47 matches
-
manieră bizantină, este Comeniu zugrav. Ușile împărătești sunt realizate în anul 1740, cu scena „Bunei Vestiri”, „Sfântul Arhanghel” precum și „Fecioara Maria” fiind înfățișați pe un fundal arhitectonic, așa cum îl întâlnim în pictura renașterii italiene. Concomitent este realizată și friza de prăznicare. Tot la 1740 pictează icoanele împărătești, de o remarcabilă realizare, ele înfățișând pe „Sf.Nicolae”, „Fecioara Maria cu Pruncul”, „Iisus Hristos Învățător” și „Arhanghelul Mihail”. Lipsit de enoriași vechiul lăcaș nu mai este astăzi în cult. Potrivit străvechiului obicei, alături de
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
a adăugat o nouă clopotniță pe schelet metalic (de 13 m înălțime) și s-a donat un clopot de 210 kg. Satul Negoiești (cu un număr de 205 familii cu 620 suflete), deține un cimitir în jurul lăcașului de cult și prăznicarului. Din 1935, preoții slujitori numiți în această parohie au fost: - Pr. Constantinescu Vasile 1935-1940 - Pr. Minciună Nicolae 1940-1950 - Pr. Popescu Ioan 1950-1957 - Pr. Roșca Anatolie 1957-1960 - Pr. Sârbu Toma 1960-1979 - Pr. Cărăușu Iulian 1979-1982 - Pr. Bucă Ioan din 1982 până în
Biserica de lemn Sf. Dumitru din Negoiești () [Corola-website/Science/323447_a_324776]
-
tradiției locale, de la masa prestolului, îi marca poziționarea. Ușile împărătești, împodobite de „popa Simion Zugrav” din Pitești în anul 1777, și câteva icoane valoroase, purtând semnătura lui „Vasile Theodorovici, malăr, 1828”, au fost transferate la noul edificiu de zid, registrul prăznicarelor fusese mutat la Galați, iar friza profeților și cea a apostolilor la Șerel. În contextul marilor tulburări confesionale de la începutul secolului al XVIII-lea, dată fiind opoziția preoțimii hațegane față de unirea cu Biserica Romei, trebuie să fi apărut și celălalt
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
primul registru fiind dominat de reprezentările lui Isus pe cruce, cu Fecioara Maria în stânga și Sfântul Evanghelist Ioan în dreapta, în al doilea registru sunt reprezentați Isus binecuvântând și cei 12 apostoli, al treilea este registrul în care se regăsesc icoanele prăznicare iar cel de-al patrulea registru, cel mai de jos este dominat de ușile diaconești și împărătești. Atât iconostasul dar și pictura ușilor împărătești și diaconești sunt atribuite pictorului Ioan Zugravu, originar din sudul României.
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
desf = 19mp), care adăpostește clopotul vechi care are marcat pe el anul 1888, și cancelaria parohială. La nord de biserică, este construit din lemn de brad un praznicar, cu suprafața construită la sol de 48 mp, (iar la nord de prăznicar a fost cumpărat un teren de 800mp necesar extinderii complexului parohial). În exterior (latura de vest) a complexului parohial este situat Parcul Parohial Sihăstria”, amenajat să servească și ca ,Școală de vară”, având împrejmuirea rustică, din bulumaci de salcâm și
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
Ioan și respectiv a Sfântului Nicolae, își mărturisesc data și zugravul, în zapisul platnicului, de pe ultima menționată: "prin evlavia și cheltuiala robului lui Dumnezeu Racoviceanu Apostol, 1838 decembrie 4, Ghermano, ierom(onah)zograf". Foarte valoroase sunt și icoanele din friza prăznicarelor, cu pictură pe ambele fețe, friză delimitată prin chenare, pe motiv floral, sculptate și pictate. Tematica lor este cea tradițională, exemplificând prin "Cina din Mamvri". Pe praznicul Sfinții Apostoli, este următoarea însemnare: "plătită prin osârdia și cheltuiala robului lui Dumnezeu
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
Sfântului Dionisie, a mucenicului Teodor Tiron, a Sfinților Cosma și Damian, a mucenicului Haralambie și a Sfântului Teodor Stratilat. De-o parte și de cealaltă a ușilor diaconești sunt icoanele Arhanghelului Mihail și a Sfântului Nicolae. În registrul al doilea prăznicarele oglindesc următoarele scene: Nașterea Maicii Domnului, Intrarea în Biserică, Buna Vestire, Nașterea lui Iisus, Tăierea împrejur, Botezul, Schimbarea la față, Intarea în Ierusalim și Învierea. În registrul următor icoanele cuprind scena Răstignirii, Iisus pe cruce și Coborârea de pe cruce, picturi
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
Vasile Moga, protopop și deodat acești slăvite varmeghii, jurat, asesor Iosif Bașa, parohul locului Ioan Clej, cu cheltuiala obștii, de zugravi Silaghi Simion din Abrud și cu Dimitrie din Țara Românească la anu Domnului 1842.” Mai vechi sunt o icoană prăznicar, realizată de un artist anonim în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cele trei icoane împărătești, executate în anul 1797 de zugravul Constantin Boghină din Brașov, precum și pictura tâmplei. Lăcașul, înscris pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-A-03285), este menționat
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]
-
detașată, pe două nivele (parter deschis și foișor cu arcade), a fost construită în 1761 de meșterii maghiari Kovacs (Ianoș, Ioseph și Ferenz) după modelul celei folosite până atunci. Din podoabele cu care a fost înzestrată, biserica păstrează friza icoanelor prăznicare, dverele împărătești (cu Blagoveștenia și Evangheliștii), ca și icoanele împărătești, toate datorate lui Toader zugrav care semnează, în 1747, pe icoana Arhanghelilor Mihail și Gavril. Pe spatele icoanei Deisis, faimosul zugrav a notat „să se știe că aceste icoane, Hs
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
un șir de zimți, la ora actuală acesta este ușor modificat prin aplicarea unor ornamente profilate; - la nivelul soclului un profil semirotund care prin efectuarea cămășuielilor acestuia a fost îngropat în mortar; - pe latura vestică deasupra pridvorului se află icoana prăznicar flancată de icoana Sfântului Gheorghe și Sfântului Dimitrie; - pardoseli: sunt din dușumele de brad, la origine posibil să fi fost din piatră sau cărămidă; - pereții, arcele și bolțile au fost tencuite și pictate; - tâmplărie exterioară: a fost realizată din lemn
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
fost renovată în anul 1861, șantier în cadrul căruia s-a schimbat infrastructura acoperișului și turla. Ultimele reparații s-au executat în 2001 și 2007. Nu este exclus ca sub stratul de tencuială, să persiste unele fragmente picturale vechi; o icoană prăznicar din anul 1863 indică prezența unui zugrav din Lupșa Mare. În 2006 interiorul a fost împodobit în tehnica „frescă”; târnosirea s-a făcut în 2007. Biserica are, în turn, două clopote, unul mare, din 1890, și altul mai mic, din
Biserica de lemn din Dealu Mare () [Corola-website/Science/320983_a_322312]
-
filacterul ținut de Sf.Ioan Botezătorul. Pictura este realizată de Popa Nicolae sin Iacov și de Ban Vasilie, după cum arată și inscripția de pe partea superioară a intrării în naos. La Parohia din Cuștelnic sunt păstrate și icoane de valoare: două prăznicare a lui Toader zugrav și trei icoane împărătești ale lui Popa Nicolae sin Iacov. Această biserică, monument de arhitectură și spiritualitate româneasca, are nevoie urgentă de reparații.
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
lucrarea sa „Cina cea de Taină” conservată la Sibiel reflectă o puternică influență barocă. Fiicele sale Emilia (1861-1931) și Elisabeta (1866-1939) i-au continuat activitatea, dar fără a-i egala calitatea. În această zonă este răspândită și icoana așa-numită „Prăznicar”, structurată în jurul unei reprezentări centrale a unui eveniment fundamental din viața lui Iisus Hristos (mai ales Învierea).
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
lemn din anul 1809, șapte icoane pe pânză, în ulei, pictate de pictorul Ioan Demetrovici din Timișoara, de același autor și din același an se păstrează și cele două uși diaconești transferate în anul 2011 din biserica parohială, 10 icoane prăznicare cu două fețe, pe lemn, din anul 1833, șapte icoane pe sticlă din sec.XIX. Prin grija preotului Viorel Nan, înanul 2008 casa-muzeu a fost restaurată din temelii și secția religioasă existentă a fost reamenajată, iar în anii 2010-2011 a
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
pe suprafața decroșurilor, deasupra unui decor de flori, care se repetă pe spațul dintre intrări. Pictura tâmplei, ce desparte naosul de altar, icoanele împărătești (Maria cu pruncul, Deisis, Sfânta Troiță de la Mamvri și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil), împreună cu icoanele prăznicar datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și au fost atribuite lui Simion Zugravul din Bălgrad. Din inventarul patrimonial al lăcașului mai pot fi semnalate: icoanele pe sticlă, jilțurile crestate, sfeșnicele din secolul al XVIII-lea, tipăriturile de București, mărturii
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
Cruce, tu să-mi faci o troița mare, s-o pictezi, căci și orașul acesta loc istoric este" . Construiește toita care va avea 7 m înălțime cu 3 brațe verticale și orizontale, toate pictate: pe o fată scenă Răstignirii, unele Prăznicare, în medalioane Sfinții Mucenici, iar pe cealalata parte Maica Domnului, alte Prăznicare și cuvioși în medalioane. În 1942 este chemat la Tiraspol, la Regimentul 28 Infanterie, pe front, bub comandă colonelului Alexandru Batcu, care, auzind de talentul său, îl roagă
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
și orașul acesta loc istoric este" . Construiește toita care va avea 7 m înălțime cu 3 brațe verticale și orizontale, toate pictate: pe o fată scenă Răstignirii, unele Prăznicare, în medalioane Sfinții Mucenici, iar pe cealalata parte Maica Domnului, alte Prăznicare și cuvioși în medalioane. În 1942 este chemat la Tiraspol, la Regimentul 28 Infanterie, pe front, bub comandă colonelului Alexandru Batcu, care, auzind de talentul său, îl roagă să picteze biserică părăsita din satul. Vizirica. Vestea despre lucrarea minunată de la
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
în secolul al XVIII-lea în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat. Câștiga licitația și începe lucrările în data de la 28 iulie."- bibliografie album VASILE PĂSCU O VIAȚĂ PENTRU ARTĂ - autor Roxana Bărbulescu În 1953 pictează ccatapeteasma bisercii din Giurgeni, 6 icoane prăznicare și icoana Maicii Dmnului, începe pictură în frescă a a bisericii din Giurgeni, pictează în tempera altarul de la biserica din Cotofenesti, pictează în ulei pe pânză Biserică Cuvioasa Paraschiva din Barcea Nouă, lângă Tecuci, pictură în tempera de la Biserica Sfinții
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
În 1955-1958 pictează icoanele de la catapeteasma bisericii din Draganesti, Tecuci, spală, renovează și pictează din nou Biserică Sf Pantelimon din beresti, Sascut, pictează frontispiciul bisericii din Mânjești, Vaslui, începe pictură în frescă la biserică Sf Împărați din Movilita, Panciu, pictează prăznicarele pentru biserică Sf Nicolae Cotești, pictează peste 100 de iconițe prăznicare, pictează biserică Sfinții Mucenici Haralambie, Gheorghe și Dumitru din parohia Laza, Vaslui, pictează în tempera insolubila Biserică Sf Gheorghe Nordin din Focșani. "La această lucrare din urmă a fost
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
renovează și pictează din nou Biserică Sf Pantelimon din beresti, Sascut, pictează frontispiciul bisericii din Mânjești, Vaslui, începe pictură în frescă la biserică Sf Împărați din Movilita, Panciu, pictează prăznicarele pentru biserică Sf Nicolae Cotești, pictează peste 100 de iconițe prăznicare, pictează biserică Sfinții Mucenici Haralambie, Gheorghe și Dumitru din parohia Laza, Vaslui, pictează în tempera insolubila Biserică Sf Gheorghe Nordin din Focșani. "La această lucrare din urmă a fost foarte impresionat de gestul pe care l-a facut preotul împreună cu
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
călugărițe. Mănăstirea aparține de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și se află localizată pe Muntele Păltiniș la altitudinea de 1.426 metri în aria Munților Bistriței. Complexul monahal-social se întinde pe 1,52 ha și are o biserică, clopotnița, chilii, un prăznicar și anexe gospodărești. Hramul mănăstirii se celebrează în fiecare an în ziua de 15 august.
Mănăstirea Catrinari () [Corola-website/Science/325694_a_327023]
-
icoană sa plătit de Bodea Dum...”", pe Schimbarea la față: "„Această icoană s-au plătit de Hristea, Radu, Stanca, Elena”", pe Sfânta Treime: "„Această icoană au dăruit Neacșu, Stoica”". Cele patru icoane împărătești erau datate din 1863, iar pe icoana prăznicar a sfinților Trifon și Haralambie se putea citi: "„1869, Ilie zugravu T[ârgoviște]”". Dintre ctitori se remarcă preotul Nicolae duhovnicul, care a jucat atât rolul de ctitor cât și de îndemnător al comunității în ridicarea și înzestrarea noii biserici. Acesta
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]