462 matches
-
pe acesta cu foarte mare asprime. Acesta era finalul povestioarei. În acea seară după ce ascultase vorbele lui Iisus din Nazaret, stătuse cu tovarășii săi la foc și dezbătuseră problema talanților pe toate fețele și găsiseră aproape cu toții că stăpânul din povestioară nu se comportase corect în acea conjunctură. Unul din tovarășii săi, îl întrerupse însă la un un moment dat cu o observație, iar el se întorsese uimit către acela fiindcă nu era obișnuit ca cineva să-i fie împotrivă de
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_mihai_condur_1368429396.html [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
trece foarte mult timp?” întrebase el retoric. ,,Nimeni!... Vă spun eu că nimeni! Toți vor lua talantul și vor fugi cu el fiindcă vor ști că stăpânul va veni după mult timp, sau poate nu va mai veni niciodată! Însă povestioara talanților pare că mai are un sens ascuns. E legea săracului prietene, sau nu pricepi? se adresă el acelui tovarăș al său. -Omului nu i se dă aproape nimic și chiar de i se dă, i se cere totul la
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_mihai_condur_1368429396.html [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
aproape nimic și chiar de i se dă, i se cere totul la schimb cu mare dobândă, iar dacă nu dă, e pus în obezi și biciuit iar apoi trimis la muncă silnică pe viață. Ăsta-i sensul real al povestioarei! De aia m-am făcut tâlhar fiindcă nu accept să fiu înșelat și călcat în picioare de niște netrebnici care-și zic stăpâni! Mă identific deci cu omul care și-a îngropat talantul iar apoi l-a înapoiat după un
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_mihai_condur_1368429396.html [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
ajutorul. Cu ce-și pot fi de folos? - Să lămurești mama fetei care se opune mariajului. Știu că ai mult tact pentru asemenea ocazii. - Trebuie să aflu mai multe despre familia ei. Ce știi tu? Și Ahmed începu să nareze povestioara: „Tatăl Mirandei, Iosup este irakian. În tinerețea sa a făcut mult sport și avea mare priză la fete, care cădeau ca muștele la simpla sa apariție. Între ele și mama Anei, Maria, care era studentă. Rămânând însărcinată a neglijat facultatea
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-3- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430204056.html [Corola-blog/BlogPost/366211_a_367540]
-
totuși să-l asculte pe profet. Se făcuse o asemenea liniște încât se puteau auzi păsările bătând din aripi în zbor. Apoi vorbise Iisus. Vorbea destul de încet însă în liniștea aceea îl auzi și el foarte clar. Iisus spunea o povestioară cu un stăpân care împrumutase niște talanți de argint supușilor săi. După un timp stăpânul din povestioară își ceru înapoi talanții, cu dobândă desigur, iar unul dintre ei îi dădu înapoi talantul pe care i-l dăduse mai marele. Pe
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
din aripi în zbor. Apoi vorbise Iisus. Vorbea destul de încet însă în liniștea aceea îl auzi și el foarte clar. Iisus spunea o povestioară cu un stăpân care împrumutase niște talanți de argint supușilor săi. După un timp stăpânul din povestioară își ceru înapoi talanții, cu dobândă desigur, iar unul dintre ei îi dădu înapoi talantul pe care i-l dăduse mai marele. Pe acesta îl pedepsi stăpânul și îl condamnă la o aspră pedeapsă. Ceilalți doi slujitori, care aduseseră profituri
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
și se gândea și acum, că cel care avea un singur talant îi dăduse înapoi stăpânului tot un singur talant, deci nu risipise averea aceluia ci o păstrase și o înapoiase cu frică, în mod cinstit și just, însă în povestioara aceea, stăpânul îl pedepsise tocmai pe acesta cu foarte mare asprime. Acesta era finalul povestioarei. În acea seară după ce ascultase vorbele lui Iisus din Nazaret, stătuse cu tovarășii săi la foc și dezbătuseră problema talanților pe toate fețele și găsiseră
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
stăpânului tot un singur talant, deci nu risipise averea aceluia ci o păstrase și o înapoiase cu frică, în mod cinstit și just, însă în povestioara aceea, stăpânul îl pedepsise tocmai pe acesta cu foarte mare asprime. Acesta era finalul povestioarei. În acea seară după ce ascultase vorbele lui Iisus din Nazaret, stătuse cu tovarășii săi la foc și dezbătuseră problema talanților pe toate fețele și găsiseră aproape cu toții că stăpânul din povestioară nu se comportase corect cu acel om care păstrase
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
pe acesta cu foarte mare asprime. Acesta era finalul povestioarei. În acea seară după ce ascultase vorbele lui Iisus din Nazaret, stătuse cu tovarășii săi la foc și dezbătuseră problema talanților pe toate fețele și găsiseră aproape cu toții că stăpânul din povestioară nu se comportase corect cu acel om care păstrase talantul. Unul din oamenii săi, numit Dismas, care urma acum să fie dus spre răstignire îl întrerupsese însă la un un moment dat cu o observație, iar el se întorsese uimit
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
trece foarte mult timp? ”, întrebase el retoric. ,,Nimeni!... Vă spun eu că nimeni! Toți vor lua talantul și vor fugi cu el fiindcă vor ști că stăpânul va veni după un timp, sau poate nu va mai veni niciodată! Însă povestioara talanților pare că mai are un sens ascuns. E legea săracului prietene Dismas, sau nu pricepi? -Omului nu i se dă aproape nimic și chiar de i se dă, i se cere totul la schimb cu mare dobândă, iar dacă
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
schimb cu mare dobândă, iar dacă nu dă, e pus în obezi și biciuit iar apoi trimis la muncă silnică pe viață unde stăpânul său îl va stoarce și de ultima vlagă înainte de a muri! Ăsta-i sensul real al povestioarei Dismas! De aia m-am făcut tâlhar fiindcă nu accept să fiu înșelat și călcat în picioare de niște netrebnici care-și zic stăpâni! Mă asemăn deci cu omul care și-a îngropat talantul iar apoi l-a înapoiat după
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
Acasa > Literatura > Carti > POVESTIOARE DE ȚĂRĂNCUȚĂ Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2062 din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului Acesta este titlul cărții lansate săptămâna trecută la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”, în cadrul Sărbătorilor Argeșului și Muscelului. Autoarea, Elena-Camelia Sighiartău, este argeșeancă din
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1471954704.html [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
în cadrul Sărbătorilor Argeșului și Muscelului. Autoarea, Elena-Camelia Sighiartău, este argeșeancă din satul Arefu, profesoară de română, membru al Asociației folcloriștilor argeșeni „Constantin Rădulescu-Codin”, stabilită temporar în Germania, de unde duce dorul locurilor natale, dor căruia i se datorează în bună parte povestioarele. Camelia a învățat limba germană și acum o redă refugiaților. Poartă cu mândrie costumul popular din localitate, costum moștenit de la mama sa, regretata profesoară Angela Bădescu, și deseori le prezintă străinilor o mică parte din identitatea ei, ducând și acolo
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1471954704.html [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
amintiri din copilărie ce reușesc un interesant echilibru între vocea auctorială subiectivă și vocea comunității, care se exprimă prin credințe, obiceiuri, folclor, activități specifice zonei. Așadar, dincolo de frumusețea lirică de necontestat, ne ancorăm și în frumusețea realității satului de munte. Povestioarele au fost publicate separat în numerele publicației Caiete folclorice Argeș și au atras încă de la început atenția prin stilul scrierii (un Creangă muntean în variantă feminină) și prin modul raportării la viața consătenilor. Grafica deosebită a fost realizată de nepoata
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1471954704.html [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
programat sau forțat, ci în manieră literară - o pledoarie pentru firescul pe care lumea actuală începe să-l uite sau vrea să-l treacă la categoria lucrurilor „depășite”. Cred că acest mesaj reprezintă o parte foarte importantă a mizei lecturării Povestioarelor, unde își dau întâlnire privirea copilului de atunci și aceea a omului matur. Camelia păstrează tonul copilului, făcându-te participant și confident, singura schimbare a registrului liric apărând în cadrul capitololelor de la final, despre părinții săi. Întâlnim aici și o fenomenologie
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1471954704.html [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
memorie, prin lacrimi) cu toți cei dragi, chiar dacă este vorba despre cei care au plecat în lumea de dincolo. Se observă în acest sens o senină convingere privind reîntâlnirea și reîntregirea familiei într-un alt spațiu, nepătat de suferințele omenești. Povestioare de țărăncuță - care vor apărea în curând pe rafturile librăriei „Mihai Eminescu” - se prezintă ca tot atâtea pagini ale unei lumi care te cucerește prin disponibilitatea de a-ți transmite veritabile valori care ne fac oameni, renăscând copilul din fiecare
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1471954704.html [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
care vor apărea în curând pe rafturile librăriei „Mihai Eminescu” - se prezintă ca tot atâtea pagini ale unei lumi care te cucerește prin disponibilitatea de a-ți transmite veritabile valori care ne fac oameni, renăscând copilul din fiecare. Referință Bibliografică: Povestioare de țărăncuță / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2062, Anul VI, 23 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1471954704.html [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
și Engels. Nicolae BĂCIUȚ: Care e diferența între exilații ideologici și cei economici, ca să-i etichetez așa pe cei care s-au exilat din motive de conștiință, față de cei care s-au exilat din nevoi materiale? Lucian DUMBRAVĂ: Cunosc o povestioară legată de întrebarea dumneavoastră: o ea venită din Ucraina, din motive pur economice, și un el idealist, plecat din România cu ceva ani în urmă și care a călătorit prin mai multe țări Europene, preferând vizitarea de locuri noi, țel
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
pentru Lăbuș, dar are, în schimb, „timp mai mult să-l îmbrățișeze, să-l pupe în bot și să adoarmă alături” de prietenul său necuvântător. „Și câinele simte dragostea (...)”. Deși subiectul e vechi și chiar uzat moral, prin talentul prozatoarei povestioara poate da impulsuri unor conștiințe anesteziate sau poate izvorî lacrimi unor ochi duhovnicești. Căci cititorul simte dragostea... *** Nepricepându-mă deloc la Limba rusă, nu pot să emit o părere referitoare la valoarea traducerii, dar, cunoscând-o pe distinsa autoare a
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1488191479.html [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
pe micuța prințesă a familiei Curpaș în diverse ipostaze: de la seriozitate maximă, asemeni unei adevărate domnișoare „prinse cu treburi” importante cărora trebuie să le găsească rezolvarea, la cea contemplativă ce dă impresia că drăgălașa copilă meditează profund - poate la o povestioară sau o poezioară care a fascinat-o - sau într-o reală dezlănțuire de voie bună, în fotografii în care râde din tot suflețelul demostrând, neîndoielnic, că se bucură cu-adevărat de cea mai frumoasă perioadă din viața unui om, anii
“COPILA CU SUFLET DE FLOARE DE MAI” – JANICE CURPAŞ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/_copila_cu_suflet_de_floare_de_mai_georgeta_resteman_1337334332.html [Corola-blog/BlogPost/358838_a_360167]
-
acestor bătrânei neputincioși mă simțeam în siguranță și că la mine acasă, în România. Se vorbea românește curat, fără jargoane, fără cuvinte și expresii pretențioase, se vorbea cu un ușor accent moldovenesc, destul de nou mie (fiind bucureștean); mă distrau grozav povestioarele lor despre țara, despre Tecuci, Cotești, Niculitel, Moldova, Oltenia etc., despre obiceiurile pe care ei le apucaseră cu mulți, foarte mulți ani în urmă. Era vorba despre boierii vechi sau de pământ care aveau moșii în regiunile respective și care
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360693010.html [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
ne vorbească, să ne spună ce înseamnă să fii Om, să ne explice ce înseamnă dragostea adevărată, cum ne iubește El pe noi. Ura, pizma, neînțelegerile, certurile, nu duc la nimic bun, dar Adevărul trebuie spus, altminteri suntem ca în povestioara aceea in care regele umbla dezbrăcat si nimeni nu avea curajul să-i spună acest lucru, până s-a găsit un copil care să-i dezmeticiască pe toți. Un lucru e cert, pentru toți românii: „raiul” înseamnă o viață normală
DESPRE RAIUL PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1461080268.html [Corola-blog/BlogPost/342917_a_344246]
-
lângă pragul nonagenar, dîrză, harnică cu gospodăria pusă la patru ace și fiul ei Mihai, ne-au ivitat la o gustare în foișorul din curte, îndulcindu-ne cu dulceața de coacăze, preparate de casă, țuică de prună și cu câteva povestioare, timpurile și amintirile amestecându-se, dovadă vie că Bunul Dumnezeu poate să așeze pacea și înțelegerea în toate sufletele ce cred cu adevărat în puterea Sa. Cu mulțumiri și cu invitații promise ne-am despărțit luând drumul Cetății de Argint
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
șerpișor ce-a lăsat cheia lui sub covor; a venit, vă spun drept, și-o căprița care-a lăsat pe masă-o cheița; cum bunica, pe rând le-a găsit, alte povești, pe loc, s-au ivit și desigur, fiecare povestioara are parte cum altfel de o comoară.. Copii de sunteți, mari sau mici, să aveți grijă mereu de bunici, că fără ei nu se pornesc poveștile niciodată, numai ei știu ce vraja să facă; asta pentru că sunt înțelepți, firește înțelepciunea
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
merge, la fel și pe bunica care mereu se vaită că o dor mâinile. Cu glăsciorul lui spunea atâtea și atâtea, încât vrând, nevrând îți încolțea zâmbetul pe buze, oricât ai fi fost de supărat. - Haide, mami, spune-mi o povestioară, așa cum numai tu știi să-mi spui! Își puse căpșorul bălai în poala Laurei, iar aceasta, cu glas șoptit, începu să-i depene povestea preferata, cea cu Harap Alb. Ionuț adormi în simfonia roților de tren și a vocii blânde
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1462037253.html [Corola-blog/BlogPost/378309_a_379638]