121 matches
-
urâtă de către adolescentul de 1.85 m., cu trup puțin. Tatăl este absent (vom vedea de ce). Bunicul, Grig, e prietenos. Însă ura lui Matei nu poate fi domolită. Apar caracterizări poate pripite, în orice caz dezagreabile, pe axa fiu-mamă: "Riri! Pramatia. Bestia. Nemernica. Năpârca." Bunicul conciliant intervine pe lângă nepot și încearcă să rezolve lucrurile. Nu știm exact ce face, dar pare eficace: "Ieși din încăpere, ca să nu-l audă Matei. Ce vorbi cu ea, nu se știe, cert e că, de cum
Arătania by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7681_a_9006]
-
Dar ce caută un vultur într-o casă de om? se întreabă, uimit, cititorul. N-a fost atent. Pur și simplu, s-a întâmplat ca o vulturiță rănită să fie adăpostită și apoi îngrijită de protagonistul romanului. E clar că pramatia de mamă nu poate interveni în această relație afectivă, chiar dacă are intenția scârbavnică de a o rupe. Dejucându-i planurile, Matei și vulturița Kara, iată, s-au regăsit. Happy-end: Matei își mângâie zburătoarea și "încălzindu-se amândoi, ațipiră". E numai una
Arătania by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7681_a_9006]
-
tineri" (p. 179). Din patria mică fac parte Noica, Cioran, Dragomir sau Creția, cărora autorul le dedică multe din paginile volumului (alături de episoadele de un haz uriaș avîndu-l ca protagonist pe Andrei Pleșu), pe cînd din marea patrie fac parte pramatiile, politicienii și impostorii, cu tot cortegiul de umilințe și frustrări pe care prezența lor i le-au provocat diaristului de-a lungul timpului. „Rentabilitatea binelui", una din temele care îl preocupă îndeosebi pe Gabriel Liiceanu, revine regulat în paginile cărții
Cultura afectului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6226_a_7551]
-
pe care scriu neglijent necunoscut despre trecere O aventură teribilă este păstrată și ultima notiță privind vânzarea tabloului „Paisprezece floarea-soarelui într-o vază” către Galeria Națională din Londra - familia Van Gogh a vândut pânza artistului blestemat muzeele celebre colecționarii pătimași pramatiile din lumea întreagă marea piață liberă nu-și revin în fața măiestriei nebune a pictorului de-a preface în infinit câmpul (cu tot cu splendoarea lui) spre a răsădi infinitul în vază în sufletul lumii (de fapt) aproape două secole mai târziu cu
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
New York-ul și înaintând spre interiorul țării. La New York era oceanul și deci avea oricând posibilitatea de a se întoarce în patrie.” După un marș scurt și un popas la un han unde face cunoștință cu Robinson și Delamarche - două pramatii care ar trebui să-i inspire tot atâta încredere cât Spânul lui Harap Alb - Karl Rossmann decide să nu se îndepărteze prea mult de port. Noii lui tovarăși îl împing însă înainte, ba chiar îi cară pe rând geamantanul, explicându
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
își contempla producția în grafitti. Reperă în artist Pelerina de la Secție. Umbra înșfăcă punga cu tuburi-spray zbughind-o. Năucit de coincidențe, suferi de o afurisită de inerție într-atât încât nu mai apucă decât să urle ca sărit un Stai pramatie! Dar ea dispăruse precum un fum! Parcă nici n-ar fi fost, nu alta! Antonel, reîntors spre cotlonul unde lucrase făptura, percepu mirosul proaspăt de vopsele lansat de vaporii încă persistenți! Deci și aci se produsese?! Nici că-i pasă
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
acu prafu și pulberea. — Săracul. Ce soartă. Da ia să-mi zici mie, că iești femeie dășteaptă, vagabontu ăla o fi rămas așa dă pripas, fără casă, fără familie, dă bun ce ierea? Bag mîna-n foc c-a fost o pramatie, d-asta țsigur, parcă te aud că așa-i trebuie că fiecare doarme cum Își așterne e mai comod să Învinuiești pe cineva pentru nenorocul lui decît să suferi alături de el) — ... zice că i-a găsit ăia de-a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Dacă aș fi putut să-l prind, i l-aș fi înfășurat în jurul gâtului ăluia frumușel. — Oricum, zise ea, nu prea cred că o singură țigară îți vine de hac, nu crezi? Am râs: — Par eu a fi genul de pramatie care ar fuma țigări ieftine? — Bănuiesc că nu, admise ea. Cum te cheamă? — Plato. — Plato. Ți se potrivește. Ei, bine, Plato, poți să mă săruți dacă vrei. Nu te ascunzi după deget, nu-i așa? N-ai auzit de poreclele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
indivizi care s-au recomandat: Sunt tu! N-am recunoscut însă în ei nicio trăsătură din cel care îmi închipui că sunt. Pe unde oare o fi umblând, făcând fel de fel de năzbâtii, care mă discreditează probabil în fața oamenilor, pramatia aia căreia eu de fapt i-am fost dublură? Anatol Covali Referință Bibliografică: Matematică Dublură / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1896, Anul VI, 10 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MATEMATICÃ DUBLURÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363404_a_364733]
-
îl torn iar în forme, a mușcat deja dimineața din noapte încerci să o potcovești din nou țiganul a intrat la carceră în timp ce două raze au țâșnit în ochii lui, împietrindu-l, timpul e larg, iar la poartă mă așteptau pramatiile golănești, am blestemat atunci amorul de pat și amorul de bani și ți-am șters fața cu bidineaua tropotelor dimineții. Referință Bibliografică: poem filozofic / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2213, Anul VII, 21 ianuarie 2017. Drepturi de
POEM FILOZOFIC de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362538_a_363867]
-
amin!, Ce votează toate celea Moartă vie-n buletin... Nu salvăm țara cu lobby La țigani, unguri, evrei, Să ne vindem precum robii, Deși robi ne-au fost chiar ei... Nu salvăm țara de rele Cu actuali foști securiști, Cu pramatii și lichele Și cu pro-anti-băsiști... Nu salvăm țara ce-i spartă În bucăți, s-o rupă iar Ca pe un carton de hartă În fășii de dor amar... Nu salvăm țara cu-obrazul Întors iar pentru scuipați Când ne bântuie
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
duminica (3), Poveste neterminată (3) Emilian Oniciuc- 30.04.2017 - Este minunat, Sabina! Ce bine că mai ai o soră care îți seamănă și foarte bine... - Așa este George! Credeam că ai cunoscut-o deja... Mă gândesc că aceste două pramatii își bat joc de mine și mă fac la psihic... - Mă mir că nu ai sesizat asemănarea noastră când ai intrat pe ușă! Este roșcata care v-a întâmpinat când ați intrat în apartament... Inițial am avut senzația unui suflet
AZI, DUMINICA (3), POVESTE NETERMINATĂ (3) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368523_a_369852]
-
și de îngrijorare dar și de acel pui de tăun... - Este minunat, Sabina! Ce bine că mai ai o soră care îți seamănă și foarte bine...- Așa este George! Credeam că ai cunoscut-o deja...Mă gândesc că aceste două pramatii își bat joc de mine și mă fac la psihic...- Mă mir că nu ai sesizat asemănarea noastră când ai intrat pe ușă! Este roșcata care v-a întâmpinat când ați intrat în apartament...Inițial am avut senzația unui suflet
AZI, DUMINICA (3), POVESTE NETERMINATĂ (3) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368523_a_369852]
-
iulie 2014... VIII. "MĂ RĂSTIGNESC PE FLOAREA VIEȚII..", de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014. "Sentința nouă, repetată, mărește numărul de gratii, Ecoul spasmic, înghețat, își recunoaște neputința, Organele, în fața morții, se dovedesc niște pramatii, Iar anticorpii de speranță îmi părăsesc pe rând ființă. Din vise scurte, transhumate rămâne pumnul de cenușă, Un răsărit târziu de soare, atinge, maltratează pleoapa Acum o să cobor pe geam, desi intrat am fost pe ușă, Sub valsul pașilor greoi
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
mușchiul greu, acceptă până și rugina Mă răstignesc pe floarea vieții, dar nu îmi voi ceda petala. A.S. ... Citește mai mult "Sentința nouă, repetată, mărește numărul de gratii,Ecoul spasmic, înghețat, își recunoaște neputința,Organele, în fața morții, se dovedesc niște pramatii,Iar anticorpii de speranță îmi părăsesc pe rând fiinta.Din vise scurte, transhumate rămâne pumnul de cenușă,Un răsărit târziu de soare, atinge, maltratează pleoapaAcum o să cobor pe geam, desi intrat am fost pe ușă,Sub valsul pașilor greoi, îmi
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
pupitru Semnu-ntrebării liber arbitru Ceața pe gemne înrourată Flacăra arde ca o erată Pâncă când moare de vlagă pana Vuietul străzii veșnic capcana Cine mai vede, cine-o mai știe Vânătorul de fluturi e-n colivie; Geme azilul bătrân de pramatii Zilele lumii se scurg după gratii Referință Bibliografică: Erată / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 703, Anul II, 03 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ERATĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351609_a_352938]
-
nr. 872 din 21 mai 2013 Toate Articolele Autorului În celule la Jilava Nu e loc încăpător Să îi vânture ca pleava Mama lor de trădători! Nici la Rahova sub gratii Nu mai e-n celule loc Pentru javre și pramatii, Mama lor să-i arză-n foc! Și în nicio pușcărie Nu sunt locuri pentru toți Câte-ar trebui să fie, Mama lor mamă de hoți! Toți sfidează tribunalul: Parlament, guvern, regii... De i-ar înghiți canalul, Mama lor de
ÎN CELULE LA JALIVA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354909_a_356238]
-
boala fricii A zis, că a uitat isprava De e depus la Jilava. Mai întâi procuratura, Vrea să îi deschidă gura Și atunci cu mult temei Stă parcat în Rahovei. Dar de au imunitate Pentru maldăr de păcate, Rezolvarea la pramatii E un parlament cu gratii. Voi toți ignoranți bogați Plini de bube, fiți logați La închisori de renume, Să uităm a vostru nume! Că doar munca-i o brățară De aur, pe a vieții scară, Iar din fier azi facem
BORFAŞUL NOBIL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353391_a_354720]
-
gratii. Voi toți ignoranți bogați Plini de bube, fiți logați La închisori de renume, Să uităm a vostru nume! Că doar munca-i o brățară De aur, pe a vieții scară, Iar din fier azi facem gratii Pentru baroni și pramatii! Referință Bibliografică: Borfașul nobil / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1541, Anul V, 21 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
BORFAŞUL NOBIL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353391_a_354720]
-
MĂ RĂSTIGNESC PE FLOAREA VIEȚII.." Autor: Alexandru Florian Săraru Publicat în: Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014 Toate Articolele Autorului "Sentința nouă, repetată, mărește numărul de gratii, Ecoul spasmic, înghețat, își recunoaște neputința, Organele, în fața morții, se dovedesc niște pramatii, Iar anticorpii de speranță îmi părăsesc pe rând ființă. Din vise scurte, transhumate rămâne pumnul de cenușă, Un răsărit târziu de soare, atinge, maltratează pleoapa Acum o să cobor pe geam, desi intrat am fost pe ușă, Sub valsul pașilor greoi
MA RASTIGNESC PE FLOAREA VIETII.. de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353576_a_354905]
-
dornici să învețe”, povestește CEO-ul Intuitext Acei profesori operează cu etichete, iar o etichetă pusă unui copil poate să îl frângă. Când îi spui că e prost, că nu e în stare, că nu îl duce capul, că e pramatie nu arunci doar o vorbă în vânt, ci creezi realitate. „E foarte greu să repari ce i-ai făcut atunci. dacă are încredere în puterea lui, dacă are încredere că poate să învețe, va putea să facă ceva, poate să
Cum se poate vindeca școala în țara în care 98,5% dintre profesori se consideră buni și foarte buni, iar 40% dintre elevi sunt analfabeți funcțional. Interviu cu Măriuca Talpeș () [Corola-blog/BlogPost/338354_a_339683]
-
anii care urmau aveau să fie un fel de „dă și fugi”, adică fură și minți cât poți, că oricum nu vei păți nimic dacă știi cum să-ți alegi tovarășii. Că suntem ființe gregare știam, dar că sunt atâtea pramatii și știu așa de bine să se adune să-și facă burta mare, nu credeam ! Atunci, m-am uitat în toate părțile pe unde am mers, dorind să cunosc oamenii și lumea lor și am înțeles că orice este posibil
Am ieșit din țară și m-am întors plângând. Domnule Cioloș, dacă mai rămâneți, vă cer un singur lucru () [Corola-blog/BlogPost/338633_a_339962]
-
duminica (3), Poveste neterminată (3) Emilian Oniciuc- 30.04.2017 - Este minunat, Sabina! Ce bine că mai ai o soră care îți seamănă și foarte bine... - Așa este George! Credeam că ai cunoscut-o deja... Mă gândesc că aceste două pramatii își bat joc de mine și mă fac la psihic... - Mă mir că nu ai sesizat asemănarea noastră când ai intrat pe ușă! Este roșcata care v-a întâmpinat când ați intrat în apartament... Inițial am avut senzația unui suflet
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
duminica (3), Poveste neterminată (3)Emilian Oniciuc- 30.04.2017- Este minunat, Sabina! Ce bine că mai ai o soră care îți seamănă și foarte bine...- Așa este George! Credeam că ai cunoscut-o deja...Mă gândesc că aceste două pramatii își bat joc de mine și mă fac la psihic...- Mă mir că nu ai sesizat asemănarea noastră când ai intrat pe ușă! Este roșcata care v-a întâmpinat când ați intrat în apartament...Inițial am avut senzația unui suflet
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
dimineața aceea sau ce dracu’, că lor a și început să le lase gura apă de pofta cireșelor acelora. O jumătate de oră mai târziu eram pe drum. Amenințările lui Schmidt, dacă nu vă întoarceți la timp, vă dau dezertori, pramatiilor!, îmi trecuseră, în bucuria plecării, pe lângă urechi. Zi frumoasă, împrejurimi atrăgătoare, îmi venea să zburd ca un mânzoc scos la plimbare, după ce fusese ținut o iarnă întreagă legat la iesle. M-am simțit deodată ca acasă, liziera unei fâșii de
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]