. Aniversarea le-a oferit conducătorilor și colaboratorilor apropiați ai revistei prilejul de a organiza, în a doua jumătate a lunii mai, la București, câteva colocvii cu teme de actualitate, îndeosebi cu tema arhitecturii negociate (cu clienții particulari și cu oficialitățile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6235_a_7560]
-
marginea Constanței: "Vizitele în cimitir mi se însoțeau de amintirea mamei, dar poate și de chemarea ciudată a viitoarei mele vocații". Impozantele tomuri intitulate Artă medievală (I-V, Ed. Albatros, 1998) depozitează contribuțiile acestui istoric al artei format prin jocul potrivniciilor convertite în act constructiv. O altă etapă a biografiei deloc armonioase a lui Pavel Chihaia l-a constituit exilul. Începînd din 1948, cînd "a devenit limpede că americanii ne-au abandonat", autorul Blocadei a încercat în repetate rînduri a părăsi
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
aminte că peste 70 la sută dintre români au manifestat încredere în structurile europene. De ce oare? Din pur optimism? Ioan Barbu: Da, din pur optimism... Optimiști am fost de când ne știm, altfel n-am fi putut birui amară și aspră potrivnicie a vremurilor, salvându-ne ca națiune și ca tară. Poate că au fost și sunt destui dintre cei care încă mai cred că în Occident umblă câinii cu covrigi în coadă. Dar cei lucizi dintre noi - și sper că aceștia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de părinți, De cer și pământ, pentru a deveni cer și pământ. Căutați ceea ce nu mai este în ceea ce este, Căci se arată la față Sora mea ce mușcă din fructul dintâi, Sânul meu rămas în al ei. Singurătate, veșnică potrivnicie, împotriva lacrimei și împotrivă mie, Când mă găsesc fără să fiu, Poate ca formă de înger în sicriu. Gonit din mine și născut din scrum, Macerație a spiritelor din ieri până acum; Ah, flori care cădeți ori drepte Vă așezați
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
pentru care „Hristos cel răstignit ...nu poate fi înfățișat prin formele Frumuseții grecești”; „Vrăjmașii...întrucât se opun lui Dumnezeu, Îl hulesc, Îl batjocoresc, Îl martirizează, Îl răstignesc, sunt reprezentați ca răi pe dinăuntru, iar reprezentarea răutății lor lăuntrice și a potrivniciei față de Dumnezeu atrage după sine în exterior urâțenie”. Sacralitatea, care coboară în lume pentru omul de rând, nu poate lua chip decât după forma lumii. Sfințenia este primită în lume după urâțenie, crimă, rană, moarte, suferință. Este vremelnicia lumii cea
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
și al biografiei lui Rebreanu nu s-a închis pentru Niculae Gheran și nici nu cred că se va putea închide vreodată definitiv pentru sine însuși. Eliberarea e imposibilă. Nu există scăpare și nici consolare. Cu toate dificultățile, cu toate potrivniciile, cu toate ingratitudinile, excepționala muncă de editor a lui Niculae Gheran nu a rămas nerecunoscută și nerăsplătită cu onorurile cuvenite. În 1981, după 11 volume ale ediției critice, deci la jumătatea drumului, i s-a conferit Premiul ,Perpessicius" și premiul
A trăi pentru Rebreanu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11033_a_12358]
-
lui Tomis nume (V 7). În cele din urmă, Roma îi recunoaște valoarea : Roma te recheamă cu drag lâng-al ei sân./ Primește-aste coroane ; prin noi ți le trimite.../ Salut și onor ție, poete strălucite ! (V 9). Omul este înfrânt de potrivnicia destinului, însă poetul se bucură de glorie eternă. Ultimele cuvinte ale piesei sunt adresate celui menit imortalității artistice : Adio, geniu în veci nepieritor !. Cele două piese cu structură similară se află în raport de continuitate, fapt confirmat de unele detalii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
din care se simțea, pe deplin, că făcea parte. Forța mesajului era dublată prin referința directă la divinitate și la istorie: "Cei de la revista "Flacăra Sacră" continuându-și cu încredere, acțiunea de lămurire, ca ceia ce lucrează nu este în potrivnicie cu învățătura Mântuitorului și nici în vrăjmășie cu sfânta noastră biserică, cu umilință plecându-se înaintea Aceluia Care de veacuri strigă întregii omeniri: "Veniți de luați lumină", trimit tuturor cititorilor, cu prilejul sfintei învieri a Domnului Iisus, strămoșeasca urare de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cu putere și în Învierea Lui, iar aceasta i-a adus mai târziu învierea sa proprie, prin înfăptuirea idealului nostru național. Cei de la revista "Flacăra Sacră" continuându-și cu încredere, acțiunea de lămurire, ca ceia ce lucrează nu este în potrivnicie cu învățătura Mântuitorului și nici în vrăjmășie cu sfânta noastră biserică, cu umilință plecându-se înaintea Aceluia Care de veacuri strigă întregii omeniri: "Veniți de luați lumină", trimit tuturor cititorilor, cu prilejul sfintei învieri a Domnului Iisus, strămoșeasca urare de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
precreștine? Lumea cârmuită de cetele îngerești e sigur mai dreaptă și mai sfântă decât lumea Fabulei. Dar cea din urmă e mai poetică decât cea dintâi. În tinerețe am aruncat discuției cuvântul de lirism absolut. Mulți l-au întîmpinat cu potrivnicie. Astăzi pare sigur că dreptatea a stat de partea celora, nu a mea. Poezia e încă valoare relativă. E vălul de aparențe și încîntare, fâlfâitor deasupra lucrurilor, cum se definea din vechi. Să alegi între grațios și Grație, între încîntare
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dacă va fi cazul voi Învăța să respir pe sub apă...” Și era cu adevărat capabil să-și țină făgăduiala, pentru că ființa aceea, care se asemăna numai parțial unui om, ascundea Înlăuntrul său atîta voință și o asemenea neîmbînzită rezistență la potrivnicia sorții, Încît nemăsurata sa tenacitate Învingea toate obstacolele care i s-ar fi ivit În cale. Ridică masa, se cuibări pe ea și dormi patru ore. Apoi se ridică În picioare și Începu să repare, răbdător, stricăciunile căminului său. Clopotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
tinerii pun frâu iubirii. Petru că trebuie să se căsătorească. De regulă, în iubire te atinge un glonț rătăcit. Iubirea adolescentină poate înfrunzi și stâlpii de telegraf. Robește-mă iubire să mă simt și eu împărat! Iubirea crește și din potrivniciile ei. Marile iubiri sunt necondiționate. Iubirea - o altă sublimă dezordine. Don Juan - acest cascador al iubirii. Prea mulți oameni confundă iubirea cu dorința. Temperatura normală a iubirii este febra. Parcă și dulapurile sunt ceva mai lirice decât unii îndrăgostiți de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
reper al istoriei noastre literare, s-a impus nu numai ca „principiu moral”, cum a scris cineva, ci ca un poet autentic, cap de generație - ceea ce îl situează, oricum l-am judeca, și în postura de învingător în lupta cu potrivniciile epocii, dar mai ales cu „inerția” și dogma acesteia, ceea ce, până la urmă, este cel mai important fapt”. CAPITOLUL AL II-LEA Existența milenară a poporului român reliefată în poezia lui Nicolae Labiș sub aspectul lexicului, morfologiei, sintaxei și stilului Poezia
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
nesfârșit, un aer cu oxigenul atât de rarefiat. Ea trebuie, pentru a supraviețui, să se deschidă către tot ceea ce B. a încercat să lase în urmă: „În tinerețe, am aruncat discuției cuvântul de lirism absolut. Mulți l-au întâmpinat cu potrivnicie. Astăzi pare sigur că dreptatea a stat de partea acelora, nu a mea. Poezia e încă valoare relativă. E vălul de aparențe și încântare, fâlfâitor deasupra lucrurilor, cum se definea din vechi” (Cuvânt către poeți, 1941). Încheiere, ultimul poem din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
lexical și prozodic deja instalat în ultimele volume interbelice ale lui C. Maria Doamna (1938), o carte apărută în condiții tehnice de lux, nu-i mai puțin o compunere convențională și festivă. Celelalte poeme însă rămân notabile: Peste prăpăstii de potrivnicie (1938), Rapsodie valahă (1940), Rapsodie dacă (1942). Acestea fac un întreg prin tema lor comună: rezistența românească în istorie. Adresându-se „năpraznicei Rusii”, poetul, a cărui voce (se) rostește acum la persoana I plural, lansează versuri-avertisment: „ne crezi fără ieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Arad, 1926; Strigăt pentru depărtări, Timișoara, 1927; Cuvinte către țăran, Arad, 1928; Mâine, Craiova, 1928; Printre oameni în mers, Sosnowiecz, 1933; Horia, Varșovia, 1935; ed. București, 1937; Minerii, București, 1937; Țara, București, 1937; Maria Doamna, București, 1938; Peste prăpăstii de potrivnicie, București, 1938; Eminescu..., București, 1939; ed. Madrid, 1959; Rapsodie valahă, Madrid, 1940; Rapsodie dacă, București, 1942; Drumuri prin furtună, Madrid, 1951; Poemas, Madrid, 1951; Poemas de Montserrat, Madrid, 1951; Canto a Ramón Lull, Palma de Mallorca, 1952; Rapsodia iberică, Madrid
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Ion Dodu Bălan, București, 1978; Opere complete, pref. Nicolae Roșca, Madrid, 1978; Versuri, îngr. și postfață Ion Dodu Bălan, București, 1985; Antologie selectivă, îngr. Ion Cepoi, Arcuta (SUA), 1988; Poezii, I-II, îngr. Alexandru Ruja, Timișoara, 1991; Peste prăpastii de potrivnicie, îngr. și pref. Alexandru Ruja, București, 1995; Cântece regăsite, îngr. Mircea Cenușă, Alba Iulia, 1999; Opere, I-II, îngr. și pref. Alexandru Ruja, București, 2000-2002. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 341-345, 438-441, 518-519; E. Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 129
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]