294 matches
-
tipului de ordine care prevaleaz) între ele, si a distribuției capabilit)ților din cadrul acelei ordini. Ne abținem de la analiza oric)ror calit)ți particulare ale statelor, si a oric)rora dintre conexiunile lor concrete. Ceea ce r)mane este un tablou pozițional, o descriere general) a aranjamentului în totalitate ordonat al unei societ)ți, f)cut) mai degrab) în funcție de plasamentul unit)ților, decât de calit)țile lor. IV Avem acum definite cele dou) elemente esențiale ale unei teorii sistemice a politicii internaționale
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
interacțiunea. Într-adevăr, mișcarea profesorului sub toate aspectele sale, în diferitele arii ale clasei, poate sprijini studenții în menținerea atenției spre cadrul didactic” (Moore, 1994, p. 328). De altfel, aceste elemente pot fi interpretate și prin prisma conceptului de ecou pozițional (care desemnează faptul că o persoană care ascultă o alta tinde să imite, într-o anumită măsură și în manieră specifică, poziția celui care comunică); atunci când acest ecou pozițional există, putem vorbi despre un anumit interes pentru ascultare, atunci când ecoul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceste elemente pot fi interpretate și prin prisma conceptului de ecou pozițional (care desemnează faptul că o persoană care ascultă o alta tinde să imite, într-o anumită măsură și în manieră specifică, poziția celui care comunică); atunci când acest ecou pozițional există, putem vorbi despre un anumit interes pentru ascultare, atunci când ecoul pozițional nu există, putem consemna mai degrabă o lipsă a interesului pentru ascultare. Totuși, se cuvine să remarcăm că, în practică, nu trebuie să fie absolutizată valoarea de adevăr
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care desemnează faptul că o persoană care ascultă o alta tinde să imite, într-o anumită măsură și în manieră specifică, poziția celui care comunică); atunci când acest ecou pozițional există, putem vorbi despre un anumit interes pentru ascultare, atunci când ecoul pozițional nu există, putem consemna mai degrabă o lipsă a interesului pentru ascultare. Totuși, se cuvine să remarcăm că, în practică, nu trebuie să fie absolutizată valoarea de adevăr a acestor informații, dar ele trebuie interpretate în context și sistemic (spre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicare prin folosirea și interpretarea corectă și conștientă a termenilor matematici. Evaluarea activității de învățare menționate s-a realizat prin itemii fișei următoare, cu durata de 5 minute. Rezultatele au arătat că elevii stăpânesc terminologia matematică privind sistemul de numerație pozițional, prin completarea corectă a spațiilor lacunare și recunosc numerele pare și impare, colorând conform cerinței. Importanța activității de evaluare devine din ce în ce mai accentuată și eficientă prin implicația ei în actul de învățare. Funcția principală a evaluării unității de învățare este feedback
Evaluarea la matematică de la teorie la practică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Zmău Cecilia Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1192]
-
fost propuse: pentru elevii care au obținut calificative de suficient și insuficient la unii itemi din cadrul probei de evaluare. Am propus un set de exerciții de numărare crescător si descrescător(în fiecare oră), exerciții de formare a numerelor folosind numărătoarea pozițională, cu verbalizarea și argumentarea modului de lucru, activități independente de folosire a tablei magnetice, intensificat lucrului cu materiale concrete, exerciții de utilizare a axei numerelor pentru a ușura compararea sau aproximarea, explicații suplimentare și sprijin la sarcinile la care întâmpină
Evaluarea la matematică de la teorie la practică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Zmău Cecilia Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1192]
-
2. În apărare Marcajul atacantului fără minge; Scoaterea atacantului cu minge; Scoaterea mingii de la adversar; Smulgerea mingii; Capacul; Urmărirea. III.4. Componenta tactică colectivă Dă și du-te; Blocaj - ieșire din blocaj; Încrucișare; Dublaj; Contraatacul (atacul în depășire numerică); Atacul pozițional: împotriva apărării om la om, împotriva apărării în zonă; Combinații în momentele fixe (angajare între doi, aruncare liberă, repunere din lateral); Alunecarea; Închiderea pătrunderilor; Schimbarea de adversar; Flotarea; Aglomerarea; Apărarea în inferioritate numerică; Triunghiul de săritură; Apărare om la om
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
fără minge Încrucișarea simplă și dublă Atacul în superioritate numerică 2x1, 3x1, 3x2 Marcajul dublu (capcana) Schimbarea adversarilor Evitarea blocajului (întrajutorarea) Apărare împotriva depășirii numerice 1x2, 1x3 VI.3.5. Acțiuni tactice colective - tactica de echipă Atac Apărare Contraatacul Atacul pozițional organizat în relația 5x5 Așezare în semicerc Atacul cu jucător pivot Atacul cu jucător centru Atacul cu 2 jucători pivoți Atacul cu 1 jucător centru și 1 jucător pivot Atacul apărării om la om agresivă Atacul apărării pe zonă Apărarea
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
să-l aplice în calitate de jucător și de arbitru; Să știe să practice autonom diferitele forme de joc învățate în lecțiile de educație fizică, să știe să-l organizeze și să-l arbitreze; Să cunoască din tactica colectivă de echipă: • atacul pozițional cu așezare în semicerc cu atribuțiile (sarcinile) fiecărui jucător pe post (coordonatorul jocului, jucător fundaș, jucător extremă) precum și sarcinile apărătorilor împotriva acestui sistem de atac; • contraatacul cu variante; contraatacul cu 1 vârf, contraatac cu un intermediar și 2 vârfuri, precum și
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
ocupat în organizarea raționalizată. Din punct de vedere politic, ar fi necesară apărarea acelei margini a competiției ce oferă libertate de manifestare pentru calitățile personale. Individualismul rezultat cu necesitate din modul de configurare a societății moderne nu se realizează doar pozițional, rațional, birocratic, ci trebuie să dispună de spații adecvate de manifestare într-o lume „dezvrăjită”. „Dezvrăjirea lumii” devine astfel, după Weber, una dintre cele mai importante opțiuni ale modernității. De la „dezvrăjire” la crize și conflicte clasiale Am văzut că, începând
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Astfel, mai multă educație înseamnă mai multă individualizare. Învățarea continuă a fiecăruia și a tuturor, instituționalizată sau nu, a devenit condiția fundamentală a menținerii pe piața muncii și a succesului. Mobilitatea a devenit cotidiană Piața muncii și mobilitatea ocupațională sau pozițională sunt coextensive. Mobilitatea ocupațională și cea a locului de muncă împreună cu mobilitatea geografică individualizează în aceeași măsură în care facilitează o permanentă îmbogățire a portofoliului de experiențe și strategii de viață. Stabilitatea este înlocuită de căutare, rolurile funcționale provoacă o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
operat mai ales cu structurile care ar fi explicat întreaga viață a societății. Exemplele sunt numeroase: codurile culturale și lingvistice, performanțele școlare, mobilitatea socială și ocupațională, delincvența, distribuția puterii, constituirea partidelor politice, sărăcia și bogăția erau explicate prin invocarea structurii poziționale și de clasă, rezidențiale sau de altă natură. Spre sfârșitul secolului XX și cu atât mai mult în prezent, individualizarea se accentuează atât de mult, încât se produce acea revoluție identitară în care identitatea construită individual începe să se generalizeze
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și cu însușirea de poziție. Indicatorii numerici de poziție descriu într-un anumit fel gradul de concentrare sau diversitate a stărilor sau valorilor numerice ale componentelor sistemului. Valorile acestor indicatori se referă la gruparea rezultatelor experimentului față de un anumit reper pozițional numeric fixat (determinat). Indicatorii numerici de poziție nu pot fi calculați în cazul experimentelor nenumerice sau calitative! 2) Indicatori numerici ai concentrării sau diversității. Nu sunt indicatori de poziție. Ei se definesc doar cu ajutorul distribuției probabiliste a experimentului și se
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
să identific tehnocrații din cadrul elitelor politice ale unei societăți comuniste, iar În al doilea rând, să evaluez proporția lor În nominalizările pentru pozițiile guvernamentale În două perioade diferite ale comunismului românesc: 1952-1965 și 1965-1974. De aceea, am ales o abordare „pozițională” a elitelor politice, stabilind ca principal loc al cercetării guvernul și membrii săi. Pentru a conferi argumentelor mele o mai mare consistență și pentru a-i identifica cât mai bine pe aceia care afectau deciziile politice „În mod regulat și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
că acestea erau evident „organizații puternice”. Însă decizia mea de a mă focaliza asupra instituției guvernului este susținută de mai multe considerente (sper, solide). 1. În primul rând, În orice sistem politic, guvernul este o instituție centrală și orice abordare pozițională a elitelor politice care nu Îi acordă atenția cuvenită riscă să lase deoparte un număr mare de indivizi care par, altfel, să se califice pentru statutul de elită. 2. S-ar putea argumenta că Într-un sistem comunist există două
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
amploarea și durata acestor continuități au fost puțin studiate. Continuitatea practicilor, a strategiilor de personal adoptate, cât și a persoanelor, de-a lungul celor șaptesprezece ani de postcomunism, rămâne un subiect departe de a fi epuizat. Pornind de la un demers pozițional cu privire la elitele guvernamentale, studiul de față Își propune să se concentreze pe un caz bine delimitat, cel al elitelor executive postcomuniste. Cabinetele constituie un centru al puterii statale, locus al luării deciziilor guvernamentale. Dimensiunea redusă a cabinetelor, capacitatea lor de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Am ales acest exemplu Întrucât Îl considerăm simptomatic pentru maniera În care a fost creată prima echipă ministerială. Criteriul de selecție a fost centrat pe recomandarea anumitor persoane. Relația cu aceste persoane poate adesea să scape sistematizării unui simplu demers pozițional, bazat pe identificarea formelor de capital de care dispun actorii politici. În fond, este foarte probabil ca principala resursă mobilizată În cazul lui Anton Vătășescu să nu fie capitalul economic reconvertit, ci resursele academice. Astfel, anumite persoane au ocupat diverse
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
internaționale, invitând la o separare față de studiile de securitate, dar și față de analizele strict militare. În cea de-a doua parte, este discutată problematica definirii strategiei, operând o distincție Între „strategia globală” și „strategia de securitate națională” pe baza factorului pozițional În arena internațională. Acest demers evidențiază nu atât principii strategice, cât elemente ale logicii strategice, pe baza diferitelor niveluri și dimensiuni ale acesteia. 7.2. Strategia Între artă și științătc "7.2. Strategia Între artă și știință" Limbajul strategiei În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
internaționale, invitând la o separare față de studiile de securitate, dar și față de analizele strict militare. În cea de-a doua parte, este discutată problematica definirii strategiei, operând o distincție Între „strategia globală” și „strategia de securitate națională” pe baza factorului pozițional În arena internațională. Acest demers evidențiază nu atât principii strategice, cât elemente ale logicii strategice, pe baza diferitelor niveluri și dimensiuni ale acesteia. Deciziile strategice În condiții de incertitudine (Dragoș Paul Aligică și Marian Zulean) Scopul acestui capitol este de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de a altera condiția libertariană în așa fel încât să se elimine aceste preferințe „patologice”. Problema este cea indicată și de Sen în (1970a), cea a preferințelor intruzive. Pentru a defini acest tip de preferințe, Blau introduce noțiunea de intensitate pozițională, o altă formulare pentru ideea de „simte mai puternic” anterior amintită: „sugerez că, în ordinea aPbPcPdPe, spre exemplu, preferința aPc este mai puternică decât preferința aPb . Despre preferința dintre aPb și cPd și cea dintre aPc și bPe nu spun
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de „simte mai puternic” anterior amintită: „sugerez că, în ordinea aPbPcPdPe, spre exemplu, preferința aPc este mai puternică decât preferința aPb . Despre preferința dintre aPb și cPd și cea dintre aPc și bPe nu spun nimic”.<footnote Ideea de intensitate pozițională nu presupune nicio comparație interpersonală, sau măsurare a intensității preferinței. În cuvintele lui Blau, „se poate argumenta că o altă instanță a lui „simte mai puternic” ar putea fi avută în vedere: orice preferință strictă este mai puternică decât orice
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind Di (perechea de alternative pe care este i decisiv), și pentru anumiți j, opoziția sa față de preferința lui j asupra lui Dj este mai intensă pozițional decât propria preferință asupra lui Di. Individul i este liberal în p dacă nu este intruziv în p. Un profil p este liberal dacă fiecare persoană este liberală în p.” [Blau, 1975, p. 398]. Pornind de la aceste două definiții, Blau
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
număr de indivizi și strategii. Restricția elimină paradoxul<footnote Nu am furnizat o demonstrație pentru n alternative și n indivizi. O astfel de demonstrație poate fi găsită în Gibbard (1974). footnote>. 4.3.* Soluția Blau [d.4.3.1*] Intensitate pozițională: Dacă o persoană i preferă pe 1a lui 2a , pe 2a lui 3a , și pe 3a lui 4a , atunci preferința lui i între 1a și 4a este mai intensă pozițional decât preferința lui i între 1a și 2a . [d.4
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote>. 4.3.* Soluția Blau [d.4.3.1*] Intensitate pozițională: Dacă o persoană i preferă pe 1a lui 2a , pe 2a lui 3a , și pe 3a lui 4a , atunci preferința lui i între 1a și 4a este mai intensă pozițional decât preferința lui i între 1a și 2a . [d.4.3.2*] Preferințe intruzive: Fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind alternativele pe care el este decisiv și, pentru anumiți j, opoziția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în p dacă nu este indiferent privind alternativele pe care el este decisiv și, pentru anumiți j, opoziția sa (preferința strictă opusă preferinței stricte a celuilalt) față de preferința lui j asupra alternativelor pe care j este decisiv, este mai intensă pozițional decât propria preferință între alternativele pe care el este decisiv. Individul i este liberal în p dacă nu este intruziv în p. Un profil p este liberal dacă fiecare persoană este liberală în p. [d.4.3.3*] Condiția Lni1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]