165 matches
-
cel mai vizionar al expoziției Teatrul lumii în care un timp fără centru a explodat creând un teatru apocaliptic. Ca și cum existența ar avea nevoie să ia foc pentru a continua apoi să se ridice din distrugeri, plină de răni. Tablourile povestitoare intră în ochii celor care le privesc întărindu-le memoria. Zece pictori cu darul magnific al narațiunii ne ajută să ne orientăm în prezentul complicat în care conflictele și traumele trecutului n-au dispărut de tot.
Corespondență din Stockholm - Istoria captivă în tablouri by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9461_a_10786]
-
și alți patru băieți-colaboratori organizați ca un mic corp de gardă. La acesta se adaugă și prezența a patru femei mai în vîrstă (Duclos, Champville, Desgranges, Martaine), la fel de corupte ca și cei patru atotputernici, dintre care trei joacă rolul de povestitoare, iar una le acompaniază la pian, reflex parodic sadian cu privire la protocolul curtenesc al povestitorilor din Decameronul lui Boccaccio. Tinerii sechestrați într-o vilă sunt obligați să respecte un regulament foarte dur, care interzice orice formă de manifestare religioasă prin pedeapsa
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
utilizarea forței brute, ci programul savant de dezalcătuire a ființei umane, transformarea ei într-un deșeu. Sistematizarea, disciplinarea, programul fascinează, fiecărui act, fiecărui detaliu îi este atribuit o semnificație precisă, integrat într-o Ťarmonieť artificială, caricaturizînd ordinea domestică a burghezului. Povestitoarele sunt îmbrăcate corect, chiar cu distincție, ca și acești gentlemani sadieni, aluzie a respectabilității burgheze conlucrînd la desfășurarea monstruozității. Distrugerea se face cu artă, poveștile pornografice sunt însoțite de partitura pianului, povestitoarele ușor fanate apelează și la coregrafie, iar cenaclul
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
o Ťarmonieť artificială, caricaturizînd ordinea domestică a burghezului. Povestitoarele sunt îmbrăcate corect, chiar cu distincție, ca și acești gentlemani sadieni, aluzie a respectabilității burgheze conlucrînd la desfășurarea monstruozității. Distrugerea se face cu artă, poveștile pornografice sunt însoțite de partitura pianului, povestitoarele ușor fanate apelează și la coregrafie, iar cenaclul scatologic este punctat de intervențiile și comentariile celor patru dezaxați care se reunesc și în particular pentru a filozofa pe marginea operei lor. Principiul de funcționare al confreriei este simplu, enunțat în
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
Gabriela Melinescu S-a spus despre scriitoarea pentru copii, Astrid Lindgren, că este o "mătușă povestitoare", dar acum se descoperă că ea a fost cu mult mai mult decât asta. Literatura pentru copii deține un rang înalt în Suedia, cărțile scriitorilor pentru copii sunt recenzate în marile cotidiene și desenele însoțitoare sunt reproduse și comentate. Astrid
Corespondență din Stockholm Mătușa povestitoare by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9738_a_11063]
-
decât asta. Literatura pentru copii deține un rang înalt în Suedia, cărțile scriitorilor pentru copii sunt recenzate în marile cotidiene și desenele însoțitoare sunt reproduse și comentate. Astrid Lindgren, fetișcana de la țară, n-a vrut niciodată să fie o "mătușă povestitoare" sau un "monument național" și nici să dobândească Premiul Nobel sau alte premii, știind că tot ce strălucește, pălește repede, așa cum n-a disperat nici când prima ei carte, scrisă despre "Pippi Ciorap Lung", i-a fost refuzată de marea
Corespondență din Stockholm Mătușa povestitoare by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9738_a_11063]
-
jurnal, în locurile cele mai neașteptate: pe partea interioară a ușii unui garderob și sub băncile de pe balcon. Este vorba de notații spontane despre vreme, mișcarea norilor, zăpadă și ploaie, care aduceau multă liniște și fericire poetului contemplativ din ființa povestitoarei pentru copii. Astrid Lindgren a ales de la început Copilul, încă din timpul când ea nu se desprinsese de copilărie, înfruntând blamul de a nu fi ca toată lumea, conștientă că poartă în ea un copil etern cu toate jocurile și suferințele
Corespondență din Stockholm Mătușa povestitoare by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9738_a_11063]
-
ales că, de când îi murise nevasta, nu prea mai dădea nimeni pe la el și numai Șarik îi mai ținea de urât. - Lasă că și Petrache era spurcat la gură și-i alunga pe toți... - Ei, și el... s-a hotărât povestitoarea să pună capăt întreruperilor. Era la Ghiocel, a băut vreo două pahare, a mai cerut un rând, a venit și Andronic, pe urmă au mai venit și cei de la atelier, a mai băut și pe banii lor, le-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și mama Sanda fusese nevoită s-o ducă la spital. Îngrozit, doctorul i le cususe, așa erau de rupte. Școlarii căscau gura ca la circ iar intențiile lor de protest împotriva scornelilor exagerate rămâneau fără șanse în fața debitului verbal al povestitoarei. Când tovarășa intră în clasă îi găsi așezați la locurile lor. Avea un zâmbet în colțul gurii, semn că ascultase la ușă aiurelile fetei. Mare figură mai ești, Luana, îi spuse alintându-i buclele blonde. Nu știam că am în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu cea a lui Gulliver în țara piticilor, a uriașilor și a cailor. Coboară în propriul inconștient, inclus la rându-i în inconștientul colectiv, al umanității, sursa miturilor și a basmelor. Prin călătoria aventuroasă în propriile zone sufletești abisale, eroina povestitoare își recuperează o dată cu fantasmele vârstei paradiziace, eu-rile virtuale. Acesta poate fi sensul grupării episoadelor narative în trei cicluri: Animus, Anima și Animus și Anima. Psihia umană sugerează această distribuire a textelor prozastice e complexă, multiplă, eterogenă, contradictorie. În ea cooperează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pensiunii. Pusese Însă propria mînă pe condei În clipa În care simțise neechivoc răsuflarea slabă, rece și sigură a tărîmului de dincolo. Sărăcia asta grafică, limitată și ea la schematismul semnelor tiparului, a fost fabulos compensată de meșteșugul ei de povestitoare și transferată spre transfigurare tot asupra mea, nu atît prin numărul cărților scrise de mine, cât prin multitudinea tehnicilor de scriere folosite pînă astăzi. Am ajuns să dau formă textului În scriere de mînă, cu tocul și cu cerneala, cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
îl urmărea să vadă cât de îndemânatic este. A găsit o farfurioară de unică folosință pe care a așezat un șervețel și apoi o bucată de prăjitură. —Servește! draga mea Cecilia, draga mea cometă, draga mea Mata Hari, draga mea povestitoare și voi adăuga și alte și alte denumiri pe măsură ce ne vom cunoaște mai bine. Ești o figură, Matei. Ai lăsat-o pe Cecilia cu privirea mirată prin felul de a i te adresa, i-a spus Gelu. Ca să mă răzbun
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
abandonarea formelor tradiționale de viață cu următoarele fraze: "Părăsirea ei nu era firească, dictată de legile drepte ale naturii, ci de interese și logici circumstanțiale, perisabile" (PT 49, PP 91). Oricât de mici ar fi obiectele din trecut pe care povestitoarea le găsește în casa bunicilor, aceste lucruri dețin o valoare în sine fiind în mod frecvent asociate cu cuvântul onoare: "Mosoare de lemn a căror ață se terminase demult, dar ele continuau să-și păstreze prestanța și cinstea care li
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
este sesizabil în ultimele rânduri din "Reportaj", în care protagonista își dorește să vorbească despre Paris - orașul care reprezintă evaziunea prin imaginație- fără a se simți constrânsă să depună mărturie (PT 104, PP 160). În același fel, în poezia "Metamorfoză", povestitoarea își deplânge destinul și obligația de a fi luptat timp de prea mulți ani împotriva regimului: Sunt Ca o sămânță-ngropată Care nu vrea să se facă Nici plantă, nici pământ. (La cules de îngeri, 76-77) Și în "Cădere" se reflectă
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
mod repetat la o viziune adamică a copilăriei. Copiii percep realitatea așa cum este, fără ocolișuri sau idei preconcepute așa cum o face copilul din "O rană schematică" care vede în durere dovada autenticității delfinului. Ei formulează puține întrebări cum e cazul povestitoarei din "Proiecte de trecut" și apără ceea ce este adevărat precum copila emoționată de sat din nuvela "La țară", care se joacă cu prietenele sale "de-a doamnele" și știe să aprecieze semnificația acestui cuvânt legat de niște valori de altădată
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
opera Anei Blandiana. În aceeași ordine de idei, trebuie să subliniem frecventa folosire a simbolurilor. Așa se întâmplă cu apa care inundă insula construită peste cadavre pentru a purifica ororile comise în "Reportaj", biserica care zboară oferind o nouă speranță povestitoarei din "La țară" sau lăcașul care plutește pe Dunăre la două sute de ani după presupusa lui scufundare în "Biserica fantomă". Dar adevăratul leitmotiv simbolic al autoarei, așa cum am arătat mai înainte, este reprezentat de îngeri. Ei dau titlul volumului de
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
curajului printr-o imagine la fel de de frumoasă și inedită precum cea a clădirii Palace d'Opéra care plutește pe Amazon în memorabilul film Fitzcarraldo (1988) al lui Werner Herzog. 1 Întrebarea "De ce nu ați plecat?" adresată în mod insistent de către povestitoare unchiului său în "Proiecte de trecut" este simbolică pentru încremenirea vieții din acea perioadă, paralizie care a dus la situații aproape suprarealiste. 2 Ana Blandiana, " Poezia între tăcere și păcat", Spaima de literatură. București: Humanitas 2004, 151. Cosecha de angeles
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
Marie Laurencin, Max Jacob, le Douanier Rousseau, Vollard, Erik Satie, Man Ray, Ezra Pound, Jean Cocteau, Scott Fitzgerald, T.S. Eliot, Sherwood Anderson, Hemingway... lista de mari figuri e nesfârșită, iar anecdotele din jurul lor au prospețimea faptelor trăite cu adevărat de povestitoare. Autobiografia... este prima carte a Gertrudei Stein care apare în românește. „În bună parte ca să se amuze, [Gertrude Stein] a scris Autobiografia lui Alice B. Toklas... folosindu-și prietena ca placă de rezonanță pentru propriile idei... S-a spus că
Gertrude Stein - Autobiografia lui Alice B. Toklas () [Corola-journal/Journalistic/5731_a_7056]
-
însoțit de acesta la ore, intrând în conștiința elevilor sub numele Drăcilă, din cauza privirii sale disprețuitoare, împrumutată parcă din iad. Disprețul se întinde de la oameni spre cărți, hobby-ul menținându-se acela al umilirii: „Se poate spune - relatează cu năduf povestitoarea - că m-a trecut prin toate încercările. A vomitat pe botinele mele, mi-a urinat pe laptop, și-a băgat ghearele în puloverul meu de cașmir, a spart vasul micului portocal, care a și murit la scurtă vreme după aceea
Animalul terorii by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5413_a_6738]
-
fabricate în țara de origine și aduse pe tărâmul mirabil al Americii, The Wonderland. Astfel, unii și-au păstrat superstițiile și visele (Copacul emigrației și prezentul continuu), alții, metehnele și proastă educație (Programări, Botez cu cântec, Femeile mele), esticii, precum povestitoarea din Vinovat în America, spaimă de autoritățile statului (reminiscența a traiului sub regim dictatorial), iar scriitorii (români, în speță), vanitățile, egolatria, invidia și frustrările (Premianții și maestrul). Mai puțin inspirată este utilizarea, de-a lungul acestor povestiri, a celor mai
The American Dream și alte zboruri by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5347_a_6672]
-
severă, de-a dreptul cazonă, primită de la tatăl său, cu care a fost permanent într-un conflict ireconciliabil. De la bunici va învăța să scrie și să citească rusește și românește, încă de la vîrsta de trei-patru ani. Bunica Iulia era o povestitoare extraordinară, răsfățîndu-și nepoții cu povești din vremurile trecute. La șase ani, Alexandru este înscris la Școala medie mixtă Janós Arany din Salonta, jud. Bihor, ultimul an al ciclului gimnazial fiind însă parcurs la o școală din Vadu Crișului, unde a
Alexandru Monciu-Sudinski [restituiri biografice] by Dan Dăncescu () [Corola-journal/Journalistic/4708_a_6033]
-
care exercită o fascinație puternică și atrage simpatii, un personaj din pricina căruia te poți pomeni că suferi de sindromul Stockholm. Una dintre performanțele remarcabile ale autoarei este o găselniță naratorială inedită. Pentru a rămâne creditabilă atunci când deapănă biografia tatălui său, povestitoarea își ia aproape la fiecare frază măsuri de precauție. Sintagme precum „Poate că Mimoun a rostit...”, „Se va fi trezit din somn până ce...”, „Unii spun că tata...” apar la tot pasul și joacă rolul unui soi de garanții ale pactului
Mimoun și fiica sa by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5674_a_6999]
-
mai acut dorința de a se desp rinde complet și brutal de tatăl său și de valorile pe care el le reprezintă. Drama dezrădăcinării și tensiunea dintre două lumi cu tradiții complet opuse se suprapun peste eșecurile în lanț ale povestitoarei în viața privată. Finalul cărții, deși ușor implauzibil, marchează mica victorie personală a eroinei care reușește să rupă și ultimele legături care o mai țineau aproape de tatăl său și de tradițiile magrebiene. Traducătorul Alexandru M. Călin a reușit să redea
Mimoun și fiica sa by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5674_a_6999]
-
într-un conflict tată-mezină, religios, dar, în fond, de viziune asupra lumii, apoi într-unul domestic între mamă și fiul Tinu („trădător” prin căsătorie), extins treptat și împotriva fiicelor, Ana și Tabita. De aceea, arheologia memoriei pe care o inițiază povestitoarea este comparată cu „ruperea crustei maronii de pe-o rană”, „sub care mocnește, portocaliu, gros ca smântâna, puroiul” din carnea trecutului. La amintirea atmosferei „de catastrofă” din casă, se adaugă acelea ale nenumăratelor frustrări și suferințe, cu efect de glaspapir
La Judecata de acum by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5594_a_6919]
-
pe alocuri straniu. Nu am mai întâlnit până acum în proza românească conflicte atât de dure în familii generate nu doar de lipsa iubirii, dar și de nepotrivirea convingerilor religioase. Personajul cel mai puternic al cărții, Mica, mama Tabitei (eroina povestitoare), a lui Tinu și a Anei, căsătorită fără voie cu Ticu, „străjer al lui Iehova”, îl repudiază pe acesta pentru multele defecte, reale sau aparente, dar și pentru „sufletul său armaghedonic”, pentru credința lui neclintită în Apocalipsa care se apropie
O carte complexă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5487_a_6812]