106 matches
-
2001, p. 307. 14 Foarte instructivă în acest sens este pledoaria lui Karl Popper pentru teoria adevărului ca o corespondență cu faptele și împotriva altor teorii ale adevărului, pe care el le numește „subiective“, teoria coerenței, teoria evidenței și teoria pragmatistă. ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 309 Un argument al lui Popper împotriva teoriilor subiective ale adevărului este că acestea nu pot fi puse în acord cu anumite folosiri ale termenului, cum este cea care poate fi caracterizată astfel: „Ăo
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Stoica-Constantin, 252 pag., 250.000 lei • Curs de știință politică, Gianfranco Pasquino, 368 pag., 164.000 lei • Drept civil. Obligații, Maria Gaiță, 448 pag., 131.000 lei • Elemente estetice în senologie, Mihai Pricop, 266 pag., 1.200.000 lei • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard Shusterman, 304 pag., 245.000 lei • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 104 pag., 140.000 lei • Memoria autobiografică, Ticu Constantin, 388 pag., 350.000 lei • Pedagogie postmodernă, Emil Stan
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
10 50 RON 99, 9 RON 15 100 RON 149, 9 RON 20 150 RON 199, 9 RON 25 200 RON 30 În seria Filosofie au mai apărut (selectiv) • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
point of view. În aceeași serie, au mai apărut: • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
par Sorina Postolea În aceeași serie, au mai apărut: • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
a concentrat asupra unei folosiri diferite a cuvântului adevărat în viața de fiecare zi, aceea în care adevărate sunt calificate toate ideile care funcționează bine, care ne orientează cu succes, care asigură eficiența acțiunilor noastre. Acești filozofi au formulat teoria pragmatistă a adevărului. Oamenii, în mod deosebit filozofii, pot fi fascinați de o anumită folosire a unei expresii și înclinați să formuleze definiții și teorii care să reglementeze această folosire, îngustând-o în acest fel. Cei care au luat contact cu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
dicționare, sunt utilizate, de obicei fără nici un fel de precizări și rezerve, expresii ca „filozofia limbajului“ sau „teoria semnificației“ pentru elaborări ale lui Wittgenstein. Se afirmă, de exemplu, că în scrierile sale mai târzii ar fi fost elaborată „o antiteză pragmatistă“ față de semantica realistă a Tractatus-ului. Pivotul acestei noi concepții l-ar reprezenta identificarea semnificației expresiilor limbajului cu folosirea lor. Sunt prezentate și discutate apoi diferite obiecții față de acest punct de vedere.47 Impresia cititorului va fi că Wittgenstein a formulat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ales pe genurile literare, dintre care filosoful ironist privilegiază romanul. Deși susține că în sensul de metodă de interpretare a textelor deconstrucția necesită o distincție clară între filosofie și literatură, Rorty afirmă că "eu cred că noi toți derideeni și pragmatiști deopotrivă ar trebui să încercăm să ieșim din limitele slujbelor noastre prin estomparea totală a distincției literatură-filosofie și prin promovarea ideii de "text general" nediferențiat, linear"311. În eseul "Nineteenth-Century Idealism and Twentieth-Century Textualism", Rorty nuanțează foarte mult o serie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
senologie, Mihai Pricop, 266 pag., 1.200.000 lei • Éléments des syntaxe du français parlé, Sanda-Maria Ardeleanu, Raluca Balațchi, 188 pag., 170.000 lei • Electoratul din România în anii democrației parlamentare (1919-1937), Sorin Radu, 356 pag., 243.000 lei • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard Shusterman, 304 pag., 245.000 lei • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 104 pag., 140.000 lei • Memoria autobiografică, Ticu Constantin, 388 pag., 350.000 lei • Pedagogie postmodernă, Emil Stan
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a conexiunilor dintre experiența estetică și erotism, vezi opinia lui Richard Shusterman din Richard Shusterman & Adele Tolmin (eds.), "Aesthetic experience. From analysis to Eros", în Aesthetic Experience, Routledge, Londra, 2008, pp. 79-97. Merită semnalată, de asemenea, revitalizarea recentă a reflecției pragmatiste (studiul lui John Dewey, Art as Experience, a fost reeditat la Gallimard în 2010), care-și găsește un ecou specific în lucrarea lui Jean-Marie Schaeffer, Adieu à l'esthétique (Paris, PUF, 2000), unde se vorbește despre "coborârea" esteticului de pe piedestalul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
l-a îndeplinit, este eronat să credem că filosofia poate fi conducătoare, politic vorbind. Fie că e vorba de democrație directă sau democrații constituționale sofisticate, între „dragostea de înțelepciune” și acestea nu există corespondențe de substanță, validare reciprocă. Potrivit grilei pragmatiste de interpretare, a distincției rortyene între public și privat, „locul propriu” al filosofiei îl constituie sfera subiectivă, privată. Democrația însemnă politică publică, interes public, coeziune civică, libertate politică, toleranță... acestea nu au nevoie de întemeiere și justificare filosofică sau de
Filosofeme deconcertante. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2274]
-
2.1. Concepția negativă / 48 1.2.2. Concepția neutră / 56 1.2.3. Concepția pozitivă / 67 1.3. Perspectiva epistemologică asupra ideologiei / 73 1.3.1. Concepția obiectivistă / 74 1.3.2. Concepția relativist-relaționistă / 83 1.3.3. Concepția pragmatistă / 92 Capitolul II. FUNDAMENTELE IDEOLOGICE ALE CUNOAȘTERII SOCIALE / 111 2.1. Ideologia ca figură centrală a imaginarului social / 116 2.1.1. Ideologie, mit și utopie / 121 2.1.2. Critica utopiei și "pozitivarea" ideologiei / 139 2.2. Construcția ideologică
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
corespondența cu realitatea) și la ce înseamnă "binele" (în sensul utilității) pentru aceasta, se diferențiază de cele de mai sus. Se poate susține, astfel, că, din perspectivă epistemologică, există următoarele trei concepții asupra ideologiei: concepția obiectivistă, concepția relaționist-relativistă și concepția pragmatistă. 1.3.1. Concepția obiectivistă Poate fi ideologia concepută ca o știință? Este știința însăși ideologică? Iată numai două dintre întrebările care au făcut ca discursurile asupra ideologiei să scoată în evidență câteva probleme pe care relaționarea exclusivă a ideologiei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sociale a demersului științific, și nu doar în cazul științelor sociale, ci, așa cum se poate observa, și în acela al științelor naturii. Știința tinde să se confunde cu ideologia, iar adevărul devine învăluit de ceața interesului. 1.3.3. Concepția pragmatistă Punerea în discuție a concepției obiectiviste și a celei relativist-relaționiste relevă atât modalități diferite în ceea ce privește înțelegerea problemei adevărului, cât și viziuni variate cu privire la statutul epistemic al științelor naturii și al științelor sociale. Referitor la prima problemă, putem observa că standardul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se elibereze de "fantasmele trecutului" și să destructureze "vocabularele finale" asumate de obiectiviști și, respectiv, de relativiști. S-a conturat, pe o astfel de direcție, inițiată și susținută de filosofia americană contemporană, ceea ce am numit, la începutul acestui subcapitol, concepția pragmatistă asupra ideologiei 168. Aceasta promite, pe de o parte, să depășească acuzațiile aduse concepției obiectiviste de către relativiști și, în același timp, să treacă dincolo de cele aduse concepției relativist-relaționiste de către susținătorii obiectivității demersului științific, eliberat astfel de orice influență ideologică. Gânditorul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
treacă dincolo de cele aduse concepției relativist-relaționiste de către susținătorii obiectivității demersului științific, eliberat astfel de orice influență ideologică. Gânditorul reprezentativ pentru această încercare poate fi considerat Richard Rorty, în opera căruia promisiunea de mai sus devine vizibilă prin faptul că opțiunea pragmatistă este aceea de a transfera problema adevărului din zona obiectivității în aceea a utilității pentru o comunitate dată. Dacă idealul obiectivității a animat dezbaterile filosofice de-a lungul secolelor, conturând o tradiție care merge de la gânditorii greci până la cei iluminiști
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
transfera problema adevărului din zona obiectivității în aceea a utilității pentru o comunitate dată. Dacă idealul obiectivității a animat dezbaterile filosofice de-a lungul secolelor, conturând o tradiție care merge de la gânditorii greci până la cei iluminiști, alternativa propusă de concepția pragmatistă este tocmai renunțarea la acest ideal. Potrivit lui Rorty, tradiția obiectivistă sau "realistă" a urmărit găsirea unui fundament, a unui "universal" care să stea la baza unei comunități a tuturor oamenilor ca o garanție pentru solidaritatea umană, depășind astfel reprezentările particulare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
utilitate, raționalitatea la ceea ce este bun pentru o comunitate, într-un context dat, iar obiectivitatea la solidaritatea unei comunități umane în jurul a ceea ce aceasta percepe ca fiind bun pentru ea. Cu alte cuvinte, dacă tradiția obiectivistă fundamenta adevărul epistemologic, concepția pragmatistă îi oferă o bază etică, considerând că în acest fel poate deschide calea spre solidaritate. Respingând obiectivitatea prin renunțarea la epistemologie și adevărul-corespondență, concepția pragmatistă nu se îndreaptă însă spre relativism. Din moment ce nu oferă o înțelegere epistemologică asupra adevărului, ci
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca fiind bun pentru ea. Cu alte cuvinte, dacă tradiția obiectivistă fundamenta adevărul epistemologic, concepția pragmatistă îi oferă o bază etică, considerând că în acest fel poate deschide calea spre solidaritate. Respingând obiectivitatea prin renunțarea la epistemologie și adevărul-corespondență, concepția pragmatistă nu se îndreaptă însă spre relativism. Din moment ce nu oferă o înțelegere epistemologică asupra adevărului, ci una de natură etică, concepția pragmatistă ne asigură Rorty nu este una relativistă, în pofida faptului că "(...) realistul e înclinat să interpreteze afirmația pragmatistului că nu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
considerând că în acest fel poate deschide calea spre solidaritate. Respingând obiectivitatea prin renunțarea la epistemologie și adevărul-corespondență, concepția pragmatistă nu se îndreaptă însă spre relativism. Din moment ce nu oferă o înțelegere epistemologică asupra adevărului, ci una de natură etică, concepția pragmatistă ne asigură Rorty nu este una relativistă, în pofida faptului că "(...) realistul e înclinat să interpreteze afirmația pragmatistului că nu se poate spune altceva despre adevăr decât că fiecare dintre noi va aproba ca fiind adevărate acele credințe pe care consideră
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
adevărul-corespondență, concepția pragmatistă nu se îndreaptă însă spre relativism. Din moment ce nu oferă o înțelegere epistemologică asupra adevărului, ci una de natură etică, concepția pragmatistă ne asigură Rorty nu este una relativistă, în pofida faptului că "(...) realistul e înclinat să interpreteze afirmația pragmatistului că nu se poate spune altceva despre adevăr decât că fiecare dintre noi va aproba ca fiind adevărate acele credințe pe care consideră că e bine să le aibă drept încă una dintre multele teorii pozitive despre natura adevărului: o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
comunități există. Renunțarea la premisele epistemologice de configurare a adevărului implică și eliminarea ideii de "validare". Pur și simplu, cel care primează este binele comunitar, produs al unui "acord neforțat" ce rezultă dintr-o dezbatere liberă. Judecată strict epistemologic, concepția pragmatistă se apropie de cea relativistă, întrucât nu împărtășește perpectiva obiectivistă a existenței unui loc perfect detașat de orice abordare particulară. Dar, câtă vreme adevărul e scos din vocabularul epistemologic și e redus la utilitatea etică, concepția pragmatistă scapă acuzației de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
strict epistemologic, concepția pragmatistă se apropie de cea relativistă, întrucât nu împărtășește perpectiva obiectivistă a existenței unui loc perfect detașat de orice abordare particulară. Dar, câtă vreme adevărul e scos din vocabularul epistemologic și e redus la utilitatea etică, concepția pragmatistă scapă acuzației de relativism și se refugiază în ceea ce Rorty numește etnocentrism: "A fi etnocentric înseamnă a împărți rasa umană în oamenii cărora un individ trebuie să-și justifice propriile credințe și ceilalți. Primul grup ethnos-ul unui individ îi cuprinde
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
unghi, Rorty atacă, practic, întreaga tradiție de gândire a filosofiei occidentale, incluzând atât epistemologia, cât și metafizica, tradiție pe care nu o critică nici dintr-un punct de vedere "scientist", nici dintr-unul "poetic", ci dintr-un punct de vedere pragmatist sau "politic"173. În acest sens, asumpția existenței unui loc al esențelor, care a fost dinainte pregătit, în afara lumii noastre și spre care umanitatea se îndreaptă, este considerată a fi doar una dintre modalitățile de consolare prin care tradiția metafizică
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cât și în mediul public, sub forma socializării, fără ca cele două să fie contradictorii ori să revendice necesitatea unei sinteze, întrucât astfel de cerințe sunt specifice unui limbaj ce își găsește, de asemenea, originea în tradiția filosofică la care concepția pragmatistă vrea să renunțe 177. Ca și "adevărul", valorile precum "libertatea" sau "dreptatea" sunt, așadar, rezultatele unui acord pe care membrii unei comunități îl au în privința a ceea ce este bine, util pentru ei. Întrucât consider că se poate identifica, la nivelul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]