290 matches
-
frecvente formații acum sunt 4-2-3-1 și 4-3-3, care presupun prezența a trei mijlocași centrali. În 4-4-2 acestora li se opun doar doi mijlocași centrali, mai mult orientați pe acțiuni defensive. Astfel avantajul în zona centrală o deține adversarul, iar dezvoltarea pozițională a atacurilor prin centrul terenului devine dificilă. După preluarea mingii apărătorii pasează balonul atacanților, fie mingea este transmisă înainte prin zona flancului liber. De fapt, echipa construiește jocul pe contraatacuri. Preferențială este o înaltă performanță fizică a tuturor jucătorilor, fără
Formație (fotbal) () [Corola-website/Science/335629_a_336958]
-
excrețiile fecale s- a regăsit 6 % din doza administrată . 88 - 94 % din radioactivitatea totală a dozei administrate a fost regăsită în decurs de 168 de ore de la administrarea dozei . Dabigatran este supus conjugării formând acilglucuronoconjugați activi farmacologic . Există patru izomeri poziționali , 1- O , 2- O , 3- O , 4- O - acilglucuronoconjugați , fiecare reprezentând mai puțin de 10 % din dabigatranul plasmatic total . Urmele altor metaboliți au fost detectate numai cu metode analitice foarte sensibile . Grupuri speciale : 12 La un număr mic de voluntari
Ro_799 () [Corola-website/Science/291558_a_292887]
-
excrețiile fecale s- a regăsit 6 % din doza administrată . 88 - 94 % din radioactivitatea totală a dozei administrate a fost regăsită în decurs de 168 de ore de la administrarea dozei . Dabigatran este supus conjugării formând acilglucuronoconjugați activi farmacologic . Există patru izomeri poziționali , 1- O , 2- O , 3- O , 4- O - acilglucuronoconjugați , fiecare reprezentând mai puțin de 10 % din dabigatranul plasmatic total . Urmele altor metaboliți au fost detectate numai cu metode analitice foarte sensibile . Grupuri speciale : 27 La un număr mic de voluntari
Ro_799 () [Corola-website/Science/291558_a_292887]
-
sînt văzute deobicei ca ieșite din uzul modern, dar se mai folosesc ocazional în diverse circumstanțe pentru a sugera importanța, eternitatea sau claritatea unui oarecare subiect: Se face prin lărgirea sistemei nepoziționale de calcul a cifrelor romane într-o sistemă pozițională care permite înscrierea oricărei alte valori mai mare de 3999. Un număr se divizează în mii și se desparte prin spațiu liber. Numărul de mii se înscrie ca o cifră romană obișnuită. Cifra ”0” va avea simbolul literei ”M” (cîte
Cifre romane () [Corola-website/Science/319881_a_321210]
-
introducerea romanului său, Gérard Klein prezintă un citat din Pierre Mora, care explică în "Jocul de șah": "Gambitul este un sacrificiu de pion interesat și conștient, intervenit în faza inițială a partidei, fie cu scopul de a obține un avantaj pozițional sau de atac, fie pentru a prelua inițiativa operațiunilor".
Gambitul stelelor () [Corola-website/Science/321489_a_322818]
-
a executa un plan atât de ambițios. Astfel, Lauer l-a convins pe arhiduce să efectueze în schimb un atac direct asupra Münchenului. Chiar și așa, înaintarea bruscă a surprins armata lui Moreau puțin împrăștiată și a obținut astfel avantaj pozițional. În bătălia de la Ampfing din 1 decembrie, austriecii au împins înapoi o parte din flancul stâng al generalului Paul Grenier. Francezii învinși au reușit însă să producă 3.000 de victime în rândul austriecilor, pierzând doar 1.700 de oameni
Bătălia de la Hohenlinden () [Corola-website/Science/324397_a_325726]
-
i-a trimis lui Rupert o scrisoare lingușitoare de bun venit și de felicitare. Rupert a răspuns prin Goring, cerându-i lui Newcastle să vină cu forțele sale în ajutorul lui Rupert în următoarea dimineață. Aflând că inamicul câștigase avantaj pozițional, comandanții aliați și-au discutat opțiunile. Ei au hotărât să se retragă spre sud la Tadcaster și Cawood, unde își puteau proteja liniile de aprovizionare de la Hull, și în același timp puteau bloca orice mișcare spre sud a lui Rupert
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]
-
este un sistem de numerație în baza zece care folosește o notare pozițională și zece cifre, mergând de la zero la nouă, al căror traseu este independent de valoarea reprezentată. În acest sistem reprezentarea unui număr corespunde dezvoltării sale zecimale. Sistemul își datorează numele faptului că a apărut în India și că a parvenit
Sistemul de numerație indo-arab () [Corola-website/Science/335659_a_336988]
-
face să intervină : O asemenea reprezentare permite astfel să se reprezitne : Pentru numerele raționale, se utilizează uneori o linie orizontală așezată deasupra cifrelor care reprezintă partea zecimală care se repetă la infinit. Dar această scriere iese din cadrul strict al numerației poziționale. Exemple : În sfârșit, pentru ușurarea lecturii numărului, se folosește în general un separator între grupele de trei cifre din partea întreagă a numărului (exemple: 15 000 sau , sau încă, în engleză, de exemplu: 15,000). În limbile romanice, acest lucru traduce
Sistemul de numerație indo-arab () [Corola-website/Science/335659_a_336988]
-
apărut în secolul al III-lea î.Hr., dar în acea epocă, cifrele erau utilizate într-un sistem care folosea o notație aditivă. În 458, într-un tratat de cosmologie jaina, în sanscrită, "Lokavibhaga" (« Părțile Universului »), numerele sunt scrise potrivit principiului pozițional, deși cifrele sunt scrise literă cu literă, « sunya » (semnificând « vid ») indica o absență de valoare. Cea mai veche apariție a utilizării poziționale a cifrelor indiene, de la unu la nouă, datează din 595. Acest uz se regăsește în mai multe locuri
Sistemul de numerație indo-arab () [Corola-website/Science/335659_a_336988]
-
În 458, într-un tratat de cosmologie jaina, în sanscrită, "Lokavibhaga" (« Părțile Universului »), numerele sunt scrise potrivit principiului pozițional, deși cifrele sunt scrise literă cu literă, « sunya » (semnificând « vid ») indica o absență de valoare. Cea mai veche apariție a utilizării poziționale a cifrelor indiene, de la unu la nouă, datează din 595. Acest uz se regăsește în mai multe locuri ale subcontinentului în secolul al VII-lea, generalizându-se începând din secolul al IX-lea. În 628, Brahmagupta descrie « sunya » ca un
Sistemul de numerație indo-arab () [Corola-website/Science/335659_a_336988]
-
se regăsește în mai multe locuri ale subcontinentului în secolul al VII-lea, generalizându-se începând din secolul al IX-lea. În 628, Brahmagupta descrie « sunya » ca un număr, în lucrarea sa în sanscrită "Brahmasphutasiddhanta" (« Deschiderea Lumii »). Uzul unei notații poziționale zecimale în India acestei epoci, folosind cifrele de la unu la nouă, este raportat de Severus Sebôkht, un episcop siriac, în 662. Primele simboluri în legătură cu o scriere zecimală corespunzând lui „zero” pozițional, sub formă de rotund sau de punct, care să
Sistemul de numerație indo-arab () [Corola-website/Science/335659_a_336988]
-
sa în sanscrită "Brahmasphutasiddhanta" (« Deschiderea Lumii »). Uzul unei notații poziționale zecimale în India acestei epoci, folosind cifrele de la unu la nouă, este raportat de Severus Sebôkht, un episcop siriac, în 662. Primele simboluri în legătură cu o scriere zecimală corespunzând lui „zero” pozițional, sub formă de rotund sau de punct, care să înlocuiască spațiul care-l preceda, au fost găsite în Cambodgia în 683 și în Sumatra, în același an și în 684. Aceste regiuni, erau în epocă sub influență chineză, iar prima
Sistemul de numerație indo-arab () [Corola-website/Science/335659_a_336988]
-
al IX-lea, Al-Khwarizmi a descris notațiile indiene într-o lucrare, azi dispărută, cunoscută acum sub numele de "Kit ab al-jam'wal tafriq bi hisab al-Hind" („Cartea despre adunare și scădere după metoda indienilor”), dar deși face uz de "zero" pozițional, el nu consideră "zero" drept număr. În lucrarea sa "Kit ab al-fusul fi-l-hisab al-Hindi" („Cartea despre capitolele aritmeticii indiene”), scrisă la mijlocul secolului al X-lea, la Damasc, Abu l-Hasan al-Uqlidisi laudă meritele noului sistem de numerație.
Sistemul de numerație indo-arab () [Corola-website/Science/335659_a_336988]
-
a fost ultimul număr al acestei perioade, adică: Un alt mod de a scrie acest număr este sistemul puterilor în baza 10, obținându-se un exponent cu aproximativ 80•10 zerouri. Sistemul lui Arhimede este asemănător cu sistemul de numerație pozițional cu baza 10, lucru remarcabil de altfel, deoarece grecii antici foloseau un sistem simplu de scriere a numerelor, în care foloseau 27 de litere diferite ale alfabetului pentru numerele de la 1 la 9, de la 10 la 90 și de la 100
Calculul Firelor de Nisip () [Corola-website/Science/322621_a_323950]
-
un sistem bazat pe 2 elemente, posibilități, aspecte, părți, etape ș.a. Acest articol descrie numai sistemul de numerație binar, care folosește drept bază numărul 2. Pentru alte sisteme de numerație vezi și articolele Sistem de numerație și Sistem de numerație pozițional. Pentru toate genurile de sisteme (care pot fi de numerație sau nu, binare sau nu) vezi Sistem (dezambiguizare). În sistemul (de numerație) binar există doar două cifre posibile, 0 și 1. Conform definiției lui Claude Shannon, o cifră binară conține
Sistem binar () [Corola-website/Science/296577_a_297906]
-
Sistemul zecimal este un sistem de numerație pozițional, având baza 10. Este cel mai utilizat sistem de numerație, motivul presupus fiind că oamenii au zece degete la cele două mâini. Termenul „zecimal” provine din (după "zece"). Sistemul de numerație zecimal a fost folosit elaborat în India și este
Sistem zecimal () [Corola-website/Science/314694_a_316023]
-
folosite actual în întreaga lume, sunt denumite de europeni "cifre arabe", iar de arabi "cifre indiene", după culturile de la care fiecare le-au preluat. Grafia acestor simboluri însă diferă de la cultură la cultură. Sistemul zecimal este un sistem de numerație pozițional, în care poziția fiecărei cifre indică înmulțirea valorii cifrei respective cu o putere a lui 10. Fiecare poziție indică o valoare de 10 ori mai mare decât poziția din dreapta sa. Dacă există parte fracționară, ea urmează după număr, după un
Sistem zecimal () [Corola-website/Science/314694_a_316023]
-
extrem de anizotropă pare a fi principalul criteriu pentru comportamentul cristalelor lichide, și, ca rezultat, multe materiale lichid-cristaline sunt bazate pe inele de benzen. Diversele faze de cristal lichid (numite ) pot fi caracterizate prin tipul de ordonare. Se pot distinge ordinea pozițională (dacă moleculele sunt aranjate în vreo structură ordonată) și ordinea de orientare (dacă moleculele sunt în mare parte orientate în aceeași direcție). Mai mult, ordinea poate fi fie cu rază scurtă de acțiune (numai între moleculele apropiate una de alta
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
grecescul νήμα (cu litere latine, "nema""), care înseamnă „fir”. Acest termen provine de la observate în nematice, denumite oficial „”. Nematicele prezintă și așa-numitele defecte topologice „arici”. Într-o fază nematică, moleculele organice "calamitice" (în formă de tijă) nu au ordine pozițională, dar se auto-aliniază pentru a avea o ordine direcțională la scară mare cu axele mai lungi aproximativ paralele. Astfel, moleculele sunt libere să curgă și pozițiile centrelor lor de masă sunt distribuite la întâmplare, ca într-un lichid, dar ele
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
nematică, formează straturi bine definite care pot aluneca unul peste altul într-o manieră similară cu cea în care alunecă săpunul. Cuvântul „smectic” provine de la cuvântul latin „smecticus”, care înseamnă „curățare”, sau cu proprietăți ca săpunul. Smecticele sunt astfel ordonate pozițional de-a lungul unei singure direcții. În faza smectică A, moleculele sunt orientate de-a lungul normalei la strat, în timp ce în faza smectică C, ele sunt înclinate față de aceasta. Aceste faze sunt asemănătoare lichidelor doar între straturi. Există multe faze
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
sunt orientate de-a lungul normalei la strat, în timp ce în faza smectică C, ele sunt înclinate față de aceasta. Aceste faze sunt asemănătoare lichidelor doar între straturi. Există multe faze smectice diferite, toate caracterizate de diferite tipuri și grade de ordonare pozițională și orientațională. Faza chirală nematică prezintă chiralitate (preferință pentru dreapta/stânga). Această fază este adesea numită fază pentru că a fost observată pentru prima dată ala derivații colesterolului. Numai moleculele chirale (adică, cele care nu au plane interne de ) poate da
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
cu axa moleculară paralelă cu directoarea. Unghiul finit de răsucire între moleculele adiacente este cauzat de aglomerarea lor asimetrică, care are ca rezultat ordine chirală pe scară mai mare. În faza smectică C* (asteriscul denotă fază chirală), moleculele au ordonare pozițională într-o structură stratificată (ca și în alte faze smectice), cu moleculele înclinate la un anumit unghi în raport cu normala la strat. Chiralitatea induce o răsucire finită azimutală de la un strat la altul, care la rândul ei produce o răsucire în
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
de grad impar au media zero pentru că directoarea poate fi îndreptată în oricare dintre cele două direcții antiparalele). Aceste medii de ordin superior sunt mai dificil de măsurat, dar pot aduce informații suplimentare despre ordonarea moleculară. Un parametru de ordine pozițională mai este folosit pentru a descrie ordonarea unui cristal lichid. Acesta este caracterizat prin variația densității centrului de masă al moleculelor de cristal lichid de-a lungul unui vector. În caz de variație pozițională de-a lungul axei z, densitatea
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
ordonarea moleculară. Un parametru de ordine pozițională mai este folosit pentru a descrie ordonarea unui cristal lichid. Acesta este caracterizat prin variația densității centrului de masă al moleculelor de cristal lichid de-a lungul unui vector. În caz de variație pozițională de-a lungul axei z, densitatea formula 3 este de multe ori dată de: Parametrul complexul de ordine pozițională este definit ca formula 5 și formula 6 densitatea medie. De obicei, numai primii doi termeni sunt păstrați și cei de grad mai mare
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]