415 matches
-
filmele de pe casete, cu polițiști americani frumoși, inteligenți și totdeauna victorioși. Cauciuc se mistui ca un fum, iar peste douăzeci și patru de ore se prezentă la director cu un plic plin cu poze. Pozele îl arătau pe profesorul de matematică făcând pozne cu două eleve din clasa a opta. - Heheheeeee, behăi satisfăcut directorul, iete bă, ce trupan pă moșu’, numa’ fibră, când dracu’ are timp de tras la fiare, c-așa cân’ te uiți la el n-ai zice!! Băăă, și ștorfetinele
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1407054946.html [Corola-blog/BlogPost/367829_a_369158]
-
unde mă ascundeam uneori ca să nu mă găsească nimeni și în zid era o spărtură prin care vedeam cine trece pe drum.. Nu după mult timp, am auzit-o pe mama care mă striga și întreba vecinele dacă auziseră de pozna mea. -Nu ați văzut-o pe Silvica că nu o găsesc de ceva timp? Am privit prin spărtura din zid și am văzut-o cum se plimba țanțoșă cu o nuielușa în mână și m-am hotărât să rămân acolo
COPILĂRIE DULCE COPILĂRIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Copilarie_dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/364439_a_365768]
-
-ar mama! Și părul ca niște dude/ Brumate negre, ude “. Și în proză Tudor Arghezi rămâne tot poet. Mă refer la Cartea cu jucării, nu la romanul Ochii Maicii Domnului construit în spirit rousseauian, care este jurnalul realizat artisticește al poznelor și isprăvilor de fiecare zi ale celor doi copii- eroii tuturor povestirilor. În universul pe care îl creează, Tudor Arghezi închipuie și o nouă cosmogonie, complet deosebită de cea biblică sau de cea științifică. Un alt poet din perioada celor
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Trei_oglinzi_paralele.html [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
dacă trebuie tuns, asta este, nu am ce face, nu vreau să râdă nimeni de mine. Tăiați din el, dar nu prea mult! Îi pierise teama cu care intrase în frizerie, vorbea și râdea cu frizerul care povestea câte o poznă, era tare haios. După ce îl tunse, veni rândul lui Gabi, timp în care Ionuț iscodea prin încăperea, ca de obicei voia să vadă și să știe tot. Se privea în oglindă, îi plăcea cum arată, sigur acum nimeni nu o să
EP.19 de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1463248993.html [Corola-blog/BlogPost/378432_a_379761]
-
așeză în fața calculatorului. Scrierea era captivantă, iar scriitorul făcuse din aceasta un tablou demn de invidiat. Copilăria artistului avea o notă fermecătoare, jucăușă. Cuprindea aspecte de la concursurile la care a participat și rezultatele obținute, la vacanțele petrecute la bunici, precum și poznele făcute, de cele mai multe ori cu fiul unui cioban, acolo, la poalele munților unde acesta își avea stâna, de unde furau caș dulce și-l vindeau, pe te miri ce, celorlați copii, pe prundișul gârlei. Urma apoi adolescența. Aici se împleteau harul
PROMISIUNEA DE JOI (V) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_v_gina_zaharia_1361127630.html [Corola-blog/BlogPost/351918_a_353247]
-
i-a dat, fereastra pomădată. Am șters o ghețișoară și-am privit Prin geamul alb, hotar spre Moș Crăciun. Întâi am vrut o vorbă să îi spun, Dar m-am oprit, văzându-l ațipit, Cu chipul luminat ca de o poznă, Cu barba spumă, peste piept lăsată. În jur cutii, păpuși și ciocolată, Aprinsă pipa, risipea miroznă. Renii cuminți își rumegau tăcerea, Piticii adormiseră trudiți Pe preșuri, care-unde risipiți, Știind că-n daruri germina plăcerea. Mi-a fost de-ajuns o
ÎN VIZITĂ LA MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1481953179.html [Corola-blog/BlogPost/380377_a_381706]
-
acord). Facem cunoștință cu două personaje, Grămătel și Grămătica, „școlărei doar atâtica” - care „mult se nevoiesc să scrie”, mai precis, să ordoneze alfabetic adjectivele. Cei opt eroi, sprâncenați și fruntelați, Pronumele personale, sunt la fel de năstrușnici și fac o mulțime de pozne și ghidușii, vorba autorului: „Orice frază înflorește/ Când gurița le rostește” (Fel de fel). Aflăm apoi Povestea Pronumelor și a Numeralului cu ajutorul unor pisicuțe. Fără acestea, aritmetica ar fi imposibil de învățat. De fapt, nici n-ar exista. Dezlegăm apoi
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_internationala_a_educatiei_un_dascal_de_scoala_noua_si_gramatica_lui_poetica_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
a stat cu ghiozdanul la ușă și nu a vrut să intre. Cerea mereu să meargă la broasca râioasă. El nu-și dorea decât ca broasca râioasă să-l iubească și, pentru că nu știa cum să-i atragă atenția, făcea pozne. Broasca râioasă l-a renegat. Retardul e semnificativ. Asta il face pe fiul nostru să fie „insuficient”. Cu cât programa școlară cere mai mult de la el, cu atât el devine mai „insuficient”, deci mai frustrat. Frustrarea îl face să aibă
Fiul meu are ADHD. „El nu-și dorea decât să-l iubească broasca râioasă, fosta lui învățătoare...” by https://republica.ro/fiul-meu-are-adhd-zel-nu-si-dorea-decat-sa-l-iubeasca-broasca-raioasa-fosta-lui-invatatoare [Corola-blog/BlogPost/338258_a_339587]
-
fi fost probabil suportabil, dar n-am de unde ști, pentru că lângă el era fratele lui mai mare, cu care se certa aproape tot timpul. Spun aproape pentru că erau și momente în care se băteau. La un moment dat, după o poznă, începuseră să-l altoiască din două părți, frate-său și maică-sa. M-am aplecat spre scaunul din față și am întrebat politicos: - Pot să dau și eu ? - Nu ! s-a răstit la mine ăla micu'. Mama în schimb a
DOM, DOM SĂ-NĂLŢĂM ! de DAN NOREA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405928770.html [Corola-blog/BlogPost/343495_a_344824]
-
locuitorii se costumează în această noapte terifiantă. Oamenii spun că așa este normal, mai ales că localitatea și-a păstrat faima de orașul vrăjitoarelor din Evul Mediu. Marea Britanie În trecut sărbătoarea era cunoscută sub numele de Mischief Night. Era noaptea poznelor. Ușile erau scoase din balamale și duse departe de casă. Se credea că pe spatele pisicilor se aflau elfi și pentru a se proteja de ei, sătenii își închideau pisicile într-o incapare, astfel încât să scape de răutățile spiridușilor. Contrar
MASTILE TRADIŢIONALE DE HALLOWEEN de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Mastile_traditionale_de_halloween_cornelia_curtean_1351513690.html [Corola-blog/BlogPost/345516_a_346845]
-
în clasa a X-a, când am redevenit colegi de clasă, nu trecea nici măcar o zi fără să-mi amintească patimile lui din primul nostru an de școală... Joacă din dormitor, cursele cu obstacole și ora de biologie ratată - Ce pozne făceați? - Ce nu făceam, mai ales în anii de internat!!! Nu pot uita joacă noastră din dormitor, nevinovată de altfel, dar după care nimeni nu mai avea pantofii la locul lor a doua zi de dimineață, ca să nu mai vorbesc
„CEI MAI FRUMOSI ANI, ANII COPILARIEI, NU SE MAI INTORC...” INTERVIU CU ILEANA-LUMINITA NICULESCU DESPRE O ZI SPECIALA: 1 IUNIE, ZIUA INTERNATIONALA A COPILULUI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 5 by http://confluente.ro/_cei_mai_frumosi_ani_anii_copilariei_corina_diamanta_lupu_1338533063.html [Corola-blog/BlogPost/357571_a_358900]
-
prestigiul ei. *** După amiaza era călduroasă. Deși conacul păstra răcoarea atmosfera i se părea încărcată. Mătușa Annie era singura care nu-și schimba dispoziția. Era în permanență binedispusă. O simpatiza, avea un suflet deschis ca și sticla de lichior. Amintirea poznelor făcute de lady Annie îi readucea speranța și buna dispoziție. O piatră de încercare pe care o va învinge. Dumnezeu știa cum. Rătăcea prin grădina mare din jurul conacului. Era împrejmuită de copaci mari și straturi colorate de flori. Iubea natura
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1472404559.html [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
Acasa > Impact > Relatare > TĂMĂDUIREA Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1570 din 19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului -Mare poznă mi s-a-ntâmplat! se spovedi preotului moș Anghel. Îl așteptase lângă poarta bisericii, descoperit încă, fremătând căciula în mâinile-i noduroase de reumatism și vreme, gata să-și spună povestea. Că era musai. O greutate îi apăsa capul scofâlcit
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1429427350.html [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
n-am îndrăznit să mă îndepărtez de ceea ce am citit și, în toată cartea (nu are decât o sută de pagini), este o abundență de citate. Originală este grafica realizată de colega mea, Mara Pop (Babiciu), care a ilustrat volumul.” Poznele lui Păcală Păcală, erou al snoavelor populare românești, este cunoscut pentru umorul și istețimea sa, ascunse sub o mască de naivitate și simplitate. El tratează autoritățile sătești (popa, boierul, judecătorul) cu îndrăzneală și ironie usturătoare. În folclor, poznele lui Păcală
PATOLOGIA LUI PACALA SAU SIMPTOMATOLOGIA SANATATII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 by http://confluente.ro/_patologia_lui_pacala_sau_simptomatologia_sanatatii.html [Corola-blog/BlogPost/367230_a_368559]
-
ilustrat volumul.” Poznele lui Păcală Păcală, erou al snoavelor populare românești, este cunoscut pentru umorul și istețimea sa, ascunse sub o mască de naivitate și simplitate. El tratează autoritățile sătești (popa, boierul, judecătorul) cu îndrăzneală și ironie usturătoare. În folclor, poznele lui Păcală sunt reunite într-un ciclu de snoave, care stă la baza prelucrărilor ulterioare ale lui Petre Dulfu - „Isprăvile lui Păcală”. Această carte apare în 1894, iar autorul, scriitorul Petre Dulfu, primește pentru ea Premiul Eliade Rădulescu al Academiei Române
PATOLOGIA LUI PACALA SAU SIMPTOMATOLOGIA SANATATII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 by http://confluente.ro/_patologia_lui_pacala_sau_simptomatologia_sanatatii.html [Corola-blog/BlogPost/367230_a_368559]
-
l-a împărtășit, dar sub jurământ că nu spunem tatei. (Eram aceștia trei, nu numai frați, ci și buni prieteni. Hoinărelile, unele aventuri copilărești, apropierea ca vârstă, ne uniseră. Realizaseră între noi noi solidaritate în totul, uneori chiar și în pozne cu urmări...penale din partea părinților. Această solidaritate s-a menținut și când ne-am făcut bărbați în toată firea. Ne ajutam în tot ce puteam. Iar când a plecat primul dintre noi, Vasile, golul lăsat a fost atât de mare
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_la_bursuci_fragment_din_ca_cezarina_adamescu_1385456364.html [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
jur, Alexandra Milea îmi aplicase sancțiunea cu promptitudine, roșie în obraji, spunându-mi răstit: Nu ți-e rușine? Pentru ce nu ceri voie? Nu acest lucru mă uimise, a trage un copil de ureche dacă e pe cale să facă o pozna, mi se părea în firea lucrurilor, ci acela că, repede revenindu-și din răbufnirea de mânie, doamna Milea își scosese portofelul din poșetă și, extrăgând de acolo două bancnote de o sută mi le întinsese, vorbindu-mi pe cel mai
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vizita_inoportuna.html [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
bagheta marelui jucător de națională, Crișan. Și don Juan al târgului. Eram o gașcă de copii, Vili, Toli, Gică, Viorel, Tache..., uniți, ca orice gașcă.În bune și în rele. Ar fi fost invidios chiar și celălalt Ion. Din Humulești. Poznele noastre fiind mai rafinate. Deh, ca la oraș! Numai domn Tașcă, săracul, știe de câte ori i-am vandalizat frumoasa livadă! Oricum, erau fructe pentru toți, de mai vindea, bietul om și la piață. Sau atacul, de toamnă, la viile din Crâng
BUCURIA GOLULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_bucuria_go_sergiu_gabureac_1374048292.html [Corola-blog/BlogPost/357191_a_358520]
-
al-Ula Al-Ghiti, de origine yemenită, a pus bazele Fundației Taiba din România, în 1999, care este finanțată de o bancă din Arabia Saudită. Aceeași bancă sponsorizează și Liga Islamică și Culturală din România, precum și Taibah International Aid Agency, din Bosnia.” Iaca poznă! „De la înființare, «Taiba» și «Islamul Azi» au avut ca scop contestarea autorității Muftiatul Cultului Musulman din România, reprezentat de Muftiul Yusuf Muurat. Muftiatul este singura autoritate recunoscută de statul român ca reprezentându-i pe musulmanii din România. Într-un raport
LIBERTATE SAU LIBERTINAJ? EROISM SAU MANCURTIZARE? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1421188310.html [Corola-blog/BlogPost/374238_a_375567]
-
ochi, de s-ar fi dus în cealaltă parte. Știuse ce știuse de la bun început! Îl ardea miezul de stâncă-de-foc, împingându-l să dea iureș printre oameni. Nu săvârșise nici o nefăcută încă, dar oricând ar fi putut isca pe-afară pozne care să se prăvălească în tumult până dincoace, în bezna grea de sub pământ, nu?! De asta se nevoi ea să schimbe câte ceva din rânduieli. Mută chiar Copacul Lumii. Îl duse pe-un plai neluat în seamă, chiar uitat, pe-o
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1417546123.html [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > COCOȘUL ȘI CURCANUL Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului COCOȘUL ȘI CURCANUL Deși copilăriseră împreună și făcuseră o mulțime de pozne, cocoșul și curcanul se dușmăneau de multă vreme. Totul a început din momentul în care cocoșul a prins să cânte. Că trăgea el zeci de cântări ziua prin ogradă, nu era nimic; dar cum îi e obiceiul, pe la miezul nopții
COCOȘUL ȘI CURCANUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417249383.html [Corola-blog/BlogPost/371990_a_373319]
-
Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului De când nepotul Lumânăresei venise în sat, Nenea îl păștea. Nu-l plăcea și gata! Încercase tertipuri felurite să-l înfricoșeze! Săvârșise cu ai săi nebănuite pozne, doar-doar să-i biruie cerbicia nou-venitului, să-l facă de-al lor! Dar n-avusese câștig și pace! Băiatul subțire și gălbior ca o fată, cu ochi de azur, rămăsese același. Era așezat, cumpănit, deși n-avea mai mult de
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1480233055.html [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
fă ceva, căci nu mai văd nimic! Iepurașul își luă picioarele la spinare și pe-aci ți-e drumul! Îi fugea și pământul de sub picioare. În calea sa, îl întâlni însă pe arici: - Încotro alergi așa, frățioare? întrebă, surâzând, ariciul. - Poznă mare, țeposule! - Ei, dar ce să se fi întâmplat? - Ursul, stăpânul meu, zace aici, aproape, încolțit de albine! - Ha, ha!!! Ia venit și lui rândul să-și râdă lighioanele din pădure de el, căci mult și-a mai bătut joc
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Margareta_chiurlea_iepurasul_vesel_p_margareta_chiurlea_1332486843.html [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
rachiu și, apoi, abia am îmbucat câte ceva. Când eram afară am crezut că voi cădea frântă. Înăuntru, nu am mai simțit pic de oboseală. Aveam chiar o stare euforică. Ne-am așezat la povești, amintindu-ne de copilărie. De toate poznele făcute și nefăcute. Oameni bătrâni și râdeam ca proștii. La un moment dat, se uită fix la mine și începu să-mi spună, cu voce înceată, sugrumată, povestea peșterii. Cum el a găsit-o când era băietan de vreo paisprezece
TABLETA DE WEEKEND (186): GAŞCA POLITICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1487573772.html [Corola-blog/BlogPost/368774_a_370103]
-
îmi bântuie gândurile ce musai se cer a fi descătușate. Nu, nu cumva să vă fure vreo bănuială vinovată asupra-mi! Sunt de-acum om la vârsta bătrâneții, dar nici la tinerețe n-aș fi avut destul spor la niscai pozne de genul celora ce v-ar putea trece prin minte. Așadar, în a doua zi a vizitei noastre la Chișinău, dl. doctor în știinte Vasile Șoimaru, pe lângă alte surprize pregătite pentru noi doi, primarul și învățătorul de la Miroslovești, ne face
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Frumoasa_valaha_de_pe_meterez_gheorghe_parlea_1370342301.html [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]