439 matches
-
toți să vândă... căciulițe în fața scării? De capu’ lor? Mulțumit de așa lecție, polițistul își aranjă cascheta. Babele iar se foiră. Iar se suciră. — Căciulițe? Căciulițele-alea de le croșeta ea? Păi și ce-are? se enervă Florica. Niște căciulițe prăpădite, acolo. Că măcar una de i-aș fi cumpărat și io. Auăleeeu..., auă leeeeu..., începu din nou Florica să bocească. Babele se puseră iar pe smiorcăit. — Căciulițe, necăciulițe, le vindea? — Le vindea..., ziseră babele descumpănite. — Aaa-ha! Deci recunoașteți că făcea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
lume ideală, este divină, Vasile. Dar nu trăim noi evul unei epoci ideale acum? — La urma urmei, poate că așa voi ajunge celebru , zâmbi el amar și se ridică să aprindă lumina. O aprinse, apoi se așeză la biroul lui prăpădit și vechi, deschise caietul În care Își nota gândurile și Începu să scrie. 10 Dimineața de miercuri l-a prins dormind cu capul pe birou, și primul sentiment pe care l-a avut trezindu-se a fost unul de stupefacție
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cândă și un sentiment de bine și de pace totală. Știe. Știe că exact acum nebuna iese din baie. O vede pe nebună înțelegând că el nu mai e acolo. Miro sul pielii lui e peste tot în camera aia prăpădită și el o vede pe nebună înțelegând că mirosul omului a rămas, dar omul ia-l de unde nu-i, dar continuă să conducă liniștit și totul e ciudat de normal în mo mentul ăsta și totul e paradoxal de normal
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
îl urmam, încet, învăluită de un sentiment foarte ciudat. Când am ieșit la aer, vântul care sufla dinspre râu mi-a ciupit obrajii. Mă simțeam minunat. A oprit un taxi și ne-am despărțit fără un cuvânt. Mă foiam în prăpăditul ăla de taxi și aveam senzația că universul e infinit. Într-o zi, simțindu-mă deprimată după o ceartă cu soțul meu, mi-a trecut prin cap să-i spun: — Am un iubit. — Știu. Hosoda, nu? Nu poți renunța la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
s-au mai întors niciodată și nu a mai auzit nimeni de ei. În plus, nu făceam față nici limbii ruse. Între timp, a plecat și G. Călinescu pentru care eu m-am dus la facultate. Pentru că m-a văzut prăpădit ca vai de lume și ca să am din ce trăi, profesoara mea de italiană mi-a propus un post de corector la Editura Politică. Fiindcă locul s-a ocupat, m-a trimis la soțul ei care lucra la Scânteia. Mă
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
scrie pe firmă că face. Fără s-o mai lungim, acest John Thomson a pus să se picteze sub numele lui o pălărie frumos desenată, și-atât. * Iată unde se ajunsese, scurtându-se cuvintele de pe firma modestă. Apelațiunea scurtă a prăpăditei dughene semăna cu a cine știe cărui institut a cărui producție socială o cunosc și-o caută doar inițiații. Las la o parte filosofia gălăgioasă a reclamei în general, risipa ei de vorbe, care-ți făgăduiește și-ți propune atâtea. Vorba lungă
Reclame by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9816_a_11141]
-
astea? Privirea lui Lionel este atrasă de lămâiul de pe terasă: arată mai jigărit ca niciodată, deși l-a tratat cu cenușă. Ba ieri seară i-a dat și puțină șampanie, de pe fundul sticlei. Ia o hotărâre gravă: dacă un lămâi prăpădit e în stare să moară demn, închis pe un balcon, se va închide și el în casă și va încerca să moară cu demnitate. E genul de hotărâre pe care bețivii consacrați o iau de multe ori în viață. Mai
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
aluzii. Nu bați șaua. Nu. O cameră, spui doar, și clientul se prinde. Să fii simplu e o artă. Pare floare la ureche, dar pentru a agăța clientul ai nevoie de abilități argumentative la greu. Cicero era doar un oratoraș prăpădit. Întâi și întâi, tanti Magdalena își asigură ei necesarul de chiriași. Are trei camere pregătite special pentru indivizii de felul acesta. De teapa? Ea doarme în pod. Copiii și bărbatul și i-a trimis la țară. Bărbatul oricum e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
că erau de beton? Hai mai sus, poate o fi mai sus! Nimic! Hai mai jos, iară coboară vreo două etaje! Iar nimic! Mă, ăștia ne-au furat mașina! Până la urmă am găsit-o, pupături, uite mașinica mea! Cea mai prăpădită din Viena! Stai așa, să-i pun un pic de ulei, stai să-i schimb și bujiile, că parcă nu merge prea bine. M-am moscolit, hai să plec! Haț, am ieșit, ne cere ăla tichetul! Era prima treabă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
deodată: sunteți măritată domnișoară, eu răspund sincer nu, nu am avut timp pentru așa ceva, mint ca o scroafă, m-aș fi măritat de milioane de ori după zbuciumul pe care îl auzeam în trupul meu, numai că nu găsisem un prăpădit care să fie în stare să-mi domolească acest zbucium, toți te călăreau la mare repezeală, apoi se scuturau ca niște cocoși împintenați, să nu rămână vreo urmă de praf din ființa ta pe ei". Doamne, mă gândesc în sinea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Dar ce se poate fura din țărișoara asta nenorocită? Sunt atât de specializați hoții că ar trebui să fie cea mai bogată țară din lume, și nici așa nu ar face față măiestriei acestor hoțomani. Am venit și eu, un prăpădit, fără cunoștințe temeinice în domeniu, doar cu intuiții, și vreau să ajung un as peste noapte, un nabab. Visuri mălăiețe. Dar trebuie să găsesc și eu o cale de îmbogățire rapidă, doar nu sunt idiotul lumii. Mă bucur și de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
a fost la gura ei nu vă pot spune, dar majoritatea blestemelor s-a abătut asupra deținătorilor de cârciumi. Sâlică, presimțind că tărăboiul se putea lungi fără nici o hasnă, o liniști oarecum pe bunica, zicând că va reface traseul banilor prăpădiți, precum munteanca Vitoria Lipan din Baltagul lui Sadoveanu. Era o noapte de sfârșit de martie cu lună plină, așa că se vedeau urmele pașilor nesiguri ai chefliului în colbul drumului, oamenii cumsecade fiind la odihna somnului. Se spune că norocul sorții
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
noastre, a mea cu Mona, de multe ori miroseau a artificialitate, ca scenele de teatru de la televizor, de marți seara, cu ingineri zootehniști crescuți la oraș mare, domnoși și ajunși prin repartiție - vârtej socio - politic, hodoronc-tronc, undeva într-un sat prăpădit, dar cu primar și secretar (culmea!) ultra-înțelegători și generoși, adică niște așa-zise western-uri românești de doi bani, al căror happy-end nu era în stare să-ți gâdile nici măcar talpa piciorului. Nu aveau în ele acea încărcătură pe care
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
perisabilă, are viață și se comportă altfel decât vrea creatorul“, Își frângea Leonardo mâinile În sala judecății. Cu adevărat, au admis membrii Comisiei de Cultură, calul lui Leonardo avea măreția descompunerii, pe lângă care zâmbetul veșnic al Giocondei este un rictus prăpădit, mai ales că-l poți regăsi pe figura oricărei gospodine din lume pusă În fața unei alte forme de infinit, serialul Tânăr și neliniștit. Judecătorii au fost Îngăduitori, acceptând să neglijeze nepotrivirea din acte, cu condiția Însă ca Da Vinci să
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
crocodili. Gioconda s-a așezat prima În fața micii scene, cu brațele În șolduri, gata să dezamorseze și o bombă atomică, dacă s-ar fi aflat acolo. În benă erau, puse de-a valma și fără ambalaje, niște televizoare vechi, cam prăpădite, și câteva aparate de aer condiționat. — V-a mușcat vreun televizor, signor Guido? s-a interesat candid Gioconda. — Nu văd nimic În neregulă, i-am confirmat și eu mustăciosului. Guido s-a scurs lin și inutil, ca o picătură de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ai fi crezut? Tușica se preface că nu aude nimic, se ridică doar pentru cîteva secunde de la locul ei, ca să tragă perdelele de la fereastră, în cotlonul ăsta e mai mare întunericul cu geamurile descoperite, se gîndește aruncîndu-și privirea spre lampa prăpădită agățată în tavan care împrăștie în jur o lumină chioară. Cu ce să-ncep? își ia în sfîrșit Delfina inima în dinți, dînd la iveală un sendviș împăturit cu grijă în șervețele de hîrtie colorate, e o întreagă istorie, adaugă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și să ucidă. Dînd din colț în colț, un cîine cu un ochi scos se plimbă dintr-o parte în alta a fostului bulevard Victoria Socialismului. Recunoscîndu-l de la depărtare, Roja o ia brusc pe urmele lui ca un bezmetic. Ce prăpădit ai ajuns Potaie, îi vine să-i strige dar se abține, se vede că te-a lăsat stăpînul, te și miri că încă mai trăiești. Cîinele parcă-l simte și se oprește, îl privește țintă cu ochiul pe care-l
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
care i au suflat-o neaveniții care aflaseră de ea, profitînd că el nu se mai putea mișca de acasă. închipuie-ți, Curistule, prin ce frămîntări a trecut urmărind totul în direct la televizor, cu cîtă neobrăzare își făceau mendrele prăpădiții ăia de comuniști sau turnători de mîna a doua pe care pînă atunci nu-i băgase nimeni în seamă. Deveniseră brusc vedete și revoluționari, cît de împătimiți păreau cînd își făceau proclamațiile, cînd anunțau noutățile bombă, cînd citeau tot felul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
i-am ascuns ceva, să știi că nici vorbă, am discutat totul pe șleau, adu-ți bine aminte de Tricotajul, de chefurile de sîmbătă seara și de cele din apartamentul Bătrînului, revoluția mea a avut loc doar între zidurile astea prăpădite și atît, să-ți intre bine în cap, ciudat Părințele, eu știam altceva, versiunea asta n am înghițit-o pînă acum, n-o s-o înghit nici de acum înainte, se gîndește, am participat la miting și atît, mi-am dat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
corpul și cu o durere de cap intensă. M-am bucurat de altfel că visul meu nu fusese altceva decât o ciudată Însăilare de imagini fără nici o legătură cu realitatea. Dar, la urma-urmei, Își spune Antoniu ce așteaptă un vârstnic prăpădit ca mine de la Uniunea Europeană? Am aproape 55 de ani și, Dumnezeu, În marea lui bunătate mi-a luat de pe suflet un lucru apăsător, greu de dus: speranța. Mi-am ales singur condiția de cloșard, așa că nu trăiesc decât În prezentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
am deșertat mațele de-o săptămână. În acest moment mă ridic cu greu de pe colacul WC-ului și, cu un icnet de animal biciuit, screm din mine trei stropi apoși în bucățica de pânză în care-și adăpostește sfârcurile ei prăpădite soră-mea cea de optsprezece ani, cu pieptul ca scândura. Sunt la al patrulea orgasm al zilei. Oare când o să-nceapă să curgă sânge din mine? Dă-mi drumu-năuntru, te rog, n-auzi? zice mama. De ce-ai tras apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
rămas acasă și aș fi mâncat fasole în loc să ajung să cred că mi se încredințase misiunea de a scrie o operă de-o viață, după cum am și făcut, de a îndeplini misiunea ce-mi fusese criptic formulată pe-o coală prăpădită ce nu era, probabil, decât intenția cuiva de-a scrie o glumă dadaistă. Drept sau nedrept? Norocos ori nenorocos? Cu sens ori fără sens? Întâmplare sau predestinare? Întreg la minte ori nebun? Suc sau sos? Ei bine, indiferent dacă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
K.F., a zîmbit cît a putut de frumos, obligînd-o să-i răspundă. Nu se schimbase, într-adevăr, deloc. Ba parcă era și mai frumoasă. Al dracului de frumoasă, încît nu pricepuse niciodată de ce Pangratty ăla ținea atît de mult la prăpădita de domnișoară, odihnească-se în pace; și n-avea nici o urmă de atenție pentru femeia asta. A urcat greoi pe trepte, nici ele nu se schimbaseră, poate scîrțîiau mai tare, dar asta se putea datora și faptului că în cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
interes să-l contrazică. Își putea închipui în ce hal arată. Noroc de uniformă, ea, săraca, ține piept la toate. Dacă ar fi fost îmbrăcat civil, probabil că ar fi fost dat pe ușă afară de proprietarul stabilimentului, așa murdar și prăpădit cum era. "Așa e Leonard, iubitule, la Vladia nu mai e ce a fost." De fapt era bucuros că Bîlbîie îi oferea cea mai bună cale de a intra în subiect. Și, pe scurt dar convingător, i-a povestit despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Îi spusese că Își luase o cameră În Kebayoran, dar n-avea cum să-l creadă, ar fi fost mult prea scump. știa că refuza să fie socotit lipsit de mijloace, ca toți cei care locu iesc Într-o magherniță prăpădită. Voia să fie privit ca oricare alt profesionist din clasa de mijloc, iar ea era Încântată să-i facă pe plac. Dar se Îndoia că ar putea să mai reziste multă vreme. N-ar fi vrut să-l vadă plecând
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]