107 matches
-
treacă dincolo de cele aduse concepției relativist-relaționiste de către susținătorii obiectivității demersului științific, eliberat astfel de orice influență ideologică. Gânditorul reprezentativ pentru această încercare poate fi considerat Richard Rorty, în opera căruia promisiunea de mai sus devine vizibilă prin faptul că opțiunea pragmatistă este aceea de a transfera problema adevărului din zona obiectivității în aceea a utilității pentru o comunitate dată. Dacă idealul obiectivității a animat dezbaterile filosofice de-a lungul secolelor, conturând o tradiție care merge de la gânditorii greci până la cei iluminiști
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
transfera problema adevărului din zona obiectivității în aceea a utilității pentru o comunitate dată. Dacă idealul obiectivității a animat dezbaterile filosofice de-a lungul secolelor, conturând o tradiție care merge de la gânditorii greci până la cei iluminiști, alternativa propusă de concepția pragmatistă este tocmai renunțarea la acest ideal. Potrivit lui Rorty, tradiția obiectivistă sau "realistă" a urmărit găsirea unui fundament, a unui "universal" care să stea la baza unei comunități a tuturor oamenilor ca o garanție pentru solidaritatea umană, depășind astfel reprezentările particulare
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
utilitate, raționalitatea la ceea ce este bun pentru o comunitate, într-un context dat, iar obiectivitatea la solidaritatea unei comunități umane în jurul a ceea ce aceasta percepe ca fiind bun pentru ea. Cu alte cuvinte, dacă tradiția obiectivistă fundamenta adevărul epistemologic, concepția pragmatistă îi oferă o bază etică, considerând că în acest fel poate deschide calea spre solidaritate. Respingând obiectivitatea prin renunțarea la epistemologie și adevărul-corespondență, concepția pragmatistă nu se îndreaptă însă spre relativism. Din moment ce nu oferă o înțelegere epistemologică asupra adevărului, ci
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca fiind bun pentru ea. Cu alte cuvinte, dacă tradiția obiectivistă fundamenta adevărul epistemologic, concepția pragmatistă îi oferă o bază etică, considerând că în acest fel poate deschide calea spre solidaritate. Respingând obiectivitatea prin renunțarea la epistemologie și adevărul-corespondență, concepția pragmatistă nu se îndreaptă însă spre relativism. Din moment ce nu oferă o înțelegere epistemologică asupra adevărului, ci una de natură etică, concepția pragmatistă ne asigură Rorty nu este una relativistă, în pofida faptului că "(...) realistul e înclinat să interpreteze afirmația pragmatistului că nu
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
considerând că în acest fel poate deschide calea spre solidaritate. Respingând obiectivitatea prin renunțarea la epistemologie și adevărul-corespondență, concepția pragmatistă nu se îndreaptă însă spre relativism. Din moment ce nu oferă o înțelegere epistemologică asupra adevărului, ci una de natură etică, concepția pragmatistă ne asigură Rorty nu este una relativistă, în pofida faptului că "(...) realistul e înclinat să interpreteze afirmația pragmatistului că nu se poate spune altceva despre adevăr decât că fiecare dintre noi va aproba ca fiind adevărate acele credințe pe care consideră
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
adevărul-corespondență, concepția pragmatistă nu se îndreaptă însă spre relativism. Din moment ce nu oferă o înțelegere epistemologică asupra adevărului, ci una de natură etică, concepția pragmatistă ne asigură Rorty nu este una relativistă, în pofida faptului că "(...) realistul e înclinat să interpreteze afirmația pragmatistului că nu se poate spune altceva despre adevăr decât că fiecare dintre noi va aproba ca fiind adevărate acele credințe pe care consideră că e bine să le aibă drept încă una dintre multele teorii pozitive despre natura adevărului: o
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
comunități există. Renunțarea la premisele epistemologice de configurare a adevărului implică și eliminarea ideii de "validare". Pur și simplu, cel care primează este binele comunitar, produs al unui "acord neforțat" ce rezultă dintr-o dezbatere liberă. Judecată strict epistemologic, concepția pragmatistă se apropie de cea relativistă, întrucât nu împărtășește perpectiva obiectivistă a existenței unui loc perfect detașat de orice abordare particulară. Dar, câtă vreme adevărul e scos din vocabularul epistemologic și e redus la utilitatea etică, concepția pragmatistă scapă acuzației de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
strict epistemologic, concepția pragmatistă se apropie de cea relativistă, întrucât nu împărtășește perpectiva obiectivistă a existenței unui loc perfect detașat de orice abordare particulară. Dar, câtă vreme adevărul e scos din vocabularul epistemologic și e redus la utilitatea etică, concepția pragmatistă scapă acuzației de relativism și se refugiază în ceea ce Rorty numește etnocentrism: "A fi etnocentric înseamnă a împărți rasa umană în oamenii cărora un individ trebuie să-și justifice propriile credințe și ceilalți. Primul grup ethnos-ul unui individ îi cuprinde
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
unghi, Rorty atacă, practic, întreaga tradiție de gândire a filosofiei occidentale, incluzând atât epistemologia, cât și metafizica, tradiție pe care nu o critică nici dintr-un punct de vedere "scientist", nici dintr-unul "poetic", ci dintr-un punct de vedere pragmatist sau "politic"173. În acest sens, asumpția existenței unui loc al esențelor, care a fost dinainte pregătit, în afara lumii noastre și spre care umanitatea se îndreaptă, este considerată a fi doar una dintre modalitățile de consolare prin care tradiția metafizică
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cât și în mediul public, sub forma socializării, fără ca cele două să fie contradictorii ori să revendice necesitatea unei sinteze, întrucât astfel de cerințe sunt specifice unui limbaj ce își găsește, de asemenea, originea în tradiția filosofică la care concepția pragmatistă vrea să renunțe 177. Ca și "adevărul", valorile precum "libertatea" sau "dreptatea" sunt, așadar, rezultatele unui acord pe care membrii unei comunități îl au în privința a ceea ce este bine, util pentru ei. Întrucât consider că se poate identifica, la nivelul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
să renunțe 177. Ca și "adevărul", valorile precum "libertatea" sau "dreptatea" sunt, așadar, rezultatele unui acord pe care membrii unei comunități îl au în privința a ceea ce este bine, util pentru ei. Întrucât consider că se poate identifica, la nivelul concepției pragmatiste, intenția de a depăși atât concepția obiectivistă, cât și pe cea relativistă asupra ideologiei, este necesar să observăm atât aspectele în care viziunea lui Rorty se apropie de cele două, cât și cele care presupun distanțarea de ele. Într-o
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a sensurilor adevărului în funcție de contextul în care acesta e justificat. Cu privire la această ultimă considerație, se vădește din nou importanța pe care Rorty o acordă sensului etico-utilitarist al adevărului. Potrivit gânditorului, eliberată fiind de considerațiile de ordin metafizic sau epistemologic, concepția pragmatistă menține totuși diferența dintre științele naturii și cele sociale, dar nu în baza unui criteriu de obiectivitate sau a unor metode riguroase pe care primele le-ar deține și ultimele nu, ci în baza unui grad mai ridicat al acordului
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este prezent mai rar. În plus, în cazul primelor, avem de-a face cu demersuri ce urmăresc predicția și controlul, pe când, în cazul științelor sociale, așa ceva nu ar fi de dorit. Ceea ce s-ar putea obiecta la adresa delimitării unei concepții pragmatiste asupra ideologiei ar putea fi, la modul cel mai simplu și eficient, faptul că Richard Rorty nu menționează, decât în treacăt, conceptul de ideologie. Pare că avem de-a face cu o "condamnare" a acestuia, prin punerea sa la zid
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
perioadei contemporane. Mai mult decât atât, cred că încercarea sa de a explica "politic" modul în care "(...) ar trebui să concepem relația noastră cu tradiția filosofică occidentală"180 îl determină să admită, fie și implicit, prezența ideologiei în "vocabularul" concepției pragmatiste. Această conjectură este întărită, în opinia mea, de cel puțin trei argumente care se regăsesc în demersul gânditorului american. Este vorba, în primul rând, despre ceea ce aș numi "argumentul dezbaterii publice". Potrivit concepției lui Rorty, aceasta implică "cel mai larg
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
interesul nostru de a ne îmbunătăți instituțiile, aranjamentele, practicile și valorile și deci de propria noastră credință despre ceea ce este binele comunitar. Ceea ce trebuie accentuat e faptul că Rorty nu neagă, ci chiar afirmă ideea că poziția etnocentrică proprie concepției pragmatiste urmărește să justifice obiceiurile specifice vieții intelectuale, sociale și politice occidentale 188. Dar nu poate face acest lucru altfel decât printr-o modalitate ideologică, chiar dacă, în demersul său, conceptul de "ideologie" nu este asumat în chip explicit. Iar devoalarea situației
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
bine coexistă ajunge să sfârșească în "suferință, deziluzie și eșec"194. În aceste condiții, apreciez că, deși e foarte probabil ca intenția lui Rorty să fie aceea de a redescrie semnificația conceptului de utopie, de a-i oferi, în vocabularul pragmatist, un sens "interesant", făcându-l să desemneze mai mult decât o "himeră", un astfel de demers nu face ca ceea ce el descrie să și existe. Este ceea ce face, doar pe de altă parte ca încercarea de a construi pe baze
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
legitimarea intereselor comunității prezente și prin integrarea neforțată a membrilor acesteia într-o societate în care ei își pot defini singuri "binele". Chiar neutilizând, decât pasager, conceptul de ideologie, dar lăsându-i simțită prezența implicită, Rorty îl "pozi-tivează", astfel încât concepția pragmatistă asupra ideologiei se apropie foarte mult de concepția pozitivă dezvoltată din perspectivă socio-culturală de Ricoeur. Mai mult, aș sugera că, în cadrul concepției pragmatiste, ideologia creează nu doar condiții de legitimare a intereselor comunității și de integrare a membrilor acesteia, ci
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
neutilizând, decât pasager, conceptul de ideologie, dar lăsându-i simțită prezența implicită, Rorty îl "pozi-tivează", astfel încât concepția pragmatistă asupra ideologiei se apropie foarte mult de concepția pozitivă dezvoltată din perspectivă socio-culturală de Ricoeur. Mai mult, aș sugera că, în cadrul concepției pragmatiste, ideologia creează nu doar condiții de legitimare a intereselor comunității și de integrare a membrilor acesteia, ci și condiții de posibilitate pentru cunoaștere, în sensul pe care i-l acordă Rorty, atunci când spune că, "(...) pentru pragmatist "cunoașterea" este, asemeni "adevărului
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sugera că, în cadrul concepției pragmatiste, ideologia creează nu doar condiții de legitimare a intereselor comunității și de integrare a membrilor acesteia, ci și condiții de posibilitate pentru cunoaștere, în sensul pe care i-l acordă Rorty, atunci când spune că, "(...) pentru pragmatist "cunoașterea" este, asemeni "adevărului", doar un compliment făcut credințelor pe care noi le considerăm atât de bine justificate încât, pentru moment, nu mai e necesară o justificare suplimentară. După părerea lui, o cercetare a naturii cunoașterii nu poate fi decât
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
230 comunism, 17, 214, 257, 258 comunitate, 12, 68, 71, 74, 79, 84, 90, 94, 95, 96, 99, 101, 103-105, 141, 151, 161, 164, 166, 213, 227, 259, 278, 281, 291, 293, 295, 299, 301, 305, 308, 310, 311 concepția pragmatistă, 74, 92 concepția relaționist-relativistă, 74, 83 concepție obiectivistă, 74 conservatorism, 132, 157, 170, 188, 192, 214, 224, 248 constructivism, 182 context, 10, 17, 23, 24, 28, 36, 58, 69, 74, 78, 79, 81, 83, 84, 86, 92, 95, 102, 107
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cele implicate de cunoaștere, obiectivitate și adevăr în demersul științific, încercând să demonstrez că este una reprezentativă pentru această concepție, e de presupus că "rortyenii" ar putea invoca dezinteresul gânditorului american față de problema ideologiei și, prin urmare, inexistența unei concepții pragmatiste cu privire la aceste concept. Într-adevăr, en passant, Rorty amintește de "inutilitatea" noțiunii de ideologie (Richard Rorty, "Contingența unei comunități liberale", în Contingență, ironie și solidaritate, Editura All, București, 1998, p. 115, nota 15) și de dificultatea de a da "un
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
umane, reale și posibile. Nu putem găsi un cârlig care să ne ridice deasupra simplei coerențe simplului acord la ceva precum "corespondența cu realitatea așa cum este ea în sine"" (Idem, p. 103). 176 Rorty susține că, din punct de vedere pragmatist, "nu va exista nicio activitate ca aceea de a supune alegerii valori concurente, pentru a vedea care dintre ele sunt moralmente privilegiate. Întrucât ți-ar fi imposibil să te ridici deasupra limbajului, culturii, instituțiilor și practicilor, le-ai adoptat și
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
unifice publicul și privatul și ne mulțumim să tratăm cerințele autocreației și solidarității umane ca fiind în mod egal valide, dar pururi incomensurabile" (ed. cit., p. 28). 178 Din acest punct de vedere, Rorty este neechivoc atunci când subliniază că, "pentru pragmatiști, dorința de obiectivitate nu este dorința de a scăpa de limitările propriei comunități, ci doar dorința unui cât mai larg acord intersubiectiv posibil, dorința de a extinde referința lui "noi" cât se poate de departe" (Richard Rorty, "Solidaritate sau obiectivitate
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
filosofice 1, Editura Univers, București, 2000, pp. 102-103). 186 Richard Rorty, "Solidaritate sau obiectivitate?", în Obiectivitate, relativism și adevăr. Eseuri filosofice 1, ed. cit., pp. 77-78. 187 În această chestiune, poziția filosofului american este aceea că, "din punct de vedere pragmatist, a spune că s-ar putea ca credințele noastre raționale să nu fie adevărate, înseamnă pur și simplu a spune că s-ar putea ca cineva să vină cu o idee mai bună. Înseamnă a spune că există întotdeauna loc
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Coordonatorul seriei Științele limbajului este SANDA-MARIA ARDELEANU. Dominique Maingueneau este profesor de lingvistică la Universitatea Paris XII și membru al Centrului de Cercetare Céditec. Domeniul său fundamental de specializare este analiza discursului din perspectiva teoriilor enunțării lingvistice și a curentelor pragmatiste, fiind autorul unui număr important de manuale și cărți de referință. Dintre cele mai cunoscute lucrări amintim: Initiation aux méthodes d'analyse du discours (1976), Approche de l'énonciation en linguistique française (1981), Genèses du discours (1984), Les termes clés
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]