63 matches
-
colorate. Prevenire și combatere. Pentru a reduce sursa de infecție din plantație, se recomandă ca lăstarii atacați să fie tăiați și distruși prin ardere. Importanță mai mare o are de asemenea, aplicarea corectă a lucrărilor de întreținere (tăiat, legat, copilit, prășit, combaterea buruienilor) cât și administrarea îngrășămintelor în complex, cu evitarea azotului în exces. Deseori în natură se observă atacuri ale ciupercii hiperparazite ce parazitează miceliul și conidiile agentului patogen -Ampelomyces quisqualis. În podgoriile unde boala este frecventă și păgubitoare, alegerea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
întreagă, cam până pe la ora 3, pentru că de la această oră trebuiau scoși maldării de stuf la mal. C. I.: Să enumerăm mai departe tipurile de munci efectuate. S. Ț.: Un alt tip de muncă era în agricultură. Muncile sezoniere: la prășit porumb, cules sfeclă de zahăr, cules de mazăre, de porumb, tot ce se semăna și tot ce mai ținea de lucrări agricole (cărat recolta, la sortat ceapă și așa mai departe). Eram odată la sortat ceapă când a venit colonelul
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din care gospodinele aveau să țeasă pânza atât de necesară hainelor de Îmbrăcat pentru Întreaga familie, după cum tot atât de folositoare era lâna oilor din care țeseau sumane și cioareci, ițari și prigitori pentru zile de duminică. În răstimpul dintre arat și prășit, să nu credeți că țăranul se odihnea. Fânețele trebuiau curățate de pietre și crengi, de mușuroaie și de jnepeni. Curățate la timp de către țărani, le era ușurat cositul. Dacă le mai rămânea ceva timp și aveau boi sau cai de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
erau? Detașamente cam de 50 de deținuți și un brigadier care era numit. Și noi, tinerii, eram băgați în brigăzi, ca să facem norma: 3 metri cubi. Se lucra intensiv la diguri. În rest să nu crezi că tolăneam... Ieșeam la prășit porumb, sfeclă, scos sfeclă, curățat sfeclă... Tot timpul aveai treabă. Numai să nu stai... Dimineața la ora 5 era deșteptarea, iar dacă erau luni de toamnă sau de iarnă, la 5 era noapte... Și intrarea în colonii se făcea tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
activități, ceea ce pentru mine a reprezentat o îmbunătățire a regimului... Lucrai la munci agricole și exista și un mic spital pentru cei bolnavi, unde puteai fi trimis... Noi lucram mai ales în gospodăriile de stat ale Ministerului de Interne, la prășit porumb, floarea-soarelui, fasole, soia, dar și la recoltare... Unii dintre noi se specializaseră pe anumite culturi. Norocul meu în tot acest timp a fost faptul că, deși nu eram prea voinic, eram un om perfect sănătos, fiindcă făcusem mult sport
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
le amestecăm cu făină de porumb sau cu cereale); pe la 5-6 ani eram promovați la păscutul cârlanilor, vițeilor; pentru ca de la șapte ani, în timpul liber, să primim înalta responsabilitate de a paște animalele mari și chiar participarea la treburile câmpului (arat, prășit, secerat) în funcție de sezon. Am mai spus-o și o voi mai spune. Prin această antrenare în muncă se realiza nu atât o eficiență economică de moment, cât o educație naturistă o înțelegere și o înfrățire cu toate componentele și legitățile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ni se strepezesc dinții și ne cresc burțile de atâta apă precum nemților de la poșirca aia de bere. Dar priviți, vitejii mei, la prunii aceia falnici: Se coc Întotdeauna, și pe pace și pe război, nu trebuie Îngropați, cotorâți, legați, prășiți, iar țuica-i tare... bună. Bașca că nătângii de romani habar n’au de distilare - aia cu o oală, o strachină și blidul cu apă de deasupra, știută de noi Încă din neolitic - ca să ne fure arma secretă... Dar, vitejii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Și, Încă ceva: nu de două operațiuni: scoaterea cuiului și baterea altuia era nevoie, ci doar de una: baterea cuiului nou. Economie deci și de timp și de energie, adică vlagă salvată de la irosire, de investit mai cu folos la prășit ori cosit. Și ți trebuia doar o bărdiță, nu un clește, un ciocan, bașca bani În pungă... - Da, Moti, ne caracterizează risipa. Motiv pentru care mai avem o vorbă: cuiul Îndreptat nu-i bun de nimic. - Corect. Asta-i valabilă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i vei pune pe foc toți păpușoii vor face tăciune. Ciucălăii sămînțărilor, desfăcuți de grăunțe, se aruncă în drum, ca vîrful ciucălăilor, în vara viitoare, să fie bătut ca drumul. Dacă la prășit ies și fire cu frunze albe, să le lași, că-s a noroc. Se zice că popușoieșii* care se fac pe spicul păpușoilor ar fi împrumutul stăpînului care, împrumutînd păpușoii, a dat mai mulți înapoi, din care cauză prisosesc păpușoii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde, la jgheab întins pășeau. (Ion Heliade Rădulescu, Zburătorul) Autorul acestor rânduri, ca cel mai mare în familie, na fost scutit de nici o muncă și în special de păzitul oilor și vacilor, prășit, cosit, cărat fân, ridicat snopi etc. Ca toți colegii lui de generală. Cei din generația autorului au avut o viață foarte grea datorită cotelor de grâu, lapte, vite și impozitelor puse pe poporul român pentru a plăti datoria de război
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
astfel încât în cazul irigării culturilor prin aspersiune gradul de atac al patogenilor este mult mai mare. Se recomandă astfel, în funcție de cultură, irigarea fie prin picurare, fie prin brazde. Lucrările de întreținere a culturilor. Efectuate la timp și rațional lucrările de prășit, plivit, copilit, cârnit etc. au un rol important în frânarea atacului diferiților agenți fitopatogeni, menținând un microclimat favorabil plantelor și mai puțin favorabil bolilor. În culturile irigate, curate de buruieni, se asigură o bună ventilație și lumină, condiții mai puțin
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
asigură circulația sevei brute la plante, capilaritatea solului, ca factor pentru menținerea apei folosită apoi de plante. Un sol cu capilare își pierde apa foarte repede. De aceea trebuie aplicate măsuri agrotehnice prin care capilarele formate în sol sunt distruse (prășit). I.5.4.Fenomene de transport. Vâscozitatea Pentru a descrie mișcarea fluidelor reale trebuie să se țină cont de interacțiunile dintre diferitele elemente de fluid sau dintre fluid și pereții tuburilor prin care curge acesta. Aceste interacțiuni se manifestă prin
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Aligote. Prevenire și combatere. Pentru a reduce sursa de infecție din plantație, se recomandă ca lăstarii atacați să fie tăiați și distruși prin ardere. Importanță mai mare o are de asemenea, aplicarea corectă a lucrărilor de întreținere (tăiat, legat, copilit, prășit, combaterea buruienilor) cât și administrarea îngrășămintelor în complex cu evitarea azotului în exces. În podgoriile unde boala este frecventă și păgubitoare, alegerea soiurilor în vederea înființării noilor plantații se face ținând seama și de rezistența acestora la făinare. Combaterea chimică se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
era eroul pozitiv. Deștept, viteaz, om care nu știa ce-i frica. Nu mai spun ce succes avea la femei. Pe o coastă de deal cu pămînt cam gălbejit, Dumitru cu nevastă-sa și o fătucă din sat erau la prășit porumb. Pe vale, porumbul era viguros, verde și ajungea aproape de genunchi, dar pe coasta aceea, cam lutoasă, era crescut doar de-o palmă și, pe deasupra, era și tare îngălbenit. Dealul nu urca mult, urma apoi o coborîre lină și scurtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să-l cumpere, a trecut în revistă trotuarul și florile din dreptul școlii, florile multicolore sădite și îngrijite de Steluța și fetele din școală. Pavilionul străjeresc era sus la catarg. Ia-o prin curte, prin livadă unde, printre rândurile frumos prășite se ițea fasolea grasă, frumoasă, gata de recoltat. Lângă fântână straturi de zarzavaturi și legume. Când au ajuns din nou în curte, în dreptul pavilionului național, am ieșit înaintea lor zâmbind: Aveți mare noroc că tocmai ne-a cerut vecinul să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Doar că mijloacele folosite pentru conservarea monoculturii au evoluat ele Însele, sensul fiind transferul pe spinarea tehnologiei a efortului, dar și pe seama naturii a efectelor. Câteva exemple: inițial, omul a eliminat speciile nedorite prin mijloace mecanice, dar nu mecanizate: plivit, prășit, culegerea cuiburilor de insecte, ori chiar mijloace ce țin de magie. La aceste activități, cu un volum mare de muncă, era necesară participarea Întregii comunități ce beneficia de recolta așteptată. Mecanizarea și chimizarea a exclus o parte din oameni de la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
chiler, legat de un picior cu o sfoară, și sfoara legată de un țăruș, și s-a dus să mănânce. Până s-a săturat, a uitat de uliu și a ieșit afară la joacă. Seara când a venit bunica de la prășit a găsit cloștile nervoase la gura de intrare a puilor pentru mâncare, iar când a intrat în casă, prin chiler, și-a pus mâinile pe cap uluită. Uliul legat de picior ajungea până la intrarea puilor prin plasa de la gaura făcută
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de viață de la coada vacii, cum se spune în vocabularul nostru. Cred că și acesta a fost un motiv pentru care nu am mai vrut să mă întorc la țară, unde din primăvară până-n iarnă râmai la pământ. De la arat, prășit, recoltat și îngrășat cu gunoi aveai de lucru cu pământul, în tot timpul anului. Eu sunt un "admirator" al acelor ipocriți care i compătimesc pe țăranii veniți de la sate și "obligați" de Ceaușescu să lucreze la oraș, unde lumina se
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
o prăjină la secerat se plătea 0,50 lei, iar la prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare atunci când scăpau o vită la bucate. Vita era dusă la curte și țăranul era impus la zile de muncă: prășit, secerat etc. în august 1960, mătușa Floarea V. Călin avea 75 de ani și își amintea cum tatăl ei a muncit la boier: Lua o bucată de pământ, la învoială, din cel mai rău, pe care-l muncea pentru nevoile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
economii închise, procura greu banul. Trebuie să se știe că acel care a dat 10-12 lei, i-a câștigat într-o săptămână cu carul cu boi, muncind la cărăușie. Cel care a dat 3 lei a muncit o săptămână la prășit sau secerat! Niciun istoric, niciun economist n-a calculat gradul de exploatare a forței de muncă a țăranului de către boieri și arendașii lor. Luncașii ar putea constitui un exemplu în acest sens, iar pământul care, până la urmă, l-au cumpărat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau întreținuți de sat, dar nu știm cu precizie ce datora satul unui popă de la anul 1600, de exemplu. Preoții din Fruntești erau oamenii locului, răzeși, aveau proprietăți, vindeau, cumpărau părți din moșie, mergeau să țină slujba, după cum mergeau la prășit, secerat sau coasă. Datoriile comunităților de credincioși către preotul locului, sunt mai bine cunoscute pentru a doua jumătate a secolului al XVIII-lea: plata pentru serviciile religioase, calculată pe an și plătită în sferturi, la trimestru, zile (1-2) de clacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secerat 0,05 lei și pentru prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare atunci când scăpa o vită pe un pârâu sau în bucate. Vita era dusă la curte și pe țăran îl impunea la zile de muncă: prășit, secerat, etc. Obiceiuri și practici religioase: Botezul: copiii erau botezați destul de repede după naștere - la 2-3 săptămâni. Erau boli multe și părinții se temeau să nu moară nebotezați. Crișma este bucata de pânăză în care preotul scoate copilul din cristelni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
meleag; metal; doi metri; mizerie; mîncare; moale; morți; moșie; mult; mulțime; munca; murdărie; natura; din el ne-am născut; neatins; nemărginire; nepăsare; nesiguranță; noroios; nutrienți; ocrotit; ogor; olar; orizont; oțel; patriot; pădure; picioare; pierdere; pietre; planete; plantare; plin; ploaie; porumb; prășit; producție; prospețime; puternic; puțin; rai; răsad; regenerare; resurse; reușită; rîmă; rîme; sămînță; scump; secat; semănat; semințe; sens; sentiment; stabilitate; statornicie; strașnic; străin; strămoși; subsol; suferință; suport; șes; taină; tare; tărîțe; terestru; teritoriu; tină; tractor; trecere; turbă; la țară; urît; venire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fruct; furaje; gingășie; grădinărit; gros; gust dulce; hectar; horn; iarbă; iau; încolțit; lan de porumb; legume; libertate; liniște; lucru; mare; mașcat; mălai, hrană; mărunt; mic dejun; mic; momeală; nașpa; nepăsare; nou; orez; pănușa; plantație; poftă; porc; porci; porumb fiert; prăjitură; prășit; preot; proprietate; rece; roadă; roade; rod; rozătoare; sare; sat; sănătate; săteni; secară; seceriș; sendviș; sere; soare; străbunici; strujan; substantiv; suflet; șoarece; teren; toamna; treabă; se uită; uscat-galben; varză; vin; vînt; a vorbi; zboară(1); 795/165/60/105/0 poveste
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
foarte bine; fustă; gagici; fără haine; harbuz; iară?; iarna; iaz; iei; iubire; înaintată; îndepărtată; însorită; înverzire; lenjerie; limonadă; linie; liniște; litoral; lucru; Mamaia; mîncare; misterioasă; nopți lungi cu prieteni; noutate; odihnă, mare; pantaloni scurți; perfecțiune; petreceri; pîine; piscină; plăcut; plajă, prășit; ploi; ploioasă; proaspătă; repede; roșii; rudă; sat, vacanță; scăldat; scurtă; secetă; sesiune; sete, sex; soare, odihnă, vacanță; ștrand; stres; sufocare; timp; transpirație; turte; de mult uitată; umbră; vacanța; vamă; verișoară (1); 830/130/45/85/0 vas: apă (79); oală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]