62 matches
-
să-l cumpere, a trecut în revistă trotuarul și florile din dreptul școlii, florile multicolore sădite și îngrijite de Steluța și fetele din școală. Pavilionul străjeresc era sus la catarg. Ia-o prin curte, prin livadă unde, printre rândurile frumos prășite se ițea fasolea grasă, frumoasă, gata de recoltat. Lângă fântână straturi de zarzavaturi și legume. Când au ajuns din nou în curte, în dreptul pavilionului național, am ieșit înaintea lor zâmbind: Aveți mare noroc că tocmai ne-a cerut vecinul să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
la Paști și vara. În afară de casă, care rămânea încuiată trei sferturi din an, "unchiul George" mai avea în Lisa și ceva pământ arabil, plus o livadă cu meri tineri, în "Luncă". Pământurile trebuiau arate, semănate, grâul trebuia secerat, cartofii trebuiau prășiți, culeși, duși în pivniță, iarba trebuia cosită de două ori, o dată pentru fân, apoi, toamna, pentru otavă, fructele trebuiau adunate, transportate în pătul. Mai existau zaplazurile care putrezeau și trebuiau reparate, merii trebuiau spoiți, altoiți și tratați. Toate acestea, și
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
din procesul agricol: programarea foarte minuțioasă a seriilor gestuale, structurile interne ale diverselor "momente" din această oră. O primă impresie: discontinuitate; o femeie care muncește pe câmpul ei de manioc va desfășura într-o oră activități de naturi diferite: curățat, prășit, recoltat, și acestea în mai multe rânduri. Ora de muncă este, în plus, întretăiată, incoerentă. Un om care curăță arborii de cafea se va plimba pe o suprafață mare fără să termine o zonă delimitată; el va amesteca, pe lângă aceasta
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
alături de adevărații agricultori au arătat ce pot tinerii și bune și rele. Toți, în funcție de nevoile Gostatului și de posibilitățile fiecăruia în parte, aveau sarcini zilnice precise. Unii ajutau la zootehnie, alții la diferite munci din incinta gospodăriei: la câmp, la prășit sfeclă de zahăr, la castrat porumbul hibrid pentru semințe, la copilit roșiile sau la alte treburi la care nu se așteptau. Unele fete, mai pricepute în arta culinară, rămâneau alături de bucătăresele consacrate pentru a pregăti mâncarea pe gustul celor aproximativ
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
meleag; metal; doi metri; mizerie; mîncare; moale; morți; moșie; mult; mulțime; munca; murdărie; natura; din el ne-am născut; neatins; nemărginire; nepăsare; nesiguranță; noroios; nutrienți; ocrotit; ogor; olar; orizont; oțel; patriot; pădure; picioare; pierdere; pietre; planete; plantare; plin; ploaie; porumb; prășit; producție; prospețime; puternic; puțin; rai; răsad; regenerare; resurse; reușită; rîmă; rîme; sămînță; scump; secat; semănat; semințe; sens; sentiment; stabilitate; statornicie; strașnic; străin; strămoși; subsol; suferință; suport; șes; taină; tare; tărîțe; terestru; teritoriu; tină; tractor; trecere; turbă; la țară; urît; venire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fruct; furaje; gingășie; grădinărit; gros; gust dulce; hectar; horn; iarbă; iau; încolțit; lan de porumb; legume; libertate; liniște; lucru; mare; mașcat; mălai, hrană; mărunt; mic dejun; mic; momeală; nașpa; nepăsare; nou; orez; pănușa; plantație; poftă; porc; porci; porumb fiert; prăjitură; prășit; preot; proprietate; rece; roadă; roade; rod; rozătoare; sare; sat; sănătate; săteni; secară; seceriș; sendviș; sere; soare; străbunici; strujan; substantiv; suflet; șoarece; teren; toamna; treabă; se uită; uscat-galben; varză; vin; vînt; a vorbi; zboară(1); 795/165/60/105/0 poveste
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
foarte bine; fustă; gagici; fără haine; harbuz; iară?; iarna; iaz; iei; iubire; înaintată; îndepărtată; însorită; înverzire; lenjerie; limonadă; linie; liniște; litoral; lucru; Mamaia; mîncare; misterioasă; nopți lungi cu prieteni; noutate; odihnă, mare; pantaloni scurți; perfecțiune; petreceri; pîine; piscină; plăcut; plajă, prășit; ploi; ploioasă; proaspătă; repede; roșii; rudă; sat, vacanță; scăldat; scurtă; secetă; sesiune; sete, sex; soare, odihnă, vacanță; ștrand; stres; sufocare; timp; transpirație; turte; de mult uitată; umbră; vacanța; vamă; verișoară (1); 830/130/45/85/0 vas: apă (79); oală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i vei pune pe foc toți păpușoii vor face tăciune. Ciucălăii sămînțărilor, desfăcuți de grăunțe, se aruncă în drum, ca vîrful ciucălăilor, în vara viitoare, să fie bătut ca drumul. Dacă la prășit ies și fire cu frunze albe, să le lași, că-s a noroc. Se zice că popușoieșii* care se fac pe spicul păpușoilor ar fi împrumutul stăpînului care, împrumutînd păpușoii, a dat mai mulți înapoi, din care cauză prisosesc păpușoii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din care gospodinele aveau să țeasă pânza atât de necesară hainelor de Îmbrăcat pentru Întreaga familie, după cum tot atât de folositoare era lâna oilor din care țeseau sumane și cioareci, ițari și prigitori pentru zile de duminică. În răstimpul dintre arat și prășit, să nu credeți că țăranul se odihnea. Fânețele trebuiau curățate de pietre și crengi, de mușuroaie și de jnepeni. Curățate la timp de către țărani, le era ușurat cositul. Dacă le mai rămânea ceva timp și aveau boi sau cai de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde, la jgheab întins pășeau. (Ion Heliade Rădulescu, Zburătorul) Autorul acestor rânduri, ca cel mai mare în familie, na fost scutit de nici o muncă și în special de păzitul oilor și vacilor, prășit, cosit, cărat fân, ridicat snopi etc. Ca toți colegii lui de generală. Cei din generația autorului au avut o viață foarte grea datorită cotelor de grâu, lapte, vite și impozitelor puse pe poporul român pentru a plăti datoria de război
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și ceilalți mai cu spor la sapă că îi întreceau copiii. Iar eu mă duceam pentru că mâncam o felie de pâine. Și așa eram antrenată la prășit. La noi mergeam toți la câmp și repede terminam câmpul nostru. Tata la prășit cânta frumos, cântece frumoase și duioase. Ele se numeau: Iisus veșnic călător, Stânca Vieții E Golgota, Pasăre Măiastră, Cruce SF Părăsită, Pe Drum Cu Spini Încununat și altele. El cânta și lăcrima... Privea Cerul, ofta și iar prășea, cântând cu
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
asigură circulația sevei brute la plante, capilaritatea solului, ca factor pentru menținerea apei folosită apoi de plante. Un sol cu capilare își pierde apa foarte repede. De aceea trebuie aplicate măsuri agrotehnice prin care capilarele formate în sol sunt distruse (prășit). I.5.4.Fenomene de transport. Vâscozitatea Pentru a descrie mișcarea fluidelor reale trebuie să se țină cont de interacțiunile dintre diferitele elemente de fluid sau dintre fluid și pereții tuburilor prin care curge acesta. Aceste interacțiuni se manifestă prin
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
astfel încât în cazul irigării culturilor prin aspersiune gradul de atac al patogenilor este mult mai mare. Se recomandă astfel, în funcție de cultură, irigarea fie prin picurare, fie prin brazde. Lucrările de întreținere a culturilor. Efectuate la timp și rațional lucrările de prășit, plivit, copilit, cârnit etc. au un rol important în frânarea atacului diferiților agenți fitopatogeni, menținând un microclimat favorabil plantelor și mai puțin favorabil bolilor. În culturile irigate, curate de buruieni, se asigură o bună ventilație și lumină, condiții mai puțin
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
colorate. Prevenire și combatere. Pentru a reduce sursa de infecție din plantație, se recomandă ca lăstarii atacați să fie tăiați și distruși prin ardere. Importanță mai mare o are de asemenea, aplicarea corectă a lucrărilor de întreținere (tăiat, legat, copilit, prășit, combaterea buruienilor) cât și administrarea îngrășămintelor în complex, cu evitarea azotului în exces. Deseori în natură se observă atacuri ale ciupercii hiperparazite ce parazitează miceliul și conidiile agentului patogen -Ampelomyces quisqualis. În podgoriile unde boala este frecventă și păgubitoare, alegerea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
astfel încât în cazul irigării culturilor prin aspersiune gradul de atac al patogenilor este mult mai mare. Se recomandă astfel, în funcție de cultură, irigarea fie prin picurare, fie prin brazde. Lucrările de întreținere a culturilor. Efectuate la timp și rațional lucrările de prășit, plivit, copilit, cârnit etc. au un rol important în frânarea atacului diferiților agenți fitopatogeni, menținând un microclimat favorabil plantelor și mai puțin favorabil bolilor. În culturile irigate, curate de buruieni, se asigură o bună ventilație și lumină, condiții mai puțin
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Aligote. Prevenire și combatere. Pentru a reduce sursa de infecție din plantație, se recomandă ca lăstarii atacați să fie tăiați și distruși prin ardere. Importanță mai mare o are de asemenea, aplicarea corectă a lucrărilor de întreținere (tăiat, legat, copilit, prășit, combaterea buruienilor) cât și administrarea îngrășămintelor în complex cu evitarea azotului în exces. În podgoriile unde boala este frecventă și păgubitoare, alegerea soiurilor în vederea înființării noilor plantații se face ținând seama și de rezistența acestora la făinare. Combaterea chimică se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
era eroul pozitiv. Deștept, viteaz, om care nu știa ce-i frica. Nu mai spun ce succes avea la femei. Pe o coastă de deal cu pămînt cam gălbejit, Dumitru cu nevastă-sa și o fătucă din sat erau la prășit porumb. Pe vale, porumbul era viguros, verde și ajungea aproape de genunchi, dar pe coasta aceea, cam lutoasă, era crescut doar de-o palmă și, pe deasupra, era și tare îngălbenit. Dealul nu urca mult, urma apoi o coborîre lină și scurtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ni se strepezesc dinții și ne cresc burțile de atâta apă precum nemților de la poșirca aia de bere. Dar priviți, vitejii mei, la prunii aceia falnici: Se coc Întotdeauna, și pe pace și pe război, nu trebuie Îngropați, cotorâți, legați, prășiți, iar țuica-i tare... bună. Bașca că nătângii de romani habar n’au de distilare - aia cu o oală, o strachină și blidul cu apă de deasupra, știută de noi Încă din neolitic - ca să ne fure arma secretă... Dar, vitejii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Și, Încă ceva: nu de două operațiuni: scoaterea cuiului și baterea altuia era nevoie, ci doar de una: baterea cuiului nou. Economie deci și de timp și de energie, adică vlagă salvată de la irosire, de investit mai cu folos la prășit ori cosit. Și ți trebuia doar o bărdiță, nu un clește, un ciocan, bașca bani În pungă... - Da, Moti, ne caracterizează risipa. Motiv pentru care mai avem o vorbă: cuiul Îndreptat nu-i bun de nimic. - Corect. Asta-i valabilă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
erau? Detașamente cam de 50 de deținuți și un brigadier care era numit. Și noi, tinerii, eram băgați în brigăzi, ca să facem norma: 3 metri cubi. Se lucra intensiv la diguri. În rest să nu crezi că tolăneam... Ieșeam la prășit porumb, sfeclă, scos sfeclă, curățat sfeclă... Tot timpul aveai treabă. Numai să nu stai... Dimineața la ora 5 era deșteptarea, iar dacă erau luni de toamnă sau de iarnă, la 5 era noapte... Și intrarea în colonii se făcea tot
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
activități, ceea ce pentru mine a reprezentat o îmbunătățire a regimului... Lucrai la munci agricole și exista și un mic spital pentru cei bolnavi, unde puteai fi trimis... Noi lucram mai ales în gospodăriile de stat ale Ministerului de Interne, la prășit porumb, floarea-soarelui, fasole, soia, dar și la recoltare... Unii dintre noi se specializaseră pe anumite culturi. Norocul meu în tot acest timp a fost faptul că, deși nu eram prea voinic, eram un om perfect sănătos, fiindcă făcusem mult sport
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și brânza, de altfel! Brânză! O, ce bunătate! Și Mura care credea că mătușa sa este o zgârcită! Uite cu ce îi ospătează ea pe toți! Dar, oare va ajunge brânza, la câtă foame avea fiecare dintre ei, după atâta prășit? Se auzea continuu: - Haideți, băieții mamii!... Și, timid, încerca fiecare să întingă cu boțul de mămăligă în minunea oferită de mătușa Ftenia. Degetele lor micuțe și muncite, aveau un tremur aparte...sfială, nerăbdare, teamă de a nu părea prea lacomi
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
de viață de la coada vacii, cum se spune în vocabularul nostru. Cred că și acesta a fost un motiv pentru care nu am mai vrut să mă întorc la țară, unde din primăvară până-n iarnă râmai la pământ. De la arat, prășit, recoltat și îngrășat cu gunoi aveai de lucru cu pământul, în tot timpul anului. Eu sunt un "admirator" al acelor ipocriți care i compătimesc pe țăranii veniți de la sate și "obligați" de Ceaușescu să lucreze la oraș, unde lumina se
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
le amestecăm cu făină de porumb sau cu cereale); pe la 5-6 ani eram promovați la păscutul cârlanilor, vițeilor; pentru ca de la șapte ani, în timpul liber, să primim înalta responsabilitate de a paște animalele mari și chiar participarea la treburile câmpului (arat, prășit, secerat) în funcție de sezon. Am mai spus-o și o voi mai spune. Prin această antrenare în muncă se realiza nu atât o eficiență economică de moment, cât o educație naturistă o înțelegere și o înfrățire cu toate componentele și legitățile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
producții între 700 t/ha și peste 5000 t/ha. După anul 1995 se remarcă o scădere atât a suprafețelor cultivate, cât și a producțiilor obținute. Cultura cartofului necesită multă muncă fizică,aceasta putând fi ușurată cu ajutorul mijloacelor tehnice (prășit, împrăștiat îngrășăminte, recoltat). Existența acestora în cadrul C.A.P.-urilor ajutate de S.M.A.-uri înainte de 1990, când mecanizarea se făcea în proporție de 80 %, favorizau culturile pe suprafețe mai mari. Păstrarea mijloacelor tehnice a permis cultivarea în continuare până în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]