111 matches
-
de trasee turistice spre Masivul Iezer-Păpușa sau spre culmile dantelate cu abrupturi stâncoase ce lucesc în soare ale Masivului Piatra Craiului. Șoseaua șerpuiește pe pantele muntelui până sus oferind ochilor panorame și priveliști de basm”. (capitolul 2, „Bulevardul din Carpați”) Prăsim cu mare greutate cărările și priveliștile care ne-au fascinat din jurul Platoului Bucegilor urmându-l pe reporter. Acum domnul Ion Nălbitoru ne conduce tot pe cărări de munte către locuri și mai sălbatice, care-ți dau fiori, te emoționează și
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
nimeni să fie necesare alimente sau alte mărfuri prin acele părți pustii ale munților Făgăraș. Și la restaurant se mănâncă bine. Cu un „bon de masă” nu acoperi nici parte din bunătățile etalate. Dacă porci și viței ar putea fi prăsiți prin împrejurimi, dar ton și somon nu înoată în apele de munte. Nici piper și scorțișoară prin tufișuri. În prima pauză acordată s-au năpustit cu toți afară. Doreau să vadă hotelul în care locuiesc. Dar acesta lipsesea „cu desăvârșire
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
colective... persona non - grata „ba chiar” vrăjmașul patriei-partid, - pentru LICHEAUA cu galon - pe creier - scrot, ascunsul devenit MASCĂ, HISTRIONUL!, alienatul alter - egotist, ipocritul, schizofrenicul genialoid, spermo-stalinul, etc. - Marele Tovarăș, ai zice... MOLO-TOV”-arășii...În fostul regim, această subspecie s-a prăsit sub agresivitatea asasină a LOR, cei cu platfus la creier și la fund..., marii PSIHOPAȚI ce se pretind - ca imagine publică, civilă - civilizatoare (sic, n) - SALVATORI, Eroi, Lideri - de drept, ba chiar „democratic” legitimați (licențiați) - ALEȘII NEAMULUI. Sociologia culturii, desigur
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
grecești, luară orașul cu asalt, târâră pe locuitori în robie, dărâmară din temelie toate zidirile și făcură înfloritorul port asemenea pământului. Așa de bine învățase cumanii de la oțăriții români acea aprigă ură contra grecilor, care trecu ca o nefastă moștenire, prăsindu-se prin neîntreruptă cultură, asupra urmașilor acestor din urmă și se descărcă înfiorătoare în sângeroase drame de persecuțiune în principatele dunărene, întemeiate în cursul acelui veac. Potopul nimicitor al românilor și al cumanilor, în contra căruia nu mai cuteza să vâslească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
strictă a dreptului și prin supărătoarele principii ale virtuții. Trecerea de sub supremația bizantină sub cea turcească a încurajat mai târziu tot atât de mult aceste tendențe demoralizatoare și astfel se întîmplă că pe lângă multe alte calități bune, urmele acelei tendențe care se prăsește ca buruiana cea rea s-au transplantat pîn-în epoca celei mai libere autonomii interne a României, răsărite din contopirea celor două Principate și că acea tendență se manifestă în viața publică și privată într-un mod care contrazice ființei pe cât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și știință 2258 Prăsirea culturei intelectuale însă prin cei culți se-ntîmpla totdeuna într-o 182r măsură numai foarte mică, și adesea într-un mod întors, dacă nu s-asociază știința. Unde numai cei culți singuri vor să producă și să prăsească, fie-n educațiunea copiilor or în influență literară asupra publicului, acolo semidoctismul și secăciunea (fraza goală) e aproape; orce răsad al culturei trebuie să pornească iarăși de la știință; nu se poate sămăna făină, ci iar numai grâu din care [să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
superpusă de plebe din România, în mijlocul unei corupții care împreună în ea viciile orientului turcesc cu ale occidentului, și-au păstrat sănătatea sufletească, reflectă tinerețea etnică, curăția de moravuri, seninul neamului românesc. Când vede cineva ce soiu de literatură se prăsește în România, cum o revistă literară din București, care întrunește într-un snop o adunătură 85 {EminescuOpXIII 86} de tineret semistrăin, își duce cititorii prin locuri malfamate sub pretextul de-a face poemuri a la Alfred de Musset, cum spitalul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ajunsese la vârf, dar medita de multe ori că devenirea Lumilor Agricole nu era tocmai corectă. Încă dinainte de Edictul Korona, în Imperiu circula ideea că, așa cum primii păstori au început să aibă grijă de animale și apoi chiar să le prăsească pentru propriile nevoi, și omenirea confruntată cu provocările timpurilor moderne poate crea ființe care să muncească pentru ea. Și de ce să creezi porci și gâște când poți crea direct păstorii lor, care mai apoi să-ți ofere degeaba toată munca
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
semenii lui învățaseră să țină legătura unul cu altul, vocea, tribului său. Shu era ceea ce orice copil kyrallian învăța să stăpânească încă din primii ani: conviețuirea cu propriul veșmânt, impregnat cu o colonie minusculă de ciuperci, domesticite de generații și prăsite cu grijă între firele vegetale din care era țesută mantia. Peste toate acestea domnea ann, vocea minții sale, porțiunea aceea unde fiecare om rămânea singur cu sine însuși, pentru a ști cine este. Era conștient că se îndrepta spre ceea ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
datorează luptei. " Timp de zeci de generații, călugării augustinieni s-au tot întrebat ce anume poate fi atât de străin încît să-l facă până și pe Dumnezeul lor să-și atingă nemărginirea, fără să știe că însăși Abația a prăsit și ocrotește această stranietate. Încercând inconștient să ne ferim de această greșeală, am inventat Regulamentul canonic, a cărui menire esențială este aceea de a numi și de a arăta, cu exactitate și în chip dogmatic, ceea ce suntem și ceea ce vom
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
aceste cărți de joc în mîinile-mi bătrîne, jurînd că trebuie să joc tocmai cu ele, nu cu altele...“ Și zău, Ahab, faci bine ce faci: joacă acest joc, pînă la moarte! Capitolul CXVIII LUMÎNĂRILE în clima cea mai caldă se prăsesc colții cei mai crînceni: tigrul din Bengal stă tolănit în păduri veșnic verzi și îmbălsămate. Cerurile cele mai luminoase ascund fulgerele cele mai ucigătoare: superba Cuba cunoaște uragane care n-au măturat niciodată pămînturile cuminți din miazănoapte. Tot astfel, în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ei. Eu i-am sugerat tatălui tău să și-o ia drept concubină, iar el a zis că eu Îi sunt de-ajuns ca soție. Eu am insistat spunându-i că un armăsar trebuie să aibă iepe, iar iepele se prăsesc, așa că să nu se poarte ca un catâr“. Conform spuselor Mamei Scumpe, relația dintre tata și mama era „foarte politicoasă, așa cum se cuvine să fie Între doi străini“. De fapt, tata era mult prea bun, iar mama Învățase să profite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Internet Ordonanța de urgență nr. 53/2010 și să se convingă. Și niște coate-goale, mațe-fripte de profesori genuini și serafici în gândirea lor, dar tâmpiți sadea în acțiuni, sunt gata să le ridice monumente acestor lipitori ordinare, acestor păduchi infecți, prăsiți cu zecile de mii pe corpul și așa bolnav al unei patrii secătuite, acestor mizerabili care în majoritatea lor au fost niște pierde vară, niște bețivani în perioada socialistă. De fapt nu revoluționarii aceștia de tinichea sunt de vină ci
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
și al bogatului și al săracului și îi tratează pe toți la fel, cei care au bani n-au decât să dea, cei care n-au, să fie tratați și ei la fel de creștinește, din mila Domnului. După moda noilor preoți prăsiți cu miile în perioada postdecembristă, dacă nu plătiți, veți sta cu mortul pe laviță până plătiți sau învățați naibii singuri să cântați Doamne miluiește și Veșnica pomenire. Se șoptește pe la colțuri că se vor pune noi taxe bisericești pentru strângerea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cunosc și nici nu am auzit de ei vreodată prin literatura română. Și să nu credeți că dacă nu-i cunoaștem ei nu există, ci sunt din ce în ce mai mulți Pârțaci și Afumați, și pe fondul unui occidentalism prost înțeles, s-au prăsit precum ploșnițele înțepând din orice poziție, numai pe cei care au un nume mare în literatura română. Eu nu aș fi scris rândurile de mai sus, dacă nu aș fi găsit scris într-un articol, ce se voia de înaltă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
spunea.“ Lui Sammler Îi părea rău pentru nepoata lui rămasă văduvă. Puteai s-o critici la nesfârșit. Convinsă de propria dreptate, te plictisea, făcea incursiuni crude În timpul tău, gândul tău, răbdarea ta. Vorbea gunoaie, aduna azvârlituri și gunoaie În apartament, prăsea gunoaie. Iată, de exemplu, plantele astea pe care Încerca să le crească. Planta sâmburi de avocado, semințe de lamâie, mazăre, cartofi. Mai era pe lume ceva așa de răpănos, de mizerabil, ca aceste obiecte În glastre? Smocuri și vițe se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de câini de luptă și sfatul să nu sară calul cu tipii: toate fermele de câini din Malibu Canyon erau conduse de gagii duri și cam săriți de pe fix, veri cu cei din Tennessee. Ei nu făceau altceva decât să prăsească aici câini pitbull, ceea ce nu era ilegal, și nu îi puneau să lupte decât în South L.A. De la război încoace nici unul dintre ei nu fusese condamnat pentru organizarea de lupte de câini ilegale. Danny ieși de pe autostrada Pacific Coast, intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
dinți albi. Erau cafenii și cenușii sau pătați, cu pieptul lat, fălcile groase și numai mușchi. N-aveau enormele organe genitale ale celor din vis. Lătratul lor nu se confunda cu pecetea morții. Nu erau urâți. Erau doar niște animale prăsite pentru scopuri urâte. Danny îi privi cu atenție pe cei legați în apropierea lui, întrebându-se ce-ar face dacă i-ar mângâia pe creștet, apoi le spuse că îi părea bine că nu erau ca alți câini pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
tot Nory, sunt un fel de pasări care fluieră mult și se înmulțesc puțin! Mini, nefiind tare în ornitologie, nu o putea informa. - Ce gură rea ai! o mustra Lina, roșie-vînătă la față numaidecât. - În adevăr, Nory! Ce ai cu prăsi tul mierlelor? râdea Mini. - Cum ce am? Nu țiu subt vigilența mea secția de copii părăsiți ai "Asistenței"? Destui pui de mierlă! Niște miorțăiți pe car? te lupți să-i întreții "vii în viață"! Ne ocupăm, mă rog, de repopulare
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și grav divinitatea centrală. A fost nevoie de acest singular concurs de împrejurări ca să vă iviți voi, viermii acestei Terre. A fost nevoie de experiența giganticelor reptile, ca să apară stirpea măruntelor mamifere. Cele câteva mii din zorii timpurilor s-au prăsit, ca să acoperiți acum Pământul cu miliardele voastre de trupuri terminate cu o gămălie puțin cugetătoare. - Ce caut aici? Ce vreți de la mine? se lamenta ciudat glasul lui Homer; părea că sufletul i se dezlipise de trup. - Te-a adus probabilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
Se înghesuiră lîngă pruncul gol, sclifosindu-se, rîzînd și uitîndu-se cu o curiozitate lacomă. Pe fețele rotunde și pe ochii căscați cădea încîlcită o claie de păr negru în care foarfeca sau pieptănul nu intraseră niciodată; nici pomeneală de săpun. Prăseau în aceste clăi urdii de vietăți alburii pe care, cînd da soarele în nămiezi, mame așezate turcește la umbra unui corcoduș, cu basmalele căzute în jurul gîtului, le scurmau cu degete zbîrcite ca niște uscături. Legănați astfel în vise tandre, copiii
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Văii: oamenii lăsaseră să crească acolo În neorânduială o grămadă de tufe dese și țepoase, tecari cu spini cât degetul, cuiburi de cucută rău mirositoare, bozii și lipani. Mulți Își azvârleau acolo gunoaiele, Împuțiciunile și mortăciunile de prin curte. Se prăsiseră fel de fel de jigănii: șerpi, broaște, șobolani, gâze nemaivăzute, șopârle, salamandre otrăvite, păsări pașnice ori prădătoare de zi și de noapte; unii se juraseră că văzuseră chiar vulpi și mâțe sălbatice. Ciudățenia era că jivinele nu urcau În curțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la măsurile de combatere a crizei, măsurile așa zise de solidaritate a românilor prin donarea de sume la bugetul statului. Vom trece peste donația de 5000 de lei a lui Băsescu, fiindcă la el s-a observat că banii se prăsesc mai ceva decât puricii de prin casele amărăștenilor. Cred că v-amintiți, cu deosebită duioșie, cum doamna Băsescu, o casnică și ea acolo, fără nici un salariu, numai din micile economii de coșniță, a reușit să-i cumpere soțului ei o
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
în piesă proprietarul livezii, nu vede în această livadă, decât atâția și atâția metri cubi de lemn de foc. De fapt nu jurnalista a scos piesa din program, ci conducerea de atunci a teatrului, unde cu siguranță Ermolai Alexeevici Lopahin prăsise urmași, care s-au priceput să mânuiască tot atât de eficient toporul, ca și oamenii puși de negustor ca să taie vișinii. Mi se pare, că pe atunci ajunsese la conducerea teatrului un fost poet, bine dus cu capul, care trăise multă vreme
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
la cercul de creație de după-amiază. Chiar nu era cazul să afle cenacliștii, majoritar fete, că în geanta mea veche care-mi apasă un umăr, mereu dreptul, greutatea cea mai mare e dată de manuscrisul între ale cărui file se prăsesc insecte eminesciene, de care mă împiedic îndată ce încep să citesc, ca în fața unor pagini scrise de un străin. Chiar o viață parcă a trecut de când dădeam examenul eliminatoriu la română într-o săliță din asta la un etaj superior, de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]