59 matches
-
pentru a se păstra bine slănina și carnea. Când puneau varza la murat, obișnuiau să o preseze în „deje” sau în ,cadă - tipuri de ciubere - aceasta trebuia făcută de un băiat până la zece ani, deoarece acela „este curat”. La terminarea prășitului holdei de cartofi este bine să stai jos ca să se facă recolta bună.( Florian Popa) Găsirea unei potcoave îndepărtate în direcția de mers înseamnă drum lung și cu noroc. In cazul unei epidemii de ciumă, se adună nouă femei într-
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
au căpătat o mare varietate de forme, corespunzătoare aspectelor funciare de un interes practic mai mare. Când exista pământ din abundență, iar mâna de lucru era puțină, cea mai bună unitate de măsură era numărul de zile necesare Însămânțării sau prășitului. De pildă, În Franța secolului al XIX-lea, loturile erau descrise În termeni de morgen sau journals (zile de lucru) și de tipurile de lucrări necesare (homée, bechée, fauchée). Câte morgen reprezentau, să zicem, zece acri depindea de caz. Dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
bunuri sau bani, însă „datoria” este returnată cu o formă de suport similară. În afara grupului, cel mai frecvent, sătenii se ajută la muncile agricole care cer un volum mare de lucru într-o perioadă redusă de timp. Recoltarea unor produse, prășitul sau irigarea se realizează cu ajutorul vecinilor sau a cunoscuților care vor primi, la rândul lor, o cantitate de muncă egală sau plata în bani pentru efortul depus: „Solidaritate și spirit comunitar nu există în Hănești. Câte cinci, șase familii se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fel se află, în marea lor majoritate, angrenate în economia de piață, dar nu în cea capitalistă. Tipul de agricultură pe care îl practică îmbină agricultura tradițională cu cea de tip industrial, calul cu tractorul, semințele selecționate și ierbicidele cu prășitul manual etc. Capitalismul în agricultură poate începe doar dincolo de aceste gospodării, și el este dezamăgitor de restrâns. Doar 13.000 de exploatații individuale dețin peste 20 ha, iar 2.200 dintre acestea dețin chiar peste 100 ha. La peste 20
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
arie. În serile de toamnă, aceștia se dezghiocau în cadrul clăcilor. Când se auzeau cântece și chiuituri, era semn că începuse claca la cineva în sat, seara următoare mutându-se la un alt vecin. Clăci se organizau și cu ocazia prășitului pentru „a scoate popușoii din buruiană”. Știuleții erau depozitați în coșare împletite din nuiele și, mai recent, confecționate din scândură sau din plasă de sârmă. Boabele se obțineau prin baterea știuleților în chiuă, cu chilugul (un fel de mai) sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Scurtule, ești un om, îmi placi!" " Da, tovarășe căpitan, dar am o condiție!" "Scurtule, pentru faptul că ai spus că ieși la lucru, dintr-un cuvânt fără să eziți, spune ce dorință ai, ce condiție!" Tovarășe căpitan, suntem în perioada prășitului. Trebuie să-mi dați încă doi oameni pe rândul meu!" "De ce, măi, Scurtule?" "Păi, nu vedeți ce soare puternic este!? "Unul să-mi țină umbrela și celălalt să-mi prășească rândul!" C. I.: Aceste episoade bănuiesc că vă mai destindeau
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să țină plugul de coarne. Tatăl său sau un frate mai mare, mergea În urma lui și-i ținea mâinile pe coarnele plugului. Când greșea, mai primea câte una după cap, ca să-i fie de Învățătură. Vara Luna iunie era luna prășitului care se făcea numai manual. Se prășeau porumbul și cartofii. Toți ai casei trebuia să aibă câte o sapă. De obicei bunicul era cel care punea cozile la sape și le ascuțea bine. Acum ieșeau cu mic cu mare la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nou, mâlul lăsat de Nil; Mesopotamia a devenit din fertilă un deșert; Sahara avansează spre sud, nordul fiindu-i interzis de o mare; pădurea a plătit cu viața noile ogoare, compensatoare a celor abandonate izlazului, de nevoie desigur; iar aratul, prășitul, cerințe stringente ale unor plante de cultură tot mai performante, au generat eroziunea, de apă dar și de vânt, cu scoaterea din circuit a tot mai multe suprafețe arabile, cândva fertile. Alte prețuri plătite de Natură, dar care vor fi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se face pe fundul rigolelor cu semănători speciale. Rigolele prezintă avantajul că au umiditate mai multă si apără tinerele plante contra vântului. După ce au ajuns la 30 cm, se trece cu tăvălugul și se netezește pământul, după care se face prășitul obișnuit. Am văzut În Kansas prășindu-se șase rânduri deodată. În ce privește sistemul Lister, mi-am pus Întrebarea: de unde și cum au dreprins țăranii noștrii să-l aplice la semănatul porumbului? Cine e atent când trece cu trenul pe la Brănești (Ilfov
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
colții grapei, însă dacă buruienile sunt bine fixate în sol, atunci grăpatul are un efect slab asupra lor. Acest mod de abordare este mai potrivit pentru solurile calde și ușoare dar nu este bun pe solurile grele și reci. Deși prășitul între rândurile de rădăcini ale culturilor este o practică comună în Anglia, foarte puțini fermieri folosesc această tehnică în culturile de cereale. Prășitul este mai puțin eficient în condiții de umezeală, dar este capabil de a se ocupa de buruieni
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mai potrivit pentru solurile calde și ușoare dar nu este bun pe solurile grele și reci. Deși prășitul între rândurile de rădăcini ale culturilor este o practică comună în Anglia, foarte puțini fermieri folosesc această tehnică în culturile de cereale. Prășitul este mai puțin eficient în condiții de umezeală, dar este capabil de a se ocupa de buruieni specifice cum ar fi: măzărichea și iarba de mai care sunt rezistente la grăpat. Tipul de grapă cel mai comun folosit la cereale
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sunt verigi tehnologice esențiale pentru succesul pră șitului. Tradiția engleză de a grăpa semănăturile poate deplasa semințele între rânduri, făcând pră șitul extrem de dificil și cauzând pierderi de plante. în afară de cazul când mărunțirea terenului a fost făcută la timp, lățimea prășitului nu trebuie să fie mai mare decât cea a brăzdarului, deoarece rândurile cu plante cultivate vor fi scoase din aliniament. Munca de cercetare la fermele ecologice din Elveția (rezumate de Schmid și Steiner în Hoffman și Geire, 1987) a scos
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Steiner în Hoffman și Geire, 1987) a scos la vedere rezultate interesante privind interacțiunile dintre rotația culturilor și cultivațiile după semănat și efectele lor asupra speciilor de buruieni, la cerealele de toamnă. în particular s-a găsit că grăpatul și prășitul la culturile de cereale înființate poate reduce indicele de îmburuienare cu 40 50%. Influența terenurilor înierbate asupra nivelului general de înierbare este deasemenea clarificat. Fermele studiate se încadrează în trei categorii: cele în care gradul de îmburuienare este în jur
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
a monoculturilor; aplicarea tehnicilor de culturi indicator; neamplasarea unor culturi puțin concurențiale pe parcele cu risc; în faza de reconversie nu vom renunța la forța de muncă existentă; lucrările solului se vor efectua în cele mai bune condiții; plivitul și prășitul normal al buruienilor în cea mai mare parte a culturilor; eliminarea parcelelor marginale care pot fi poluate cu pesticide și îngrășăminte din rotație. folosirea unor cantități reduse de gunoi de grajd: extensivizarea culturilor; creșterea încărcăturii de animale la ha; creșterea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
după ce intră o puse pe masă lângă oala cea mare. în timp ce ei erau ocupați cu adusul prunelor, bunica Ruxanda vorbi pe îndelete cu nepoata-sa Emilia, trecând în revistă muncile și trebile din gospodărie și din câmp, cum ar fi prășitul de al doilea ce trebuia să se desfășoare în curând; bunicul reveni în casă iar Mihăiță se gândea cum să -l tragă la vorbă ca să mai afle întîmplări și fapte petrecute odinioară. Prilejul se ivi mai repede decât se aștepta
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
loc fără întâmplări neplăcute. Capitolul VII „Doamne, dă-ne sănătate Că mă apăr eu de toate” înserarea coboară tot mai mult peste dealul Inăriei. Oamenii începuseră să-și curețe sapele cu care prășiseră toată ziua. Porumbul crescuse și ajunsese la prășitul „de-al doilea”, când trebuie adunat la rădăcina țărână în mușuroi, până la frunzele de jos. Marița Ciotacu cu cei doi feciori, Gheorghe și Ion, prășeau la locul numit Poarta Lipovei și ajunseseră cam la jumătatea ogorului. Era un pământ hleios
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mac după care reuși să adoarmă fără vise urâte. Când se trezi, soarele răsărise și razele luminau un nor ce parcă îl apăsa în jos. Marița gândește iute ce treburi vor mai face azi. în primul rând trebuiau să isprăvească prășitul „deal doilea” la porumbul de la Poarta Lipovei. Bărbatu-său plecase cu vitele la cireadă iar feciorii, Gheorghe și Ion își așteptau mama în curte, cu sapele pregătite. Gheorghe își pusese la brâu și o securice, Marița pusese merinde pentru prânzul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să-mpiedice ca el să-și bea și mințile, și căsnicia. Cuvintele însoțeau munca doar atunci când mai mulți lucrau ceva împreună, depinzând unul de altul în mișcările lor. Dar nici atunci întotdeauna. Muncile cele mai grele - căratul sacilor, săpatul șanțurilor, prășitul, cositul - erau o școală a tăcerii. Trupul ți-era prea solicitat ca să te mai cheltuiești în vorbe. Se putea întâmpla ca douăzeci-treizeci de oameni să tacă ore în șir. Uneori, privindu-i, mă gândeam că asist la o scenă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
boier. Regula era aceasta: întâi se lucra pe pământul luat de la boier, se prășea, secera, se culegea recolta și se ducea la coșarul boierului și după aceea se muncea pe pământul propriu. Dacă rămâneai dator cu lucru în acest an (prășitul pe 20 prăjini), anul viitor trebuia să lucrezi o suprafață dublă, 40 de prăjini. Pentru vite și pentru oi se lua suhat de la boier, pe care-l plăteau în muncă. Lemne se cumpărau tot din pădurea boierului. Un martor ocular
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
angajații pe un an erau plătiți cu 140 lei, birul către stat 5 - 7,50 lei, 4 piei de oaie pentru cojocă și 20 prăjini loc de arat; b) pentru aratul și boronitul unei fălci (80 prăjini): 24 lei; c) prășitul de două ori pe o falcă, culesul porumbului și tăiatul cocenilor: 40 lei; d) prăjina de secerat sau de cosit: 0,40 lei; e) o zi de cărat la snopi: 2 lei; f) o zi de lucru la mașina de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
învoieli de bună voie” cu boierul care le impune „robia clăcii”. Obținerea unei cantități mai mari de cereale însemna o cantitate mai mare de muncă, atât pe pământul propriu, după împroprietărirea din 1864, cât și pe moșia boierească. Aratul, semănatul, prășitul, seceratul, cu secera sau cu coasa (hreapca), adunatul, „treieratul” cu caii, vânturatul, încărcatul, căratul, depozitatul în magazii și hambare, toate erau munci manuale. O ușurare a fost când s-au introdusă mașinile de treierat purtate de un „vapor”, mașină cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământ - boierii - au folosit dispoziția țăranului român pentru jocă și petrecere în scopul realizării muncilor agricole în timp optim. Atunci când nu erau reglementate prin lege zilele de clacă și chiar și după legalizarea clăcii, boierii ofereau lucrătorilor pământului, la sfârșitul prășitului sau secerișului, muzică, dans, băutură și mâncare, Procedeul s-a extins, așa că la orice clacă boierească se organiza, la sfârșit, o petrecere, devenind un obicei. Din „curtea” boierească, hora a trecut în bătătura satului și la crâșmă, care, de regulă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prozei lui Ion Druță, constând în cultul tradiției, ritualismul gesturilor, mistica anotimpurilor, perspectiva paseistă, filosofia sceptică și fatalistă. Fenomenele naturii (ninsoarea, ploaia, seceta, furtuna, căldura toropitoare a verii, nopțile fără lună) sunt proiectate mitologic. Faptele agricole ale țăranului (aratul, semănatul, prășitul, cositul, culesul recoltei) sunt evenimentele unei vieți arhaice și factori de echilibru cosmic. Peisajul geografic (pământul locului, câmpia, pădurea, Nistrul, vița de vie) are poezie și grandoare. Mari părți din roman se anunță din titlul capitolelor ca poeme ale naturii
Cântarea Basarabiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10014_a_11339]
-
ungurească? Ar mai fi picior de comunist prin înalte funcții de stat dacă omul de la țară n-ar fi ajuns în situația degradantă ca o mână de neisprăviți iuți de gură să-i spună când e vremea semănatului, când a prășitului și când a recoltei? Astăzi, dl. Năstase a ajuns să spumege de furie și neputință tocmai în fața oamenilor care-ar trebui să constituie soclul actualei și viitoarei sale puteri în partid. Faptul că el se îndoiește atât de vehement de
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
atât de cameleonică și sugestivă în același timp, încât să surprindă o istorie în cele mai intime meandre cu mijloace lexicale pașnice și dezvăluiri zguduitoare. De altfel natura satului, a anotimpurilor, a colbului și nisipului de pe ulițe, a viespelor, a prășitului, a mușuroitului, a dezlănțuirii omului în empatia obiceiurilor de Anul Nou, cred de origine păgână sau primitivă, sunt înălțate dincolo de limita fantasticului, creându-ne iluzia unei proze halucinogene. Fiecare capitol din carte deschide un culoar misterios, ce nu va fi
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]