47 matches
-
CARE INTRAȚI ÎN VIAȚĂ !, de Liviu Pirtac , publicat în Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016. MOTTO : „Neputință... neșansă... întâmplare...! Întâmplarea și neputința și neșansa vor fi fost auspiciul condiției nefericite a omului ? Dar... totuși... Totuși, dincolo de uneltirile întâmplării, de potrivniciile neputinței, de proorocirile neșansei, dincolo de șovăială, de caznă, de resemnare, pentru fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu, cerul ne va fi părtinit un colțișor de-al său !" (Iulia Mirancea) Întreaga lui viață Popică Mardeiaș a fost un foarte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
decât cu cele trei secretare pe care le-a avut de-a lungul ... Citește mai mult MOTTO :„Neputință... neșansă... întâmplare...! Întâmplarea și neputința și neșansa vor fi fost auspiciul condiției nefericite a omului ?Dar... totuși...Totuși, dincolo de uneltirile întâmplării, de potrivniciile neputinței, de proorocirile neșansei, dincolo de șovăială, de caznă, de resemnare, pentru fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu, cerul ne va fi părtinit un colțișor de-al său !"(Iulia Mirancea)Întreaga lui viață Popică Mardeiaș a fost un foarte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
cu Andromeda- viața scriitorului Gib I. Mihăescu între realitate și poveste“, apărut în 2016. Dacă Gib I.Mihăescu a fost nedreptățit ca scriitor în timpul regimului trecut, din motive politice, fiind prea puțin cunoscut și studiat, în cazul poetului Alexandru Macedonski, potrivnicia i-a fost propria-i fire, așa cum reiese din romanul lui Al.Florin Țene, spiritul său controversat, atitudinea de permanent revoltat, reacția războinică și turbulentă atât în spațiul politic al vremii cât și în mediul literar. Imaginativ, fantezist, inspirat și
AL.FLORIN ȚENE- VENIȚI, PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ...! , CRONICĂ LA ROMAN DE PROF.ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375693_a_377022]
-
titlu iubit de aromâni - „Lumina”. În „Lumina”, „Calendarul aromânesc”, „Lilicea Pindului”, „Flambura”, „Peninsula Balcanică”, „Almanahul aromânesc «Frăția»”, „Revista aromânească”, o altă „Lumină” (1936-1937), precum și în „Dimândarea”, „organ de luptă românească”, A. își publică poemele evocatoare pentru existența zbuciumată, asediată de potrivnicii, a fraților săi „de ginte aromână”. Această frântură de români trăind sub zări întunecate, căci „Ș’chirirea-așteaptă un popor / când dulțea-l’i limbă cheare” ( S-a dus bucuria de la noi...). În dispoziție elegiacă, melancolia găsindu-și un spațiu de rezonanță
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
obsesivă conștiință a limitei: materialitate, timp, trecere, Dumnezeu. Existența e, pentru el, pribegie ori ocol într-un spațiu închis, zbatere în menghina condiției umane, o captivitate fără ieșire. Reacționând ca un primitiv, uimit și copleșit sub povara urgiilor iscate de potrivnicia naturii, a sorții, de păcat și de rău, reface experiențe originare: eros, moarte, individul înaintea divinității. Traseele căutării Ființei, percepute în adevărul și intensitatea dramei personale, sunt, în esență, filosofice, fără ca expresia să fie cea a unei dezbateri intelectuale. A
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
nesfârșit, un aer cu oxigenul atât de rarefiat. Ea trebuie, pentru a supraviețui, să se deschidă către tot ceea ce B. a încercat să lase în urmă: „În tinerețe, am aruncat discuției cuvântul de lirism absolut. Mulți l-au întâmpinat cu potrivnicie. Astăzi pare sigur că dreptatea a stat de partea acelora, nu a mea. Poezia e încă valoare relativă. E vălul de aparențe și încântare, fâlfâitor deasupra lucrurilor, cum se definea din vechi” (Cuvânt către poeți, 1941). Încheiere, ultimul poem din
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
vol. I: Poezia, Timișoara, 2002. Antologii: Merele din Eden, pref. edit., Timișoara, 1975. Ediții: Gala Galaction, Roxana. Papucii lui Mahmud. Doctorul Taifun, Timișoara, 1986; St. O. Iosif, Poezii, Timișoara, 1988; Aron Cotruș, Poezii, I-II, Timișoara, 1991, Peste prăpastii de potrivnicie, pref. edit., București, 1995, Opere, I-II, pref. edit., București, 1999-2002; Anton Pann, Povestea vorbii, Timișoara, 1991; Liviu Rebreanu, Nuvele, postfața edit., București, 1991; Al. O. Teodoreanu, Tămâie și otravă, Timișoara, 1994; Anghel Dumbrăveanu, Ceva pentru care merită să pierzi
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
mito-religioase, elemente cu rost fundamental în viața satului tradițional. Perspectiva cărții este și aici larg antropologică, studiul hermeneutic fiind unul pluridisciplinar. A. susține că în spațiul românesc este foarte viu un creștinism cosmic, care și-a menținut prezența în pofida unor potrivnicii ideologice. Norme, valențe mitice bine articulate, chiar superstițiile, definite ca „jaloane ale unui comportament ritmat după respirația cosmosului, după presentimentele lăuntrice, după experiența dobândită de-a lungul a secole și milenii de practică a vieții”, toate acestea sunt caracteristice creștinismului
AVRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285504_a_286833]
-
pentru care „Hristos cel răstignit ...nu poate fi înfățișat prin formele Frumuseții grecești”; „Vrăjmașii...întrucât se opun lui Dumnezeu, Îl hulesc, Îl batjocoresc, Îl martirizează, Îl răstignesc, sunt reprezentați ca răi pe dinăuntru, iar reprezentarea răutății lor lăuntrice și a potrivniciei față de Dumnezeu atrage după sine în exterior urâțenie”. Sacralitatea, care coboară în lume pentru omul de rând, nu poate lua chip decât după forma lumii. Sfințenia este primită în lume după urâțenie, crimă, rană, moarte, suferință. Este vremelnicia lumii cea
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
de părinți, De cer și pământ, pentru a deveni cer și pământ. Căutați ceea ce nu mai este în ceea ce este, Căci se arată la față Sora mea ce mușcă din fructul dintâi, Sânul meu rămas în al ei. Singurătate, veșnică potrivnicie, împotriva lacrimei și împotrivă mie, Când mă găsesc fără să fiu, Poate ca formă de înger în sicriu. Gonit din mine și născut din scrum, Macerație a spiritelor din ieri până acum; Ah, flori care cădeți ori drepte Vă așezați
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
tinerii pun frâu iubirii. Petru că trebuie să se căsătorească. De regulă, în iubire te atinge un glonț rătăcit. Iubirea adolescentină poate înfrunzi și stâlpii de telegraf. Robește-mă iubire să mă simt și eu împărat! Iubirea crește și din potrivniciile ei. Marile iubiri sunt necondiționate. Iubirea - o altă sublimă dezordine. Don Juan - acest cascador al iubirii. Prea mulți oameni confundă iubirea cu dorința. Temperatura normală a iubirii este febra. Parcă și dulapurile sunt ceva mai lirice decât unii îndrăgostiți de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
urmele Lui”. (I Petru 2, 21). „A‑ți lua crucea” Înseamnă a Îndura cu mărinimie de suflet și gentilețe batjocurile și insultele cu care lumea păcă‑ toasă Îi acoperă pe următorii lui Hristos, precum și necazu‑ rile și ordaliile pricinuite de potrivnicii și căldiceii credinței. Pentru aceasta, este plăcut Înaintea lui Dumnezeu, spune Sfântul Apostol Petru, să sufere cineva necazuri sau Întris‑ tări cu gândul la El, pătimind pe nedrept. Căci spre aceasta am fost chemați, căci și El a pătimit pentru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
atât de greu s-a acceptat această idee, deși la animale organele genitale erau recunoscute și erau descrise cu aceeași terminologie de la specia umană, pentru plante a fost necesar să se folosească o terminologie aparte pentru a nu supăra pe potrivnicii destul de violenți în limbaj. Linné considera că petalele sunt Descoperirile lui Camerarius au stat Ța baza clasificării lumii plantelor făcută de Linné. El a realizat clasificarea a peste 6000 de specii de plante luând drept criterii caracteristicele structurale ale florilor
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
reper al istoriei noastre literare, s-a impus nu numai ca „principiu moral”, cum a scris cineva, ci ca un poet autentic, cap de generație - ceea ce îl situează, oricum l-am judeca, și în postura de învingător în lupta cu potrivniciile epocii, dar mai ales cu „inerția” și dogma acesteia, ceea ce, până la urmă, este cel mai important fapt”. CAPITOLUL AL II-LEA Existența milenară a poporului român reliefată în poezia lui Nicolae Labiș sub aspectul lexicului, morfologiei, sintaxei și stilului Poezia
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
o asemenea lectură a urmelor specifice unei existențe, adăpostirea și regenerarea ei devin acte aleatorii, ce riscă să-i transforme necunoașterea de către edili într-un labirint aproape carceral, presărat cu șicane, învârtiri în cerc, capcane, bifurcații și alte fundături ale potrivniciei. Tocmai evitarea unei asemenea erori constituia rațiunea ultimă a vizitei. Șeful delegației descoperise prin arhive rapoarte despre proiecte mai vechi de încadrare socială a nomazilor, în baza cărora le fuseseră alocate apartamente modeste de bloc - o pătrățică oarecare, uniformizantă, pierdută
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
părea a face concesii proiectului în esența sa: definirea modului de-a fi al nomazilor. Canalizarea, apa curentă, racordarea la rețelele de electricitate și gaze, ca și la serviciile publice de bază, aveau preț mare în ochii lor familiari cu potrivnicia. Desigur, nimic nu putea garanta că, odată dobândite, asemenea facilități aveau sa tenteze irezistibil la integrare pe solicitanții lor, dar negocierile cu ei fuseseră dintotdeauna silite să accepte lipsa garanțiilor. Era deja încurajator că nevoia de schimbare se lăsa admisă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lui Tomis nume (V 7). În cele din urmă, Roma îi recunoaște valoarea : Roma te recheamă cu drag lâng-al ei sân./ Primește-aste coroane ; prin noi ți le trimite.../ Salut și onor ție, poete strălucite ! (V 9). Omul este înfrânt de potrivnicia destinului, însă poetul se bucură de glorie eternă. Ultimele cuvinte ale piesei sunt adresate celui menit imortalității artistice : Adio, geniu în veci nepieritor !. Cele două piese cu structură similară se află în raport de continuitate, fapt confirmat de unele detalii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
profesor Constantin Ciopraga. Prin limba și ochii luminoși, expresivi și sclipitori ai artiștilor, scriitorilor și nu numai, așa cum l-au văzut ei, trăitori de odinioară în acest spațiu de poveste, prefigurând poate ieșeanul de azi și de mâine. Trecem peste potrivniciile vremurilor, peste episoadele tragice derulate de-a lungul istoriei, peste adversități, incertitudini, înfruntări, încercând să descoperim prin memoria altora și a noastră acel târg cu uliți vechi peste care au plutit întâmplări și evenimente, luând seama la mitologiile locului, acea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fost rostit plecați umili din șale. / În el e un trecut zăcut ca o lingoare, / Și rădăcina lui încă mă doare. // Dar tot mai fulgeră - Parâng - iarăși să știi / - Destin cu creștet sus ne-nfrânt de vitregii - / Străbunul nu, prin oarbele potrivnicii. Cu el, drum vă croiți spre aspre culmi, spre soare.” Versurile din volumul În creștetul luminii adâncesc treptat nota elegiacă, ca și referința simbolică la un univers tradițional de mult părăsit, în vremuri de crâncenă istorie, și regăsit la vremea
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
lexical și prozodic deja instalat în ultimele volume interbelice ale lui C. Maria Doamna (1938), o carte apărută în condiții tehnice de lux, nu-i mai puțin o compunere convențională și festivă. Celelalte poeme însă rămân notabile: Peste prăpăstii de potrivnicie (1938), Rapsodie valahă (1940), Rapsodie dacă (1942). Acestea fac un întreg prin tema lor comună: rezistența românească în istorie. Adresându-se „năpraznicei Rusii”, poetul, a cărui voce (se) rostește acum la persoana I plural, lansează versuri-avertisment: „ne crezi fără ieri
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Arad, 1926; Strigăt pentru depărtări, Timișoara, 1927; Cuvinte către țăran, Arad, 1928; Mâine, Craiova, 1928; Printre oameni în mers, Sosnowiecz, 1933; Horia, Varșovia, 1935; ed. București, 1937; Minerii, București, 1937; Țara, București, 1937; Maria Doamna, București, 1938; Peste prăpăstii de potrivnicie, București, 1938; Eminescu..., București, 1939; ed. Madrid, 1959; Rapsodie valahă, Madrid, 1940; Rapsodie dacă, București, 1942; Drumuri prin furtună, Madrid, 1951; Poemas, Madrid, 1951; Poemas de Montserrat, Madrid, 1951; Canto a Ramón Lull, Palma de Mallorca, 1952; Rapsodia iberică, Madrid
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Ion Dodu Bălan, București, 1978; Opere complete, pref. Nicolae Roșca, Madrid, 1978; Versuri, îngr. și postfață Ion Dodu Bălan, București, 1985; Antologie selectivă, îngr. Ion Cepoi, Arcuta (SUA), 1988; Poezii, I-II, îngr. Alexandru Ruja, Timișoara, 1991; Peste prăpastii de potrivnicie, îngr. și pref. Alexandru Ruja, București, 1995; Cântece regăsite, îngr. Mircea Cenușă, Alba Iulia, 1999; Opere, I-II, îngr. și pref. Alexandru Ruja, București, 2000-2002. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 341-345, 438-441, 518-519; E. Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 129
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]