136 matches
-
lacrimile toate ar vindeca cuvântul din noi doi, Și dacă îmbrățișarea ta ar fi o candelă aprinsă, Mereu aș fi lumină ce m-ar veghea din umbra Ta. Pășești la poarta trecerii dintre cei vii și cei morți Iar umbrele prădalnic te lasă peste țărmul cel de veci, Nimic nu aduci și nu porți, Pe drumul pe care tu acuma îl socoți. Decât iubirea care vecinic te va lumina, Pe locul în care vei umbla. RĂSUNĂ LIN COLINDUL Răsună lin colindul
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
roții, reprezentate în emisiuni ca elemente ale dinamicii românești și înfățișări ale materialității crizei ce macină țara. Dana Grecu deschide mari ochii telespectatorilor expunându-le golul din jurul lor și penele în funcționarea minții, nelămuririle inexlorabile ca vidul, faptele cele mai prădalnice din societatea românească și măturarea pe jos cu justiția română. Îi „asmuță” pe invitați să pună în mișcare bătaia pe viață și pe moarte, de opinii. Nu îi scapă din mână nicio clipă și, fără să-i încuie de tot
DANA GRECU. SIMPLITATEA SENTIMENTELOR PRIN SINCERITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381882_a_383211]
-
însă nu trebuie să neglijăm faptul că personajele create s-au dezvoltat în memoria omului și au devenit reale cu fiecare împlinire a lui. În iubire, de exemplu, Camil Petrescu a dezvoltat starea solutivă a geloziei, umană prin existență și prădalnică, la el însă, în manifestarea conștientă a creatului elevat Ștefan Gheorghidiu, gelozia a mocnit în interiorul acestuia, ca toate ideile curatorului iluminat, fără să se manifeste brutal. Nașterea personajelor este o posibilitate existențială a unor lumi paralele cu lumea în care
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
Sunt albul primei ninsori dintr-un vers, / sub care-ți adun autograf cu lumină!, se întreabă la final poeta pregătind un răspuns răsunător în poemul Timpul regăsirii Poetului. Aici, Elisabeta Iosif divulgă neînțelegerea stihurilor de către semenii contemporani, goniți de banul prădalnic al înavuțirii, al huzurului și al nepăsării de lumea zăcândă și, ascultând ca un inițiat vocea Apostolului, înțelege, nu protestează, că ar fi și inutil când acesta îl întreabă: Nu este timpul tău? spuse Apostolul cel Sfânt / Tu ești născut
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
de vrei, tăcerea ta, Astă seară cînd oprește Ceru-ntreg la poarta mea. Și-o să veșnic viscolească Pacea lui inima mea, De-o să crească, să tot crească!, Veșnicii în urma Sa. Poezia m-a ales pe viață Să-i fiu soț prădalnic de mirări. Să prind a-nflori-n ale ei brață Semănîndu-mi chipul cu iertări. Pînă într-o zi ori într-o noapte Cînd mi-o-ntinde scara lui, Iisus, Și-am s-o uit în visu-i de nespus Pentru-un
ALTFELIZVODIREA LUI TRAIANUS de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348350_a_349679]
-
face bine! Unii au zidit în localități turnul în care aruncă amintirea înaintașilor ori a contemporanilor de seamă, alții păzesc strașnic acest turn. Însă, o stare de spirit izbucnită în generațiile de mai târziu, va răscoli istoria căzută în pandemia prădalnică a politicienilor, așa cum în toată țara va veni un anotimp cultural în care vor încolți semințele și va rodi în sfârșit grâul ce-a zăcut toată iarna culturală, apoi toată primăvara în care au izbucnit din pământul odelor zănatice, de
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]
-
ceva, ar striga astfel zișilor confrați împrăștiați prin televiziuni împrăștiate și ele: „nu vă pierdeți pe cărări fără pulbere ale mării corupției, ați lăsat urme pe mal!”. Răzvan Dumitrescu nu ocolește vreo groapă din judecata pretinsă independentă, nici din substraturile prădalnice ale economiei românești, îi indică existența și expune avertizarea. Atâta le trebuie celor care au legătură cu groapa, prin faptul de a o fi săpat, a se preface că nu o văd ori a-i da ocol ca să spioneze pe
RĂZVAN DUMITRESCU. NEOBRĂZAŢII NU PRIMESC NICI MĂCAR COMPĂTIMIREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374758_a_376087]
-
lacrimile toate ar vindeca cuvântul din noi doi, Și dacă îmbrățișarea ta ar fi o candelă aprinsă, Mereu aș fi lumină ce m-ar veghea din umbra Ta. Pășești la poarta trecerii dintre cei vii și cei morți Iar umbrele prădalnic te lasă peste țărmul cel de veci, Nimic nu aduci și nu porți, Pe drumul pe care tu acuma îl socoți. Decât iubirea care vecinic te va lumina, Pe locul în care vei umbla. RĂSUNĂ LIN COLINDUL Răsună lin colindul
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
A Sufletului tău grozavnic. Deszăvoraște Porțile-Amintirii: uită-te la mine Nu că la altul, ci că la Sinea ta adevărată. Năluca ta sînt, Si m-ai supus în vremuri de demult prin a ta Veșnică Tărie 350 Cînd eu eram prădalnică-nsetată și hămesita cruntă pofta și ucidere. Deși oribil și-Înfricoșător pentru-ai tăi Ochi, deși-ngropat sub Ale Universului ruine 208, ascultă cît de-naripat vorbesc, si fii tăcut. De ne vom contopi în unul, o altă lume, ce-i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Prea Multă suferință". Astfel cîntară Miresmele-Omenești în jurul teascurilor vinului lui Lúvah; Însă în teascurile Vinului e tînguire, groază, deznădejde. De Elementele lor părăsiți, ei pier și nu mai sînt, Ei nu mai sînt decît dorința de A Fi, o răvășita, prădalnica dorința, 735 Dorind că viermele flămînd și că mormîntul ce se cască. Ei se scufundă în Stihii; Stihiile nainte îi aruncă Ori mistuie părelnicele chipuri ale lor care-s ca niște umbre. Și totuși ei, desi îndurerați La nebunie, cu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și a continuat în 1032, 1034, 1035 și 1036. Aceste invazii aveau o rază largă de acțiune și evidențiază întărirea potențialului militar al călăreților nomazi (turanici) așezați, în secolul al X-lea, în sudul Moldovei și în Muntenia. Atacurile lor prădalnice s-au întrerupt, ca urmare a unui tratat de pace cu Bizanțul, dar cu prețul unor mari stipendii plătite acestora, cf. lui Skylitzes. În același timp, pecenegii s-au manifestat activ și în teritoriile răsăritene din apropierea Moldovei atacurile lor asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sălășluit în teritoriile nord-dunărene extra-carpatice, ele au stabilit legături cu populația autohtonă, românească. Pe de altă parte, pătrunderea călăreților nomazi turanici în regiunile de la nordul Dunării de Jos a provocat mari perturbații în evoluția normală a societății locale (românești). Caracterul prădalnic al migrației (năvălirii) turanicilor este reliefat de cronicile contemporane-atitudinea pecenegilor și cumanilor față de români a fost aceeași cu cea față de locuitorii Rusiei și Bizanțului. Neînțelegerile triburilor nomade turanice cu autohtonii se datorau economiei specifice practicate de migratori. Principala lor ocupație-păstoritul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
produs odată cu renașterea ideilor economiștilor clasici, care combinau teoria economică cu politica, în așa-numita <noua economie politică>. Chiar dacă există unele elemente platonice încorporate în ele, este mai bine ca multe state să fie considerate ca având interese proprii, chiar <prădalnice>. Un stat <prădător> este interesat mai presus de orice în dobândirea de resurse discreționare și, de aici, va căuta să-și maximizeze veniturile proprii”. Astfel, la sfârșitul anilor ’80, se considera că asistăm la dispariția „dogmei dirijiste” a dezvoltării economice
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
brazde roditoare, Dar vai, peste pământul pe care cerul darnic Cu rod și cu de toate cu -asupra de măsură L-au înzestrat, tot omul nu-i de nimica sigur De astăzi până mâne. Tatarii duc adesea Pe șesurile mândre prădalnicul lor roi Și cine nu vrea doară acela nu se leagă De-acea frumoasă țară. Adesea pe Ceahlău Făcîndu-mi ochii roată, am zis ce bine-ar fi O mână să cuprindă atât cât vezi cu ochii Și nu mai mult
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
poți îmbla calare Pe ele. [Și] în târgul Siretului iar este Un episcop puternic de lege apuseană Dar toți ei se aseamăn cu vergile-unei mături Ce coadă n-au, legate nu sânt nu poți să mături Cu ea dușmanii țării, prădalnicele neamuri: Nu sar toți pentru unul și unul pentru toți. Și roiurile-s bune, prisaca înflorită, Dar ce folos când toate nu au un prisăcar? DRAGUL Bogdane, iată cheia... din scrin adu-mi coroana Și-un văl înuntru, un negru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
împingea totuși pe bizantini să se-mbărbăteze la o acțiune puternică. Orașele Traciei, cumplit de părăduite de către români si cumani, se rugau fierbinte împăratului să le deie de sârg ajutor; afară de aceste se mai cerea o opunere corespunzătoare la năvălirile prădalnice ale căpitanului de bande Chrysos, care-și punea la cale cu multă tăinicie incursiunile sale în ținutul Serras. Acest Chrysos era român de origine, altfel un om mărunt de stat, și, când se ridicase nația lui contra romeilor, el nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
românilor în anul 1200 și retragerea cumanilor. Pierderea conducătorilor încercați le luă românilor deocamdată orice chezășie de succes strălucit a activității lor războinice, dar [nu] le luă nici curajul îndrăzneț al luptei, nici dorința de-a întreprinde războaie și năvăliri prădalnice. În anul 1200 românii, uniți cu cumanii, irupseră în Thracia, pustiiră cea mai frumoasă parte a țării și se-ntoarseră acasă cu mult plean, fără să fi fost atinși măcar. În această incursiuue amenințaseră până și capitala împărătească despre uscat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
romeilor, înrudiți prin lege, atât de buna lor voie, precum și după îndemnul păstorilor lor bisericești. Rușii, zeloși în pravoslavie, o luase de mult a nume de rău cumanilor cumcă aceștia precupețeau la popoare necreștine pe creștinii prinși în roirile lor prădalnice. Roman, marele duce de Galiția, ridică în grabă o oaste mare și puternică, irupse în Cumania și o pustii cu atât mai ușor, de vreme ce cea mai mare parte a cumanilor purcesese în contra romeilor, aliați fiind cu românii. Atacul în spate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
treisprezecea începu a se numi Moldova; dar și Ardealul precum și o parte a Valachiei fură cuprinse de această hordă și erau părți ale teritoriului pe care descălecaseră ei. Sălbatecii cumani arseră, părăduiră și pustiiră de atunci încoace în escursiunile lor prădalnice atât provinciile bizantine din vecinătatea lor cât și Rusia și Ungaria. Autohtonii sugjugați din Cumania de pe atuncea, numiți în de comun vlahi "[... ]", "vlahi", "valahi", dar numindu-se ei în de ei români, se considerau de când se pomeniseră ca cetățeni ai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și-o explica, în principal, prin diferențele de esență confesională dintre cele două popoare 24. În surse străine (Thietmar de Merseburg, Otto de Freising) și, în mod curios, chiar locale, cehilor le-au fost atribuite trăsături detestabile - sălbatici, cruzi și prădalnici. Devastările la care cavalerii bohemi, aliații lui Friedrich I Barbarossa, au supus orașul Milano în anul 1158, întăreau elitele europene în această opinie 25. În pofida faptului că principii din Cehia recunoscuseră de timpuriu și incontestabil supremația regatului Franc de Răsărit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
releva trăsăturile definitorii ale acestui popor în manieră proprie - Anonymus se referea la violența și la curajul cu care au atacat și au jefuit teritorii întinse, iar Simon de Kézai - la binefacerile ce rezultă din trecerea de la traiul nomad și prădalnic, la cel sedentar și laborios -, cronografia a fost unitară în a-l califica drept „ales“ și tutelat de Dumnezeu chiar înainte de a deveni creștin 45. Cosma de Praga și Gallus Anonymus acreditau ideea despre originea modestă, țărănească a popoarelor ceh
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
turcești treceau prin țară, ele erau însoțite de toate caracteristicile unei alterități ostile (doar Ureche spusese despre turci că „sântu de Dumnezeu lăsați certarea creștinilor...”). Și turcii și tătarii („neam silnic ce iaeste și nestăpânit” - Radu Greceanu), de pildă, sunt prădalnici („prada” fiind asociată cu distrugerea așezărilor și cu uciderea sau „robirea” locuitorilor) - „Au poruncit Sinan-pașă [...] să arză, să robească, dupre cum le ieste obiceiul lor, al păgânilol” (Cronica Bălenilor) -, aflându-și asemănări doar într-un Fiziolog al răpitoarelor: „Că ei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cultural), popor (modelul socio-cultural), națiune (instituția statală și politică); d) colectivitățile comportamentale bazate pe conștiința colectivă, psihismul colectiv, modelele de comportament colectiv, în care intră: - reunirea ocazională, reprezentând adunarea trecătoare de persoane preocupate de un eveniment întâmplător; - mulțimea - agresivă, panicată, prădalnică, demonstrativă; - publicul, reprezentând concentrarea unui număr de persoane animate de așteptări asemănătoare, de trăiri în fața anumitor stimulenți sau preocupate de același obiect; e) comunitățile sau grupele sociometrice, constituite după afinitățile relațiilor interpersonale, conform teoriei lui J.L. Moreno. J. Szczepánski consideră
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
temea de răzmerițe, cauzate direct sau indirect de soldați. Nu că ar fi fost obligați să stea prea mult sub arme, ci ca nu cumva în momentul lăsării la vatră să fie încă destul de tineri și să se dedea poftelor prădalnice. De aceea a stabilit durate diferite ale serviciului militar, în funcție de sta tutul social și comportamentul previzibil al veteranilor. Șaișprezece ani pentru pretorieni, elita armatei, dar douăzeci și șase pentru cei din flotă, unde până și comandanții sunt sclavi eliberați. Ianuarius
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în enunțuri ortogramele întâlnite în text. 3.Povestiți textul. Mărtișorul (legendă populară) „Demult, prea demult, când soarele cu mândru chip de tânăr cobora la horă-n sat, la vreo sărbătoare mare printre fete și flăcăi, l-a pândit un zmeu prădalnic și răpindu-l dintre oameni, l-a închis în greatemniță, zăbrelită, ferecată. Lumea toată se-ntristase; păsări în pădurea mută își uitaseră ciripitul; murmurul izvoarelor, cântecul fecioarelor, râsetul copiilor se topiră-n jale mare. Nimeni nu ndrăznea să-nfrunte zmeul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]