448 matches
-
Sunt un mare iubitor de animale. Am deja în grija 17 câini și 33 de pisici. Îi cresc de vreo 3-4 ani pe la diverse case, îi alimentez săptămânal cu mâncare. Nu suport să văd un câine pe stradă, slab și prăpădit, care se uită în ochii mei și-mi cere, din priviri, mâncare ! Decât să-i dau unui om, prefer să-i dau unui animal ! Pentru că animalele TE IUBESC NECONDIȚIONAT și nu-ți fac rău NICIODATĂ ! Nu știu de ce simt așa
CU BANII CASTIGATI DIN CAMPANIA ELECTORALA, AS FACE UN PARADIS AL ANIMALELOR! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/_cu_banii_castigati_din_campania_electo_rodica_elena_lupu_1336978609.html [Corola-blog/BlogPost/357893_a_359222]
-
o doamnă din Organizația pentru Respectarea Vârstnicilor. Ce învață din fragedă copilărie cititorii acestei narațiuni? Ce? Că locul unei bunici e cât mai departe de ginere sau de noră, dacă se poate într-un azil sau într-o căsuță mică, prăpădită, cu igrasie, la dispoziția bandiților, instalatorilor și violatorilor. Și un coș cu bunătăți primea numai de sărbători, de ochii lumii... - Nu era nici o sărbătoare, am încercat cu timiditate să iau cuvântul. Era o zi obișnuită, o invitau pe bătrână la
SCHIŢE UMORISTICE (54) – SCUFIŢA ROŞIE REPOVESTITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1449234430.html [Corola-blog/BlogPost/343085_a_344414]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > PANSELUȚELE MAMEI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1602 din 21 mai 2015 Toate Articolele Autorului PANSELUȚELE MAMEI A pus mama în grădină Panseluțe, o duzină. Erau mici și prăpădite, Astăzi toate-s înflorite. Ia te uită, fiecare Și-a luat altă culoare! Toate florile, în parte, Parcă-s poze dintr-o carte, Parcă-s fețe de copii, Ne zâmbesc și chiar sunt vii. Uite, ăla e Costică, Celălalt e
PANSELUŢELE MAMEI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1432189048.html [Corola-blog/BlogPost/374847_a_376176]
-
se poate vizita organizat cu ghid, cu un vehicul special, cel puțin sâmbăta și duminica când nu se lucrează în carieră. Ar trebui pentru că merită pentru toata lumea; de la patroni la turistii din țară si străinatae. Și-n locul tablei prăpădite, ruginită, jalnică de la intrare, să se așeze cel mai mare bloc de marmora pe care să scrie: RUȘCHIȚA - CARRARA ROMÂNIEI. ------------------------- Corneliu FLOREA august 2016 Casa cu Flori - Bistrița
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1489110674.html [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
iubește cel mai mult banii este sărac. Înțelegi? Ajunși lângă tren încep mișcările necesare ca să urce cilindrul format din covor în vagon. Nu-i nicio grabă, mai ales atunci când ai loc de întors, până la următorul om, destul de mare. Un bec prăpădit, mic luminează doar pentru el un colț mai îndepărtat. Dincoace, peronul și vagoanele sunt cuprinse de întuneric și provoacă mai degrabă lipsa oricărei șanse pentru începerea unei activități. ..................................................................................................................................... - Eu nu mi-l amintesc pe acest om! Eu altfel îl știu
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1470284368.html [Corola-blog/BlogPost/378123_a_379452]
-
posibilitatea de a intra în proprietatea unui cartonaș verde. care să le dea dreptul de ședere legală. Deci, cum e cu dorul? O băbuță săracă din Nehoiu, simțindu-se legată de țara și ulița sa își ia în valiza ei prăpădită o piatră de râu, ca semn de loialitate față de pământul natal, pleacă în America și se întoarce, cu aceeași valiză și aceeași piatră, fericită că și-a putut vedea fata, dar și pentru că a revenit acasă întreagă și nevătămată. Ai
CLIPE DE REFLECŢIE – PIATRA ŞI DORUL de HARRY ROSS în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Harry_ross_1401879625.html [Corola-blog/BlogPost/354088_a_355417]
-
derivare, prin adăugarea sufixului de origine turcă -angiu la substantivul moft tot de origine turcă, atât sufixul cât și baza având o conotație negativă foarte puternică, iar pungaș de la pungă și sufixul de origine slavă cu o valoare negativă -aș. Prăpădit este un substantiv format prin conversiune de la verbul a prăpădi provenit din bulgărescul propadam. Substantivul un ăla s-a format prin articulare cu articolul nehotărât un de la pronumele demonstrativ de depărtare forma populară ăla. Conversiunea nu face altceva decât să
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
adjectivul fripte format prin conversiune de la verbul a frige provenit din lat. frigere. Din punct de vedere semantic cuvintele amintite denumesc: ocupația de funcționar în care este încadrat tânărul de către jupân Dumitrache: scârța-scârța pe hârtie, amploiat, sărăcia: coate-goale, mațe-fripte, un prăpădit, josnicia, înșelătoria, neseriozitatea: moftangiu, pungaș, papugiu. Din replicile lui jupân Dumitrache se conturează o antiteză clară între lumea negustorilor și cea a funcționarilor către care el privește cu dispreț. Valoarea depreciativă a cuvintelor prin care este caracterizat Rică Venturiano este
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Sub chiuvetă și sub duș, I-am dat, fără de rușine, Pe la colțuri foarte bine, Și sucită și-nvârtită, Numai s-o văd mulțumită ... După luni, cum, dracu' știe! S-antâmplat o tragedie: Într-un hal fără de hal A intrat fata-n spital, Prăpădită, amărâtă, Plânsă, frate, nebătută, Și precum se văicărea, Vina era doar a mea ... De la zugrăveală, cică, A rămas cu ... burticică, Mărișoară, c-am văzut, Da' îmi e de necrezut(?!) Fi'n'că io, isteț din fire, Posed o nedumerire Și
NEDUMERIRE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Nedumerire_valeriu_cercel_1375395706.html [Corola-blog/BlogPost/364210_a_365539]
-
completare în plan spiritual și intelectual ale omului Istrati. O imagine polisemantică ni se dezvăluie în scrisoarea lui Istrati către Romain Rolland, din 20 august 1919, și anume momentul întâlnirii cu viitorul său prieten Mihail Mihailovici Kazanski. Întâlnirea din brutăria “prăpădită, murdară și slinoasă” avea să-i ofere mai târziu o prietenie plină de peripeții, dar și o viață conturată în spiritul vagabondajului. Mihail avea să fie călăuza unui spirit care urma să se trezească din amorțeală. “Pe gulerul hainei sale
Panait Istrati – Între datorie morală şi sursă de existenţă -Publicistica, o dominantă a scrisului istratian I by http://uzp.org.ro/panait-istrati-intre-datorie-morala-si-sursa-de-existenta-Publicistica-o-dominanta-a-scrisului-istratian-i/ [Corola-blog/BlogPost/92393_a_93685]
-
o vietate are nevoie de ajutorul său. Agăță traista cu o scândură putrezită și o trase afară din groapa cu gunoi. După ce, cu mare greutate și efort desfăcu nodul, îi sări în brațe un pui de mâță negru, slab și prăpădit. Femeia se sperie și vroi să-l arunce cât colo, dar i-se făcu totuși milă de animal și îl luă acasă. Mirosea urât și era slab de-i puteai număra coastele. Ochii îi erau tulburi și abia își mai
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
și al omenescului din...om, devenit în acele pagini de timp și de carte...fiară! Trebuia, găsită printre rânduri, nevoia de a purcede la contrariul evidențiat. Ce zici, să fii reușit oare !?... „Și cartea, o mai fi pe undeva, așa prăpădită cum o primisem!? „O să te surprindă, mai adăugă „fârtatul” meu de odinioară. Se află legată și copertată la loc de cinste în biblioteca fiului meu. A meritat să se-adune de pe drumuri, să iasă din focul tenebrelor în care a
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_cartea_dintre_lespezi_.html [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
genunchi” (cf. „Viața Înaripată!”, p. 110). De ce cade „dimineața” - „în genunchi”? Pentru că Starea Gloriei Spirituale Finale se numește „Locul cu Patru răsărituri” - și este, evident, starea de Iluminare Spirituală superioară oricărei încercări de imaginare, din partea noastră, aici, pe acest Pământ prăpădit și tot mai amurgit, cu lumina tot mai îngenunchiată, chiar din „rădăcină” (de la a doua „frângere” completă a Ființei, după gleznă... - ...și Prima „Frângere” întru cruce: Prakrti reunificată, funcțional, cu Purusha)! Însăși Lumina Originii se închină... supremei origini, Hristos-lumina lumii
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Adrian_botez_incantatia_cosmica_a_un_adrian_botez_1342943745.html [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
sat, taică-său era șofer la Sibiu, pentru că acolo îi găsise de lucru un prieten, iar ea se chinuise să-și facă un rost în lume, dar în care lume?! După o perioadă de plimbări pe la tot felul de buticuri prăpădite, unde muncea o lună de zile și nu primea salariu, pentru că o scoteau lipsă, nenorociții ăia de calici, lucrase vreo doi ani la feronerie și atrăgea clienții lăudîndu-se că își gustă produsele, mai înainte de a le vinde, ca să se asigure
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, ce mai, cu ditamai șeful statului! Pe de altă parte, Mărian Frântu fusese încadrat fără drept de apel de către consătenii de vază, ale căror păreri contau pentru tot restul satului, în categoria prăpădiților, deoarece, una la mână - era ilegalist și, doi la mână - se purta ca un zbir cu propria-i familie care, în cele din urmă, l-a și renegat, iar el a ajuns să ducă o viață solitară și chiar promiscuă
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
-l deranja atât faptul că Mărian Frântu i-ar fi putut fii tată, ci faptul că nevastă-sa îndrăznea s-o facă pe maică-sa, Chirculeasa, curvă! În orice caz, așa cum am arătat, Mărian Frântu fusese irevocabil trecut în categoria prăpădiților de către oamenii de frunte ai satului, căci numai un prăpădit putea fi comunist și se purta atât de rău cu nevasta și cu copiii! Se uita totuși că, spre deosebire de oportuniștii care se înscriseseră în partid după venirea comuniștilor la putere
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
putut fii tată, ci faptul că nevastă-sa îndrăznea s-o facă pe maică-sa, Chirculeasa, curvă! În orice caz, așa cum am arătat, Mărian Frântu fusese irevocabil trecut în categoria prăpădiților de către oamenii de frunte ai satului, căci numai un prăpădit putea fi comunist și se purta atât de rău cu nevasta și cu copiii! Se uita totuși că, spre deosebire de oportuniștii care se înscriseseră în partid după venirea comuniștilor la putere, Mărian Frântu o făcuse când partidul era în ilegalitate, deci
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
sau de utopie s.a.m.d.s...ț Sîrbu și-a inventat obiectul resentimentului pentru că apoi să-l îmbrace în ținută de gală a logicii și a îndreptățirii. Ce-i era la îndemînă acestui resentimentar? Imediatețea să, adică un oraș prăpădit, cu locuitori pe măsură, o istorie peste tot la fel dar numai în Isarlîk văzută, simțită și trăită - toate acestea într-o alchimie ale cărei ingrediente, bine dozate, au dat aparentă unei justeți și a unui adevăr." De o cu
Actualitatea by Cronicar [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
mă stăpânea puternic, iar dinții îmi clănțăneau în gură fără să‑i mai pot controla. - Nici voi nu mai aveți nici o putere, javre de milițieni, l‑a apostrofat pe șeful de post, tractoristul cel înalt. Nu mai aveți nici arme, prăpădiților. Nu ne este frică de voi. Noi suntem stăpâni acum, a strigat „revoluționarul”, în timp ce cuțitul dispărea în buzunarul hainei. - Dacă vă atingeți vreunul de primăriță, ne vom bate cu voi, a spus șeful de post hotărât. Neputând să treacă de
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bietul_om_sub_vremi_capitolu_dorina_stoica_1387727598.html [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
completare în plan spiritual și intelectual ale omului Istrati. O imagine polisemantică ni se dezvăluie în scrisoarea lui Istrati către Romain Rolland, din 20 august 1919, și anume momentul întâlnirii cu viitorul său prieten Mihail Mihailovici Kazanski. Întâlnirea din brutăria “prăpădită, murdară și slinoasă” avea să-i ofere mai târziu o prietenie plină de peripeții, dar și o viață conturată în spiritul vagabondajului. Mihail avea să fie călăuza unui spirit care urma să se trezească din amorțeală. “Pe gulerul hainei sale
PARTEA I de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Panait_istrati_intre_datorie_morala_gabriel_dragnea_1351511910.html [Corola-blog/BlogPost/345518_a_346847]
-
nisip și prăpăstii bolovănoase, lipsite aproape în totalitate de vegetație și de apă. Una dintre acele umile căsuțe ale micului sătuc era bordeiul unui beduin, numit Hodja, care numai bogat nu se putea numi. Casa sa era dintre cele mai prăpădite, cu acoperișul spart, iar un perete se înclina amenințând să se dărâme. Mai avea improvizat un mic șopron unde-și adăpostea, noaptea, cele trei capre, să nu fie devorate de șacali. În jurul casei - mai nimic, doar câteva straturi de ceapă
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1437630739.html [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
pe aici care nici nu merită pomeniți, dar dacă îmi aduc bine aminte a fost aici un grup de studenți cu profesorul lor și au sărbătorit ceva, cu mult vin și mâncare din belșug. În rest v-am spus...niște prăpădiți și sărăntoci -Erau greci studenții? -Păi cum altfel? Iudeii erau în plin Pesah. Și-apoi, prea puțini dintre ei îmi calcă pragul în celelalte zile. Cei doi se priviră. Faptul că cei în cauză erau presupuși a fi greci le
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1447789358.html [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
gard de lețuri, cinci găini și un cocoș, iar pe banca de la poartă stă o babă și un moș. Un cățel lungit la soare doarme, parcă-i leșinat... Cei trei nori din parte stângă vin cu ploaie pe-nserat! La fântâna prăpădită, unde vitele se adapă stă o capră costelivă cu botul băgat în apă! Mai spre dreapta o semnătură, parcă scrie, I. Marin”, pusă pe câmpia verde lângă-o tufă de pelin!” Și mai surprinși rămânem când urmându-l pe dl.
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_george_roca_un_poe_stefan_dumitrescu_1338261720.html [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
la trei-păzește. — Nu e capră, că e țap, sări-i-ar ochii din cap! recită Afaceristu’. Și e al meu. Îl cheamă Mehmet, ca pe turcul ăla, cu care trăiește Maricica lui Marghioala. —Mehmet?!... Dar cine la botezat așa, măi prăpădiților? i-am dezcusut eu. —Nimini(?!), mi-a răspuns Hapciurică, așa, ca să nu rămână mai prejos. Așa ne-a spus el că îl cheamă. Bă, voi faceți mișto de mine, că vă ard câteva tupe de nu vă vedeți?... m-am
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1456568909.html [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
și să afle, asemeni lui Pascal, ca “inima are rațiuni pe care rațiunea nu le poate înțelege”. Era fericirea martirului modern, bucuros să sufere pentru Dumnezeu. Nicolae Steinhardt a știut, asemeni lui Don Quijote, să vadă un castel într-o cârciuma prăpădita și să transforme închisoarea în academie și altar. Credea că “definiția eroismului și a sfințeniei nu este decât aceasta: să faci imposibilul posibil”. Și dacă nu pentru intelectul, pentru credință și principiile sale, atunci pentru tăria de a face imposibilul
APEL PENTRU CINSTIREA MEMORIEI UNOR FOŞTI DEŢINUŢI POLITICI ROMÂNI de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Victor_roncea_apel_pentru_ci_victor_roncea_1375733630.html [Corola-blog/BlogPost/340569_a_341898]