180 matches
-
El a declarat că bicicleta și lanțul de aur le-a vândut unei persoane cu suma de 800 000 lei, fără a-i spune că provin dintr-o infracțiune. Bunurile au fost ridicate de la cumpărătorul de bună-credință și predate femeii prădate. l Adrian S. , de 37 de ani, a ajuns în boxa acuzaților pentru înșelăciune. Inculpatul este asociat unic și administrator la o societate comercială din orașul de pe Bega. În această calitate, el s-a prezentat la diverse firme de la care
Agenda2005-35-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284130_a_285459]
-
000 lei în cinci de 100 000 lei, la un chioșc de ziare. Omul stătea cu banii în mână. Inculpatul l-a văzut, s-a apropiat rapid de el, i-a smuls bancnota și a luat-o la fugă. Cel prădat a început să strige după ajutor, iar un tânăr a pornit în urmărirea tâlharului. L-a ajuns la podul ce trece peste Bega. L.H. s-a băgat sub pod și, înainte de a fi prins de urmăritori, a dat foc banilor
Agenda2005-26-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283868_a_285197]
-
reclamă la produse de curățat. Proprietarul locuinței o invita în bucătărie, ori în altă încăpere pentru prezentarea produselor. Într-un moment de neatenție, în casă intra o altă inculpată care fura tot ce îi cădea la mână și dispărea. Proprietarii prădați astfel constatau abia ulterior că le-au dispărut lucruri din casă. V.A. și A.A. mai au la activ condamnări pentru furturi. În prezent, ele sunt cercetate și de oamenii legii de la Oradea pentru fapte identice. Acte normative l
Agenda2005-28-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283927_a_285256]
-
Avram V. , în vârstă de 62 de ani, l-a luat la bătaie și l-a deposedat de suma de 100 de euro și un inel din aur. Apoi, tâlharul a încercat să dispară cu bunurile. Spre ghinionul lui, cel prădat nu s-a lăsat și, în ciuda faptului că fusese lovit serios, a ieșit în stradă și a început să strige după ajutor. Câțiva cetățeni au intervenit și l-au prins pe tâlhar, predându-l polițiștilor l Ofițerii din cadrul Serviciului de
Agenda2005-09-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/283434_a_284763]
-
peste față, iar apoi i-a luat telefonul mobil, portmoneul, 24 tichete de masă în valoare de 50 000 lei, trei carduri bancare și cheile. Agresorul a luat-o la fugă și a sărit gardul în cimitirul din zonă. Tânăra prădată, după ce și-a revenit din șoc, a început să țipe după ajutor. Un trecător a anunțat poliția, iar oamenii legii au pornit pe urmele tâlharului, reținându-l în scurt timp. Acesta a fost identificat ca fiind R.W.K. acte normative
Agenda2005-18-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283641_a_284970]
-
dus la doi agenți de pază ai discotecii și le-a povestit ce a pățit. Agenții l-au oprit pe inculpat și l-au întrebat de incident. C.F. nu a recunoscut nimic, însă dintr-un buzunar ieșea capătul lănțișorului celui prădat.
Agenda2005-22-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283748_a_285077]
-
Azi am văzut ce-ntins e arcul vieții. Nu-mi călca inima, căci ochii-mi picur lacrimi peste odihna din seva mea. Voi aștepta ceasul de adevăr, plutind pe buzele noastre și tăcerea-ntinsă să alunece peste gânduri răscolite și prădate, chiar când ochii-mi picur lacrimi. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: OCHII-MI PICUR LACRIMI / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1865, Anul VI, 08 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
OCHII-MI PICUR LACRIMI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384049_a_385378]
-
vitrina. Vitrină era însă din plexiglas, nu s-a spart, iar bordura a ricoșat, venind că un bumerang în capul celui care o aruncase. Și el a fost distins tot post mortem. Locul 8 O femeie din New York a fost prădata într-un magazin de către un individ care i-a smuls poșetă și a fugit. Femeia reținuse însă semnalmentele individului, poliță l-a prins și l-a adus înapoi la locul faptei pentru recunoaștere. Femeia l-a recunoscut pe loc, iar
S-au acordat PREMIILE PENTRU PROSTIE pe 2013 [Corola-blog/BlogPost/92777_a_94069]
-
că flotă lor este distrusă într-un război cu genovezii, iar apărarea Vicinei și a altor cetăți de la gurile Dunării - Kilia și Lykostmion - nu se putea face fără ajutorul ei. Puțin mai înainte, prin anii 1337-1338, Vicina fusese cucerita și prădata de tătari încât mitropoliții și populația, în general, făceau cu greu fața acestei situații.’’ Dar Vicina rămâne încă o enigmă, nelocalizată în teren ea poate fi oriunde-fie la Pacuiul lui Soare cum o considera P.Diaconu, zona Ostrov-Călărași-Silistea fiind o
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Foarte vag - răspunse căpitanul Tresoro. — Ei bine - zise triumfătoare Amada - noi am cunoscut-o! — înseamnă - zise bătrânelul căruia i se uscase pe bărbie o urmă din sosul de lobodă, trădând astfel tulburătoarea apropiere a completei senilități - că ați fost prădate? — Prădate? - făcu îndurerată Fibbia. Puțin spus! Am fost pur și simplu deposedate de tot ce are omul mai bun în el: capacitatea de a ști cine ești ca să știi cu cine te-nsoțești. Dar ce s-a întâmplat, pentru numele Domnului? - făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
hortensii și trandafiri, un osuar de gladiole, iar crucea care se Înălța deasupra purcoiului proaspăt, movila Însăși, va dispărea sub uriașul stog care exala miasma putridă a liliacului veștejit. CÎnd va interveni poliția, zona distinsă a cimitirului era deja despuiată, prădată, „de parcă trecuse un nor de lăcuste“, cum va scrie presa (Rotte Fahne va publica un articol nesemnat În care vor fi expuse atrocitățile poliției, care arestase și hăituise douăzeci de marinari). „Scoate-ți pălăria“, Îi zise Bandura interlocutorului său. Johan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Doinele jelesc mereu Ne’a rămas doar Dumnezeu ! Roată, roată și iar roată Școală’te române odată Pune’ți mintea ta la cer Ca să capeți îndrumare Să fi țării azi salvare. Deschide’ți ochii odată Că ni’i țară iar prădata Să ne dăm mâna cu mâna, Cum e hora cea străbuna. Și să punem la hotar Piatră de credință vie Să ne fie temelie Pentr-o viață mai curată. Roată, roată și iar roată Școală’te române odată ! foto: sursă
UNDE EŞTI POPOR ROMÂN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363786_a_365115]
-
către actuala Universitate „Petru Maior, marele Voievod întregitor ar fi ctitorit, la sfârșitul secolului al XVI-lea, chiar o biserică din piatră - prima biserică ortodoxă din Târgu-Mureș. Dar, de-a lungul vremii, orașul a fost, în repetate rânduri, incendiat și prădat, ba de tătari, ba de armatele otomane sau/și de cele habsburgice. În anii 1601-1602, trupele generalului austriac Basta au jefuit și incendiat orașul, ca represalii pentru participarea populației sale la luptele duse de Mihai Viteazul împotriva stăpânirii habsburgice. „Atunci
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
li se tăia capul, fiindcă au îndrăznit să ridice sabia împotriva armatei marelui padișah, împăratul împăraților lumii. Liniștea, așternută grea peste aceste locuri, împrăștie în sufletele celor prezenți teamă și totodată ură. Copiii de suflet strânși din casele arse și prădate ale țăranilor, urmăreau supliciul, adunați unul într-altul, înghesuiți în carele neîncăpătoare. Schender Pașa ridică mâna ca semn al începerii actului de pedepsire. Tobele răsunară scurt. Primul, împins de doi ieniceri spre butucul decapitării, apăru în fața mulțimii. Era un căpitan
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
unde sunt zăpezile de altădată?”, Petru Lascău este răscolit de „dorul zăpezilor de altă dată”, ce îi „bate-n porțile închise.” Dacă mai devreme, acesta afirmă că „inima-i o vistierie plină”, acum, prin contrast, spune: „mi-e visteria inimii prădată/ și e târziu în goalele-i culise.” („Cenușa”) Sentimentul neputinței, al tragismului condiției umane, al imposibilității de a depăși limitele sunt perfect redate de Petru Lascău printr-un adverb de timp . Acel „târziu” din „Cenușă” devine „prea târziu”, în „Umbre
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
ÎNTÂMPLARE... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 822 din 01 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Întâmplare Ținea mâinile căuș colectând firișoare de sânge scurse ieri de pe gâtul de zebră adusă din Africa cu tir-ul cu remorcă și prădată sau luată ostatecă, se zvonea că de beduini rătăciți într-un ued sau oază adevărată din aproierea tropicelor (existau, desigur, mari dubii în acest sens) nu știu care, cel din sud sau din nord de ecuator, ce mai contează, bine c-au
ÎNTÂMPLARE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350439_a_351768]
-
piatră de hotar, ce adăpostește mormântul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, prin voia căruia au fost ridicate patruzeci de lăcașuri creștinești, după fiecare bătălie câte una, dăruite cu odoare scumpe și moșii, obicei păstrat de-a lungul vremurilor. Adesea prădate și arse de invaziile barbare ale cazacilor și tătarilor, rușilor și turcilor, mai apoi aproape distruse de ocupația habsburgică, multe au rezistat în mod miraculos timpurilor nemiloase, constituind astăzi mărturii ale civilizației și culturii române. Intrând în lăcaș, vizitatorul este
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
ordinea vârstei celor cinci rămași. Mai sunt patru supraviețuitori, veterani, ai celui de-al Doilea Război Mondial. A plecat în eternitate la 102 ani, lucid, dar obosit de vremi și vremuri. S-a stins cu gustul amar al unei țări prădate, bolnave, cu niște români triști. S-a stins neputându-i da răspunsurile la întrebările pe care mi le pusese astă-vară, când păștea calul pe zăvoi: „cât mai e zahărul, dar pâinea?” Fie-ți țărâna ușoară nene Nică! ...Și unul câte
ADIO VETERANI de ION C. HIRU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361896_a_363225]
-
a martirilor, imn al sfinților, care a ajuns grație neunirii spiritual-politice din lăuntru, respectiv a nepăsării de Dumnezeu și grație vrăjmașilor din afară, să fie prigonit, călcat de copitele migratoare, sfârtecat de imperii creștine și necreștine, amăgit de culte creștine, prădat și jefuit de boierimea calicească, trădat de ciocoime, manipulat de masonerii, amanetat de arendașii alogeni, vândut de proletari, donat de neoburghezia social-liberală, spulberat la răscruce de vânturi, prăbușit la porți străine și ferecate, târât și osândit permanent la sărăcie, boli
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
pentru prestigiul României în lume și situația economică a poporului român, care a început să părăsească în masă țara în căutarea unui standard de viață acceptabil, confortabil. A continuat tranziția de la o țară bogată și fără datorii la o țară prădată bucată cu bucată și mult îndatorată financiar. Când s-au apropiat din nou alegerile de președinte, cetățenii români s-au cutremurat în fața dilemei: care dintre candidați este cel mai puțin rău, prost, mizerabil și vânzător de țară, fiindcă țara este
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
unde sunt zăpezile de altădată?”, Petru Lascău este răscolit de „dorul zăpezilor de altă dată”, ce îi „bate-n porțile închise.” Dacă mai devreme, acesta afirmă că „inima-i o vistierie plină”, acum, prin contrast, spune: „mi-e visteria inimii prădată/ și e târziu în goalele-i culise.” („Cenușa”) Sentimentul neputinței, al tragismului condiției umane, al imposibilității de a depăși limitele sunt perfect redate de Petru Lascău printr-un adverb de timp . Acel „târziu” din „Cenușă” devine „prea târziu”, în „Umbre
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
sus la stână, Pe coasta unui munte cățărată, Izvoarele cu vântul se îngână, De veșnicii solemne-nconjurată. Pictăm atenți pășunile cu verde Și le fixăm cu ținte colorate, Mai siguri astfel că nu le vom pierde Prin sihăstrii de duhuri des prădate. Mai facem o potecă chinuită, Scăriță infinită salutându-l, De păsări și jivine ocolită, Dar să o urce, să tot urce gândul. Pe bolta catedralei siderale Vom semăna vibrații de mistere, Ecoul stins al imnurilor sale Pe fondul înserării care
CREAŢIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356878_a_358207]
-
străbunii Într-o aprigă furtună Pe cai negri ca tăciunii, Gândul lor ca să ni-l spună! Nu mai pot să stea în ceruri Și nici oasele-n morminte, Vin călare, tunând geruri, Fulgerând cu-a lor copite. Țara noastră e prădată ... Citește mai mult Iată, s-au întors străbuniiîntr-o aprigă furtună,Au descins pe coama lumii,Oful lor ca să ni-l spună!Țara noastră-i cotropităDe prea mulți ce vor s-o rupă,S-o mănânce ca pe-o pită,Și
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
veneIată, s-au întors străbuniiîntr-o aprigă furtunăPe cai negri ca tăciunii,Gândul lor ca să ni-l spună!Nu mai pot să stea în ceruriși nici oasele-n morminte,Vin călare, tunând geruri,Fulgerând cu-a lor copite.Țara noastră e prădată... XII. SUNT..., de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1957 din 10 mai 2016. Sunt... Sunt o alee Cu orhidee, Cu fluturi zglobii Și iasomii. Sunt o scânteie Din ochi de femeie Cu aripi de foc Și iute la joc
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Nimeni să nu se tânguiască pentru păcate, că din mormânt iertare a răsărit. Nimeni să nu se teamă de moarte, că ne-a izbăvit pe noi moartea Mântuitorului; a stins-o pe ea Cel ce a fost ținut de ea. Prădat-a iadul Cel ce S-a pogorât în iad; umplutu-l-a de amărăciune, fiindcă a gustat din trupul Lui. Și aceasta mai înainte înțelegând-o Isaia, a strigat: Iadul, zice, s-a amărât, întâmpinându-Te pe Tine jos: amărâtu-s-a
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]