302 matches
-
ideilor. Un prizonier smuls din peșteră și adus cu forța la lumina soarelui, refuză mai întâi să vadă lumina, fiindcă îl dor ochii. Platon pune întrebarea: „Dacă smuls din peșteră cu forța, dacă este pus să urce urcușul greu și prăpăstios și dacă nu i se dă drumul înainte să fie târât până la lumina soarelui, nu va suferi el mult și nu se va plânge de aceste maltratări? Și când va fi ajuns la lumină, va putea el orbit de strălucirea
MORALA ŞI DEMOCRAŢIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Morala_si_democratia_vavila_popovici_1389063794.html [Corola-blog/BlogPost/363658_a_364987]
-
albe, Târzia din vis, Ecoul tăcerii, Trandafirul albastru, Vânzătorul de stele, cărți ale dumneaei tipărite între 1997 și 2013, peste ani. Eu voi zice, aici, acum, că scrie sonete bine clădite, dovadă aducând metafizicul ținut, mândră trecere prin lume, neguros, prăpăstios, îmbelșugat, lunar cuibar de ape de gând, creștinul sonet TĂCÂND: Tăcând, te cuibăreai printre cuvinte!/ Lângă fereastara neagră, ploaia-n spume/ Ne aducea o lume -n altă lume ... / Păsări albastre își aduc aminte.// Mi-ești tristă, azi, Lumină în amurg
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_1400889356.html [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
noi bătrânii. Două camere ne sunt suficiente și ne mai rămân și bani de înmormântare. - Pușchea pe limba ta! Vorbești de moarte la nici șaizeci de ani? - Cine ține tată de capătul aței, să știe când se rupe? - Mai taci prăpăstiosule, interveni doamna Gheorghița! aici suntem la petrecere, nu la priveghi să vorbim de moarte. Te mai aude și copila asta. Ce-o să creadă despre noi? - Ce-o să creadă! Ce vede! - Ce diferență remarcabilă, cugetă Simona, între vocea stranie pe care
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454491065.html [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
am văzut cum se desenează în aer corpul ei și cînd i-am studiat mai îndeaproape fundulețul, m-am înverzit, pentru că era primăvară, vorba lu' Neacutare Pandișpan, și femeia mi-a zîmbit cu dinții ei albi și cu ochii ei prăpăstioși și s-a smuls parcă de lîngă mine și s-a repezit în casă, că uitase să aducă scaune, iar Grigore mi-a strigat pe fereastră că să mă simt bine, că își pune cămașă albă și vine acu'. Și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
eu, ca vrăjită, îl asiguram că nu are nici o șansă să descopere ceva, pentru că totul este ascuns în mod misterios sub osul frunții și în adîncul cel lăuntric al sufletului și că disperarea bolnavului vine din tristețea aia metafizică și prăpăstioasă, că își va pierde viața, bunul acesta de preț la care nu renunță, în cele din urmă, nici sinucigașii, care nu mai au forța să dea înapoi ce și-au luat singuri și sfîrșesc cu părerea de rău că ar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
se învrednicește să ctitorească o biserică de lemn în hotarului satului Broscari Mehedinți 6 pe moșia Bisericii Sf. Ilie din Craiova, lîngă drumul de olac care lega în acea perioadă(pînă în 1852)Cernețiul cu Craiova , urcând de la Bistrița, pe prăpăstioasa Valea Hoțului(denumire păstrată până azi)pe platoul Bălăciței tăind-o drept spre capitala Olteniei, zonă prin care haiducise probabil ctitorul bisericii de la Broscari. Desigur, lumea în care trăia Tudor era circumscrisă predominant Mehedințiului și Olteniei. Aceasta era însă influențată
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1432877147.html [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
părăsit căutările din gânduri, s-a stins clocotul din izvoarele interioare, nu-mi mai sunt proprii iubirile paralele, nu mai deslușesc chemarea femeii dintr-un surâs. Sunt un lup bătrân alungat din haită, fără vedenia unei cărări spre vârf depășind prăpăstioase opreliști. Acum îmi pot permite doar întinsul câmpiei cu ierburi uscate de vântul iluziei și fântâni cu apă puțină, doar când trec ploile, ori fugărite de ierni în ascunzișuri după salcâmii albi. Referință Bibliografică: Sunt un lup bătrân / Llelu Nicolae
SUNT UN LUP BĂTRÂN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Sunt_un_lup_batran_llelu_nicolae_valareanu_1347968937.html [Corola-blog/BlogPost/343608_a_344937]
-
numit și ”pământul făgăduinței”. Notă 1 Drumul de la Călimănești la Cozia e descris și de călătorul Paul Alep care a însoțit pe patriarhul Macarie al Antiohiei, tatăl său, la 1657. ”... de la Călimănești drumul se transformă într-o poteca îngustă și prăpăstioasa, unde numai un cal poate să meargă odată.” Iată și alte impresii la care țin atât de mult de parcă am simțit la fel deși peste atâtea veacuri: ”sunt colțuri de o rară frumusețe care îndepărtează grijile, gonesc melancolia și luminează
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
o caldă încântare sufletească. Sunt aici locuri alese special pentru meditație și simțire. Cu siguranta acestea au fost și motivele pentru care Mircea cel Bătrân înaltă aici mănăstirea Cozia, important loc în lupta pentru apărare, aproape de închiderea naturală a munților prăpăstioși care i-au adus victoria lui Basarab I la Posada. Aduce aminte de istoria construirii mănăstirii Sfintei Ecaterina din Sinai. La fel ca si Justinian, Mircea a construit ziduri de apărare cu tuneluri secrete care i-au scăpat pe mulți
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
gradul didactic I, Universitatea din Craiova - Facultatea de Filologie, 1980); 25G. Ifrim, Brezoi - oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende, Editura Silviana, Râmnicu Vâlccea, 2011; 26Pe Calea Mare, la intrarea în Greblești dinspre Câinenii Mici, este un loc prăpăstios, cu o curbă dublă și un pod înalt de piatră, care se numește Colțu’ Călimării. Acest toponim nu are nici o legătură cu recipientul în care se ține cerneala, ci provine tot prin translație fonetică de la Colțu’ Căii Mari. Referință Bibliografică
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
voie, ori fără voie. Cu șiretlic i-a băgat pe turci într-o vale, înconjurată numai de codri mari și locuri fioroase, așa că te uitai numai în cer și-n pământ, încolo nu vedeai decât codru sălbatic, văi mocirloase, râpi prăpăstioase și locuri întunecoase. Turcii, care se bizuiau pe ostașii lor cei mulți, tot îl urmăreau mereu pe Ștefan, gândind, că și în borta șoarecelui dacă s-ar băga, tot ar să-l bată pe Ștefan, să spuie măcar încaltea și
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
de lumină și de soare - Întunecoase umedele sere. Din dizolvarea vechilor calcare Cu picături oprite în cădere - Cariatide bolții de mistere, De jos vin altele-n întâmpinare: Coloane, statuete translucide - O lume subterană fascinantă; Dar poarta spre lumină se deschide Prăpăstioasă, zâmbitoare pantă, Cu flori, cu zboruri de efemeride, Și soarele dansând ca o bacantă. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: MIraje / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 373, Anul II, 08 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George
MIRAJE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Miraje.html [Corola-blog/BlogPost/361871_a_363200]
-
căsuțe joase din chirpici. Volnicia fiecăreia se apăra cu împletituri de ruje și legături de nuiele întărite de vreme, părelnici străjeri în fața malului, deschis ca o gură de jivină uriașă. Da, se găsea pe-un mal! Și nici o trecere deasupra prăpăstioasei cave! Încurcat, își trecu mâinile peste față. Răstimpul câștigat îl afundă mai mult în loc să-l dumirească. Își simți chipul cotropit de o barbă deasă lăsată peste rasa devenită surie de lucrătura ploilor, a soarelui și de atâta purtat! Prin ferezitele
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1405444346.html [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
Armenia - țara câmpiilor de la poalele munților impunători, despăduriți, atât de vecină cu muntele biblic Ararat. Dacă în câmpiile țării rodesc culturi agricole îmbelșugate, dimpotrivă, locuitorii de la munte supraviețuiesc, în mare parte, datorită pășunilor întinse de pe pajiștile înverzite de pe versanții munților prăpăstioși și anoști. Acolo, pe crestele munților, de când e lumea, au fost sate de păstori care au avut ca principala îndeletnicire creșterea oilor. Pe aceste locuri, mai rar poți vedea vite mari, vaci, boi, ori cai. Catârul, măgarul, capra și oaia
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429000619.html [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
ieși la atac, răutatea sanguinară este canalizată împotriva a orice nu convine, mai ales în momente de criză, când se strecoară tiptil în afară pentru a începe circul, a sări la bergata întâiului opozant întâlnit. Războaiele, alte zdruncinături și lucruri prăpăstioase sunt prilejuri nimerite care schimbă firea, dezechilibrează și anesteziază bunătatea și simplitatea, lucrurile bune se amestecă cu cele rele. În aceste fel cântarul sufletului alunecă în jos, gramajul nu mai contează la plus ci numai la minus (nu mai las
JURNAL DE GÂNDURI ZDRENŢUITE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_de_ganduri_zdrentuite_.html [Corola-blog/BlogPost/348244_a_349573]
-
nu aveam nici o nădejde. Îi mulțumesc Domnului că m-a condus și pe mine și pe soția mea spre momentul în care am recunoscut cu toată inima că avem nevoie de El, că drumul pe care mergem este înfundat și prăpăstios și duce spre lucruri foarte sumbre. Acela a fost cel mai important moment al vieții noastre. Reporter: Este înțeleaptă concluzia că resursele afective ale omului sunt limitate chiar și în căsătorie, pentru că multe familii eșuează datorită răcirii dragostei „de la început
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_ioan_bugnaruc_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356600_a_357929]
-
pe baricade ca model de conștiință înaltă patriotică, civică, morală -, ea a căpătat o fabuloasă popularitate. De altfel, această misiune asumată este mărturisită chiar de Grigore Vieru însuși ca fiind un imperativ al epocii („Eu sunt un liric, chiar tragic, prăpăstios. Abia aștept ca lucrurile să se așeze în matca lor pentru a reveni la chemarea mea firească, la poezia lirică ... Scriu versuri publicistice. N-am crezut niciodată că voi scrie poezie patriotică, dar la ora actuală consider că n-am
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
început. De ce ar fi altfel? - Mânca-te-ar mama, simt eu că n-ai să trăiești o viață fericită cu acest băiat. Presimt că tare ai să mai suferi dacă te duci după el. - Lasă bunico, nu fi așa de prăpăstioasă, că te sperii degeaba. I-am cunoscut și pe bunicii lui și ei mă iubesc la fel de mult ca și tine. - Te-or iubi ei bunicii, nu zic ba, că ești fată frumoasă și cuminte, dar el te iubește? Are ochii
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478506452.html [Corola-blog/BlogPost/343122_a_344451]
-
laud eu, are motor nou!” “Aș, îmi răspunde el, acu toarce, acu face fasoane! Ca femeia văduvă, până-i afli toate melicurile!” Îar tăcurăm, urcam niște serpentine abrupte și șoferul era atent la volanul lui. Se zăreau pe fereastră stânci prăpăstioase, hăuri adânci și coame de dealuri potolite cu câte-o stână spânzurată în vârful lor în care ardea o vatră de foc. Pe parbriz, jos la bord, șoferul își lipise o colecție de ilustrate japoneze cu fete care-ți fac
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443683348.html [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
în Cita Alta, un corespondent, evident, păstrând proporția. Intrarea în orașul-cetate, dinspre Câmpia Padului, e accesată de patru Porți, cea mai veche fiind din sec. XV. Asedierea fortăreței dinspre celelalte puncte cardinale era împiedicată de condițiile naturale, adică de culmile prăpăstioase ale colinei muntoase pe care se află orașul. Turiștii urcă în Cita Alta cu funicularul. Există însă și cale rutieră accesibilă intrării în orașul medieval prin cele patru Porți. După ce se lasă noaptea, de-acolo de sus vezi ceea ce presupui
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (IV) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Notite_de_calator_conjunctural_iv_gheorghe_parlea_1338483232.html [Corola-blog/BlogPost/358507_a_359836]
-
gândul și că vântul, uneltesc în castelul lor sumbru? Mistic este oceanul în care îmi sunt întrebările, purtate de la un talaz la altul, la fel cum e și ecoul meu surd... Se tânguie ale mele strigate... Se aud difuz, din prăpăstioasa depărtare. Oare rolul meu, în teatrul tuturor, aduce neantul existenței și răspândește sămânță morții? Cum oare să mă arăt lumii când ochii-mi sunt dați uitării? Acum e prea târziu... Cortina s-a tras, de mult, iar eu am ramas
SUFLET STINS… de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1421610221.html [Corola-blog/BlogPost/377855_a_379184]
-
nu cunoaște preeria, acest tableland unde natură a așezat priveliști dintre cele mai încântătoare din lume, nu-și poate închipui că dincolo de frumusețea și măreția acestor ținuturi ți se pot întinde nenumărate și înfiorătoare capcane. A străbătut munții Cascadelor cu prăpăstioasele Chei ale Oregonului, Sierra Nevada cu faimoasa Vale a Morții, Grand Canyonul în fața căruia omul își pierde identitatea de pământean, munții Stâncoși pe toată întinderea lor, de la granița canadiană până la punctul de frontieră cu Mexicul, El Paso și multe alte
IOANA VOICILĂ DOBRE by http://confluente.ro/articole/ioana_voicil%C4%83_dobre/canal [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
nu cunoaște preeria, acest tableland unde natură a așezat priveliști dintre cele mai încântătoare din lume, nu-și poate închipui că dincolo de frumusețea și măreția acestor ținuturi ți se pot întinde nenumărate și înfiorătoare capcane. A străbătut munții Cascadelor cu prăpăstioasele Chei ale Oregonului, Sierra Nevada cu faimoasa Vale a Morții, Grand Canyonul în fața căruia omul își pierde identitatea de pământean, munții Stâncoși pe toată întinderea lor, de la granița canadiană până la punctul de frontieră cu Mexicul, El Paso și multe alte
IOANA VOICILĂ DOBRE by http://confluente.ro/articole/ioana_voicil%C4%83_dobre/canal [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
pun la îndoială orice intenție a autorului. Oricât de celebri am fi, trebuie să învățăm să rămânem cu picioarele pe pământ. Slava deșartă ne dă târcoale, gândurile orgolioase își ițesc rațiunile ascunse și, îmbătați de succes, alunecăm pe un drum prăpăstios. Nu ne mai putem regăsi propria persoană în descrierile măgulitoare ale celorlalți. Ne transformăm în caricaturi. Pasternak rostește un avertisment la adresa tuturor celor care încearcă să fie celebri fără a cunoaște valoarea propriei creații. „Nu e frumos să fii celebru
Boris Pasternak: Dr. Jivago. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/boris-pasternak-dr-jivago-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339306_a_340635]
-
și ”pământul făgăduinței”. Notă 1 Drumul de la Călimănești la Cozia e descris și de călătorul Paul Alep care a însoțit pe patriarhul Macarie al Antiohiei, tatăl său, la 1657. ”... de la Călimănești drumul se transformă într-o poteca îngustă și prăpăstioasa, unde numai un cal poate să meargă odată.” Iată și alte impresii la care țin atât de mult de parcă am simțit la fel deși peste atâtea veacuri: ”sunt colțuri de o rară frumusețe care îndepărtează grijile, gonesc melancolia și luminează
DAN ZAMFIRACHE by http://confluente.ro/articole/dan_zamfirache/canal [Corola-blog/BlogPost/343983_a_345312]