39 matches
-
au ferit să cerceteze lucruri prea profunde pentru ei. Oameni care speră În mai bine, știu ce au de făcut, n-au nici o Îndoială că autoritățile știu și ele ce au de făcut și că fac totul cu Înțelepciune. Zarzavagii, prăvăliași, comercianți, negustori ambulanți, ucenici, mici funcționari la primărie sau la birouri guvernamentale, mici misiți, lucrători la poștă, agenți de vânzări, meseriași. Fima Încercă să-și imagineze rutina unei zile de lucru obișnuite În cartierul acesta și farmecul sâmbetelor și al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
grecii, legîndu-și curelele. Precupețele oftau după Gheorghe: - -Lau luat, sărăcuțul, și ce om cumsecade era! Apoi se răstiră la negustori: - Da mai tăceți dracului, că se întoarce el odată și-o să vedeți voi! Iani își mângâia gușa și striga la prăvăliași: - Scoateți, bre, plăcintele afară, că nu are cine să le mai fure! Muierile aruncară cu roșii terciuite în tarabele lor. - Huo! Că voi sînteți mai pungași decât ei! Vindeți bostanul cu doi lei felia, nu vă e milă de omul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
scaunului de care se sprijină adesea În timp ce prizează tutun sau se odihnește după eforturile lenevelii. Pe omul de afaceri Îl vei admira după umflătura buzunarului cu carnete; pe plimbăreț, după subțiorile deformate, unde Își ține de multe ori mâinile; pe prăvăliaș, după tăietura uriașă a buzunarelor, mereu larg deschise, ca pentru a se plânge că nu mai poartă obișnuitele pachete. În fine, un guler mai mult sau mai puțin curat, pudrat, pomădat, uzat; niște butoniere mai mult sau mai puțin Întregi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
mai-marilor din regat nu veneau la școlile de pe lângă moschei. Ei căpătau acasă învățătură de la un șeic. Cu această singură excepție, erau la școală băieți de diverse condiții, fii de cadii, de notari, de ofițeri, de funcționari regali sau municipali, de prăvăliași și de meșteșugari; chiar și câțiva fii de robi trimiși de stăpânii lor. Sala era mare, cu gradene. Cei mai mari se așezau în fund, cei mai mici în față, fiecare cu planșeta lui, pe care scria versetele din ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
parte a baloților de mătase și a stivelor de hârtie igienică. Marile doamne care-l invitau la seratele lor literare erau Încântate de expresiile lui colorate. Ce farmec avea să etalezi un romancier care se trăgea dintr-o familie de prăvăliași dacă acesta nu aducea cu sine vagile rămășițe ale provenienței sale, ceva din izul de tejghea? Domnul Stein Îi aruncă o privire. — Cred că n-ar strica, Îi spuse el lui Myatt. Domnul Savory se simți umilit. Oamenii aceștia făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
nu chiar așa cum o concepuseră ei. Și Napoleon se pe idealiști. (Ochelarii savantului Johns străluceau de satisfacție În razele soarelui matinal). Și cînd te gîndești că Napoleon a fost Înfrînt de niște oameni de rînd, de niște materialiști! Țărani și prăvăliași. Oameni care nu vedeau mai departe de tejgheaua sau de peticul lor de pămînt și care nu Înțelegeau să-și schimbe obiceiurile. Drept care, Napoleon a sfîrșit pe insula Sfînta Elena. — Nu prea pari un patriot convins, zise Digby. — Ba sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cât răbda, apoi i se urca sângele la cap: da’ știi că ești nostimă, coană mare? dacă poftești fourchette din argint, de ce n-o chemi pe Marița să-ți aducă?. Marița fusese numele servitoarei din casa mamei lor, soție de prăvăliaș din Stănișăști, paradis grecotei din Țara de Jos. Marița fusese atât de devotată, încât i-ar fi servit și pe copiii stăpânilor, chiar dacă doar în chip de fantomă cu șolduri lăbărțate. În casa de pe strada Ipsilanti nr.5 tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
-l mute la Seminarul din Târgu-Neamț. După care zbâc! înapoi în satul prăfuit vara și desfundat toamna. Biata prezviteră, ieșită din neam de negustori greci de la Stănișești, a suferit toată viața că a fost ținută printre mujici - ea, fată de prăvăliaș, crescută cu servitoarea Marița, care numai să fi bătut din palme și venea într-o fugă, obișnuită cu belșugul din prăvălie, cu beciul doldora de butoaie cu stridii, cu rahat turcesc, cu măsline aduse cu vaporul până la Galați și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
bate și bate... Domnul Tachi cu prosopul enorm înfășurat în juru-i se uita nepăsător și-și vede de ospătare. Tata bate și bate în ușă tot mai tare, ca omul împins de o asemenea nevoie, și abia atunci catadicsește și prăvăliașul să spună cu glas enervat: - De ce mă deranjezi, nu vezi că stau la masă? Tata îi dă replica cuvenită, rugându-l să se deranjeze pentru că, în timp ce el mănâncă pe îndelete, în gospodăria noastră trebuia să moară ditamai juncanul și e
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
dezvolte erau mai slabe. O importantă împrejurare am văzut-o: o clasă mijlocie națională. Și are un înțeles deosebit faptul relatat de P. Poenaru 1 că la școala lui Gh. Lazăr alergau elevi din toate clasele sociale și anume și prăvăliași. Iată dar că clasa mijlocie a auzit cuvântul apostolului și, desigur, l-a răspândit mai departe. Trebuie să ne închipuim cum erau înțelese cuvintele patriotice și revoluționare ale lui Lazăr de acești prăvăliași și cum ar fi fost înțelese de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din toate clasele sociale și anume și prăvăliași. Iată dar că clasa mijlocie a auzit cuvântul apostolului și, desigur, l-a răspândit mai departe. Trebuie să ne închipuim cum erau înțelese cuvintele patriotice și revoluționare ale lui Lazăr de acești prăvăliași și cum ar fi fost înțelese de fiii de boieri din Moldova. Începem să înțelegem pentru ce în Muntenia s-a format o falangă de propagandiști ai ideii latiniste și naționaliste - și nu și în Moldova. În Moldova, în deosebire
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
istoriei mai păstra ceva din alura timpului din care venea (și pe care, tot psihanalitic, l-a distrus cu ură filială). Purta cravată și jiletcă, accesorii... burgheze, iar picturile revoluției îi prinseseră foarte bine gestul care desemna patetismul mic-burghez, de prăvăliaș, al înfigerii policarelor în piepții jiletcii. Insipidul prăvăliaș, care adusese omenirii cea mai cumplită urgie. Stalin, sufletarul ce avea să-și urască visceral părintele (spiritual), trebuia să rupă definitiv cu lumea veche. Tunica! Asta trebuia. Tunica insului în permanentă stare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care venea (și pe care, tot psihanalitic, l-a distrus cu ură filială). Purta cravată și jiletcă, accesorii... burgheze, iar picturile revoluției îi prinseseră foarte bine gestul care desemna patetismul mic-burghez, de prăvăliaș, al înfigerii policarelor în piepții jiletcii. Insipidul prăvăliaș, care adusese omenirii cea mai cumplită urgie. Stalin, sufletarul ce avea să-și urască visceral părintele (spiritual), trebuia să rupă definitiv cu lumea veche. Tunica! Asta trebuia. Tunica insului în permanentă stare de atac. Vi-l imaginați pe tătucul roșu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
italiana lor, ca și-a altora din categoria de rînd, e-o limbă atît de precipitată, atît de mîncătoare de sunete, încît percep gîngureala celor doi lagunari ca producîndu-se între, știu eu... japonezi, tailandezi, coreeni. Pe Strada Nuova, în schimb, prăvăliașii, între ei, schimbă vorbe doar în glissando-uri de operetă, cu epurarea cvasi-completă a consoanelor. Italiana lui Montale? Da, rar. Cînd, iată, rasat-frumoasa și eleganta asta venețiană ca o altă Eleonora Duse ieșind din Teatrul La Fenice, e condusă, temperat-colocvial
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]