2,757 matches
-
era o distanță oarecum considerabilă dar trebuiau să o poarte pe fată dincolo de comandament, fapt ce nu putea dus la capăt decât cu riscul de a atrage atenția ofițerului de serviciu. Lipsa de interes față de restul conversației l-a trădat. Povestitorii s-au simțit ofensați. El unul a adormit cu gânduri compătimitoare la adresa fetei în cauză. Bănuia că așa-zisa întâmplare, pe căi mai mult sau mai puțin ocolite, ajunsese în oraș, că majoritatea celor ce o aflaseră, din vorbă în
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476215170.html [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
Tatăl meu trebuie să-l fi moștenit pe tatăl lui, adică pe bunicul meu dinspre tată, pe Gheorghe Dumitrescu, care a rămas multe decenii ca un fel de mit, de legendă în memoria oamenilor din satul nostru, pentru că era un povestitor fabulos. Fără să exagerez cred că sunt scriitor de când eram copil. Târziu mi-am dat seama că perioada grădiniței a jucat un rol important în viața mea. Acolo, la grădiniță, am debutat ca povestitor, ca scriitor deci. Povesteam frumos, și
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_taina_scrisului_40_stefan_dumitrescu_1351151523.html [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
din satul nostru, pentru că era un povestitor fabulos. Fără să exagerez cred că sunt scriitor de când eram copil. Târziu mi-am dat seama că perioada grădiniței a jucat un rol important în viața mea. Acolo, la grădiniță, am debutat ca povestitor, ca scriitor deci. Povesteam frumos, și învățasem să născocesc, să inventez povești noi, de la mine. Doamna educatoare mă punea de fiecare dată să spun povești, pentru că băieții și fetele mă ascultau cu sufletul la gură. Iar eu fericit cream povești
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_taina_scrisului_40_stefan_dumitrescu_1351151523.html [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
dată să spun povești, pentru că băieții și fetele mă ascultau cu sufletul la gură. Iar eu fericit cream povești noi, una după alta. Poveștile noi fiind continuări ale poveștilor mai vechi. O dată doamna educatoare mi-a spus, că o să ajung povestitor mare ca Ion Creangă. Iar eu n-am mai putut de bucurie. Oamenii care veneau pe la noi, sau mai târziu când am început să merg cu vitele, mă puneau să spun povesti. Și eu inventam povești de la mine. Eram foarte
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_taina_scrisului_40_stefan_dumitrescu_1351151523.html [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
în a zbura peste vârfuri. Totuși, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Oricât de apăsătoare ar fi evaluarea este de evidențiat că unul dintre cei doi mari prozatori ai literaturii oltene este Jean Băileșteanu. Găsim că în epică poți fi povestitor sau constructor de lumi. Povestitorul este cel care cu farmec transformă din realitatea trăită într-o lume la marginea imaginarului. El face ca accentul pus pe relatarea unei istorii trăite să nu apară ca disonant. Povestitorul este autorul unor istorii
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
Totuși, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Oricât de apăsătoare ar fi evaluarea este de evidențiat că unul dintre cei doi mari prozatori ai literaturii oltene este Jean Băileșteanu. Găsim că în epică poți fi povestitor sau constructor de lumi. Povestitorul este cel care cu farmec transformă din realitatea trăită într-o lume la marginea imaginarului. El face ca accentul pus pe relatarea unei istorii trăite să nu apară ca disonant. Povestitorul este autorul unor istorii, este prezentatorul unor realități în raport cu
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
în epică poți fi povestitor sau constructor de lumi. Povestitorul este cel care cu farmec transformă din realitatea trăită într-o lume la marginea imaginarului. El face ca accentul pus pe relatarea unei istorii trăite să nu apară ca disonant. Povestitorul este autorul unor istorii, este prezentatorul unor realități în raport cu care are o rezonanță existențială. Constructorul de lumi este un creator de realități. Diegeza edificată de acesta este mai curând imaginată. Axioma este că limbajul nu permite o lume pur imaginară
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
Marin Beșteliu). Există un realism al încercării fictivului ca fictiv (vezi J. L. Borges). Reținem chiar un realism al SF-ului, vezi I. Asimov. Ca întreg, epica românească este impregnată de biografic. Biograficul are preponderentă în raport cu imaginarul. La noi mari povestitori sunt Ion Creangă și Mihail Sadoveanu. Constructori de lumi reale sunt Liviu Rebreanu și Marin Preda. În literatura română nu există un J. L. Borges, un constructor de lumi pur imaginare. Prozatorul român este marcat mai mult sau mai puțin
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
de lumi reale sunt Liviu Rebreanu și Marin Preda. În literatura română nu există un J. L. Borges, un constructor de lumi pur imaginare. Prozatorul român este marcat mai mult sau mai puțin de biografic. Jean Băileșteanu este un mare povestitor. Convenția sub care scrie este că întâmplările relatate sunt în mare parte istorii trăite direct sau indirect. Pe această coordonată, Jean Băileșteanu este un Sadoveanu al Olteniei de sud. Pe o a doua coordonată: în background-ul epicii sale, se
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
Pe o a doua coordonată: în background-ul epicii sale, se află întotdeauna o filosofie, o înțelepciune de viață. Tipologic vorbind, filosofia existențială a eroilor lui Jean Băileșteanu este una în linia lui Albert Camus. Fundamentalmente, Jean Băileșteanu este un povestitor care gândește existența. Prin istoriile relatate meditează la sensul lumii. Înseși istoriile prezentate dau semnificație vieții. Eul narativ și eul auctorial trăiesc prin eroul aflat în scena epică. Misiunea primară a naratorului este aceea de a obliga personajele să-ți
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
de a obliga personajele să-ți facă timp să trăiască. Misiunea secundă constă în a le integra în istoria ce le impune acestora să trăiască viața pe care o au. Rămânând atât de aproape de existență, de trăire de „istoria” personală, povestitorul Jean Băileșteanu poate fi numit istorisitor. Istorisirile lui au fond existențial și, pe alocuri, pot fi aduse în realitatea din care apornit inspirația. Istorisirea este o povestire cu elemente de cronică. Cu sensibilitate, cu echilibru cu o accentuată conștiință existențial-morală
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
la imboldul că pot aduce alinare sufletului omenesc și reda bucuria de a trăi. Nu am o tradiție literară, iar darul de a scrie își are rădăcinile la bunicul matern care avea și o voce superbă și era un bun povestitor oral, inspirăndu-se din viața satului sau trăirile proprii. Și avea ce să povestească, el fiind și, neoficial, hoge al satului, dar care deja își făcuse un renume și în alte zone, datorită vocii sale și stăpănirii obiceiurilor și tradițiilor religioase
EU ȘI DRUMUL MEU CĂTRE POEZIE … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Urfet_%C8%98achir.html [Corola-blog/BlogPost/340268_a_341597]
-
dreaptă la rădăcina urechiușii parcă pentru a sta să prindă și mai bine din zbor cuvintele bunicului. Acestea se lăsau încă așteptate pentru a umple cu farmecul lor tăcerea nefirească dintre ei dar și din încăpere, o scădere a vocii povestitorului părcă o obligau să-și găsească poziția ce mai convenabilă, pentru a primi darul pe care bătrânul i-l promitea mereu și se ținea nici vorbă de cuvânt. Și dintr-o dată vocea stenică și domoală ce răzbătea către ea, împinsă
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Ultima_poveste_pentru_anamaria_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
limbi de clopot / înfioară cerul și pământul / cu sunetul său de dincolo /.../ casa mea are numărul 13” („Îngerul Poeziei”). În sfârșit: „Iisus avea 33 de ani când a plecat și a revenit! /.../ Numărul magic se rătăcește // și pe buzele preotului povestitor despre Iisus! // Dacă cerul ar fi fost la școala cifrelor / 33 ar fi scris pe fiecare stea căzătoare / 33 ar fi scris pe fiecare nor stelar / Poate un an cu 33 de luni / Ar apăra zestrea lui Zalmoxe / totdeauna”(„33-iul
CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ, LA VOLUMUL DE POEZIE „ULTIMUL ZBOR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1426454798.html [Corola-blog/BlogPost/367427_a_368756]
-
nu s-ar fi putut păstra datele judecate și definitivate. În realitate, cele mai vechi epopei datează cu mult înaintea scrierii. Odiseea și Iliada sunt epopei păstrate dinaintea scrierii în general și tiparului în special. Ele se datorează unui poet povestitor (aed, bard) în speță Homer din Ionia care a trăit în sec. VII î.Hr. La rândul său, acesta a preluat datele din tradiții, fragmente și motive din mituri vechi și cântece populare. Științele au în Orientul îndepărtat (Japonia, Coreea, China
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398593448.html [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
părul în toate direcțiile până am rămas la cărarea de pe mijloc. I-am umplut cana cu bere și ne-am așezat toți trei la masă. Tata-mare ne povestea o mie și una de istorii din tinerețea lui; era un bun povestitor. I se întâmpla să ne povestească aceeași istorie de mai multe ori cu mici deosebiri, dar îl ascultam cu același interes ca atunci când o povestea pentru prima dată. Dacă pe tataie Gogu îl tachinam cu sadism știind de fiecare dată
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
cum îl descrie cititorul-critic pe MAZILESCU: “Adversar al textelor obtuze, al scrisului incontinent, poetul se silește cîștigînd întru lapidaritate și conștiința de sine a poeziei.” Frumos zis ! Virgil MAZILESCU merită această frază ! Mircea CIOBANU m ă vizita uneori, era un povestitor fermecător, blînd și sfătos cîteodată, amuzîndu-se uneori din te miri ce, semn că în sinea lui lucrurile căpătau alte valențe decît cele împămîntenit-cotidiene. Trebuie să citez aici cîteva versuri, deși eu îl prefer pe Mircea CIOBANU cel din “Istorii”: “Și
POEZIA LUI CONSTANTIN TRANDAFIR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_cititul_cartilor_poezia_lui_con_ioan_lila_1349273104.html [Corola-blog/BlogPost/343871_a_345200]
-
întreaga galerie a țăranilor descriși până acum în literatura noastră. El este „victima unei sinistre ironii a sorții” sub pașii istoriei atât de neiertători. Niculae Moromete se împletește cu destinul scriitorului. „Atunci va fi împlinit romanul „Moromeții” când și destinul povestitorului va fi relevat” (interviu Păunescu-Marin Preda.). Niculae pare a fi până la un punct Marin Preda, Iată o scenă tulburătoare de extaz și visare la moartea părintelui: „Tată, șopti el, eu nu te-am părăsit niciodată, știi bine... Nu ți-am
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
artistic autohton, specific românesc, revelând ecouri din universul nuvelelor lui Caragiale, cât și din universul povestirilor lui Ion Creangă, Mihail Sadoveanu. Prin harul povestirii, prin intuiția psihologiei oamenilor, scriitorul întemeiază ontologic destine, universuri biografice, care sunt rezultatul relatărilor ample ale „povestitorilor” care, ca și în Hanu Ancuței de Mihail Sadoveanu, vin, la „hanul” de suflet al lui Octavian Curpaș, să-și istorisească propriile vieți din existența lor în lumea exilului pe meleagurile exotice ale făgăduinței promise, ale aspirațiilor împlinite, să-și
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
o imagine a paradisului pierdut din opera sadoveniană, ci cade sub incidența realității, sub semnul paradisului descoperit, „regăsit”, în lumea exilului. Spațiul e bine precizat chiar din titlu: Franța, Canada, Statele Unite. Aici s-au exilat și de aici vin „pașoptiștii” - povestitori care, spun fiecare, ca și la Sadoveanu, „o poveste cum n-am mai auzit” (după cum promite, la Sadoveanu, Comisul Ioniță), originală, personală, reală: „La ora stabilită am sosit la locul de întâlnire, unde nea Mitică mă aștepta deja. Ne-am
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
un om care începe o nouă carieră.” (apud Adrian Păunescu, Sub semnul întrebărilor, Editura Cartea Românească, București, 1979). În Occident, Eliade se consideră a fi „un fragment”. La Octavian Curpaș, parcă, prin povestire, exilul se anulează. Rămâne o ființare a povestitorilor pe tărâmul sacru al patriei-cuib. Ca și la Eliade, povestitorii trăiesc „nostalgii fericite”, revelând un mit al patriei. Confesiunile amintesc de ceea ce, prin trecerea de la o religie la alta Steinhardt numea „Primejdia mărturisirii”: „Să vorbești despre trecerea de la o credință
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
Sub semnul întrebărilor, Editura Cartea Românească, București, 1979). În Occident, Eliade se consideră a fi „un fragment”. La Octavian Curpaș, parcă, prin povestire, exilul se anulează. Rămâne o ființare a povestitorilor pe tărâmul sacru al patriei-cuib. Ca și la Eliade, povestitorii trăiesc „nostalgii fericite”, revelând un mit al patriei. Confesiunile amintesc de ceea ce, prin trecerea de la o religie la alta Steinhardt numea „Primejdia mărturisirii”: „Să vorbești despre trecerea de la o credință la alta, să lămurești prin semne sau semnificații ceea ce ține
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
Ediția nr. 326 din 22 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din colecția EPOSS a Editurii Armonii Culturale, vă semnalăm o nouă apariție editorială: GEORGE PEAGU - "Cu capra prin București" (povestiri umoristice). Iată ce spune critica literară despre povestirile umoristice ale povestitorului bucureștean: „Ce-ați zice să vedeți pe Bulevardul Magheru din București, un țăran cu pălărie de paie, plimbînd de lesă o capră, așa cum orășenii (în special doamnele) plimbă câinii. Vă închipuiți ce tărășenie ar ieși dacă un Rotweiler ori un
COLECŢIA EPOSS, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: GEORGE PEAGU- CU CAPRA PRIN BUCUREŞTI (POVESTIRI UMORISTICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_eposs_a_editurii_armonii_culturale_anunta_o_noua_aparitie_editoriala_george_peagu_cu_capra_prin_bucuresti_.html [Corola-blog/BlogPost/357398_a_358727]
-
o privire generoasă și fraternă, ce-i particularizează scrisul. Aceeași bucurie a descifrării lumii și oamenilor le descoperim și în episodul întâlnirii reporterului cu un reputat prozator, G. Mosari, într-o cafenea la Praga. Reporterul este nu numai un excelent povestitor, ci și un stilist desăvârșit, care știe să transforme relatarea în veritabil poem, cum face în „Yaffo. O zi. Cu soare”, în care se îndepărtează de narativitate, în favoarea expresiilor nominale. El procedează aici urmând parcă îndemnul lui Gottfried Benn ce
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_1404382362.html [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
Răzvan este consultant și trainer, antreprenor și fost jurnalist. Dar înainte de toate a fost, este și rămâne un comunicator și un povestitor plin de curiozitate. A lucrat ca student în presa scrisă și vorbită, aproape un deceniu în domeniul bursier (la confluenta dintre marketing și managementul riscului) și ulterior în consultanță în mangement. A învățat să vadă lucrurile din toate perspectivele și
Business Days TV by https://tv.businessdays.ro/vorbitor/razvan-tudor/ [Corola-blog/BlogPost/339884_a_341213]