74 matches
-
ne servim copios, considerând aceste „instrumente expresive” drept delicatesuri. „Spuse” pentru a stârni hazul și a atrage , în nesfârșita noastră vanitate, aprecierile celor din jur. Asupra „scânteii de spirit” care, ne închipuim, că suntem fiecare, câteodată... Aghiasma, tămâia, lumânarea, clopotul, praporul, mucenicii, anafura și vinul sfințit, altarul cu catapeteasma, cioclii de la înmormântări și priveghiuri, sfinții, coliva și celelalte accesorii vestimentare sau de cult, de rit sau ritual sunt întrebuințate, la peiorativ, în te miri ce sferă a preocupărilor omenești, personale sau
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367092_a_368421]
-
se adună pe acest platou. Oameni care vin de departe. În timpul Postului Mare și al Adormirii Maicii Domnului, preoții din toate satele din împrejurimi organizează adevărate procesiuni aici. Nicăieri în țară nu se mai întâmplă lucrul acesta. Tinerii vin cu prapori în mână, îmbrăcați în haine albe și cu icoane, cântând pricesne și înconjoară cele două biserici ale mănăstirii, se închină la icoana făcătoare de minuni, apoi la troița din fața bisericii. În timpul nopții, înconjoară bisericuța de lemn, veche de 400 de
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
cu vesminte medievale, toți s-au pregătit pentru serbarea medievală care bătrâni și copii, implică toate categoriile de cetățeni, credincioși și necredincioși, bogați și săraci, fiecare venit cu un scop anume: fie a reînvia Patimile lui Iisus, fie a purta praporii cu imagini religioase, fie a se distra sau a benchetui, ori chiar a face vreo cucerire nouă, iar autoarea ne descrie atmosferă în amănunt. Parer că se pregătește ceva nemaivăzut, nemaiîntâlnit, oamenii sunt cuprinși parcă de o stare febrila, în
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
sută de mii de turiști unguri au fost cazați la pensiunile și în casele private ale localnicilor, unele împodobite în culorile Ungariei. Pe marginea șoselei mii de pelerini maghiari organizați aproape paramilitar, în rânduri de câte trei persoane, mergeau cu praporii și steagurile Ungariei în mână intonând cântece religioase și patriotice către Șumuleu Ciuc. Lângă Miercurea Ciuc o mare de pelerini maghiari sufocau șoseaua spre Moldova. Când am ajuns la Ghimeș Palanca, vechea graniță dintre Austro-Ungaria și Vechiul Regat, pe marginea șoselei
TURIST PRIN ȚINUTUL SECUIESC , ÎNTRE PELERINII UNGURI LA ȘUMULEU CIUC, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354478_a_355807]
-
Și, astfel SONETUL devine principalul instrument soteriologic al umanității! - el conținând și Iubire-Armonie, dar și Puritatea Marianico-Hristică, Resurecțională, a Iubirii: „Păzește-mă, am lira-n toropire,/Să strig, nu pot - sonetul meu răzbate!/ La miezul nopții facă-se dreptate:/ Sub praporii-nvierii fi-voi mire!” - cf. Sonetul CCXLVI. Ceea ce-l face foarte român și uman, pe acest sonetist de excepție, este atitudinea sa profund creștin-ortodoxă, iconodulă. Deși, nu neapărat dogmatic-convențională - ci, chiar, posibil de regăsit în folclorul cu arome antic-dacice! - spre
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
2015 Toate Articolele Autorului Mi-am destrămat Întunerecul în timpul nevrutului tău sărut destrămând strălucirea purpurie -Ce-mi înșeală revelața mina ta caldă de vorbe , Bogatule între Sărăcia ce mă posedase! În clipele aceste Tu... cu Murmur de Rugăciune îmi înalți un Prapor de Cuvinte să mă alinte ca să mă trăiesc mai departe ? ......................... -Bine te ascult Pruncule ...erai atunci mult prea tânăr să îți spun pe nume! -Ai grijă de înțelegerea noastră pătimașă de la ușa de la intrare Referință Bibliografică: CLIPE CU MURMUR DE
CLIPE CU MURMUR DE RUGĂCIUNE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343971_a_345300]
-
fel de hrisoave în Moldova, s-a spus: „cancelaria Moldovei e și în această privință mai puțin înnoitoare. Sub înrâuriri primite de dincoace de Milcov s-a statornicit în actele moldovenești, pentru aproape două veacuri, semnul crucii sub formă de prapor. Invocația simbolică, într-o atitudine hieratică, ține tovărășie inițialei...“11, iar monograma lipsește. Primul hrisov muntean, din această mică serie, cel din 10 iulie 1614 prin care Radu Mihnea întărește mănăstirii Dealul stăpânirea peste un mare număr de sate, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
un spirit neosămănătorist. În opoziție declarată cu el, Tudor Vianu cultivă universalismul. Blaga exaltă „fondul nostru nelatin”, iar G. M. Ivanov vântură idei slavofile. De la primele articole, Nichifor Crainic caută să traseze culturii române, prin „Gândirea”, o orientare etnico-religioasă, arborând praporii ortodoxiei. Cu timpul - scrie Blaga - în paginile revistei s-au precizat două poziții polarizate: de dreapta și de stânga. Prima, afirmată de Crainic, cu sprijinul doctrinar al lui Radu Dragnea la început, apoi și al lui Petre Marcu-Balș (viitorul Petre
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
purtat în roabă de nepotul Sande și, după un timp, moare spunând doctorului: „Domnule, eu totdeauna am dus o viață independentă.” Fiii s-au împrăștiat demult, casa Moromeților trece în mâinile Titei, unicul copil rămas în preajma bătrânului țăran. Dispare, odată ce praporii flutură la poarta Moromeților, satul ca imagine a lumii statornice, arhetipale. Moromete tragic, omul unei civilizații care piere, trăiește de aici înainte în închipuirea fiului. Capitolul despre moartea lui Moromete e tot ce s-a scris mai profund, în legătură cu această
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
care șochează nu prin insolitul lor (benefic, dacă ar fi fost urmărit efectul estetic), ci prin senzația de delir verbal, combinațiile întâmplătoare, uneori de-a dreptul incompatibile, lăsând impresia că autoarea nu cunoaște sensul cuvintelor: „cărămida botezului, computată”, „bătrânețea castată”, „praporii de pulberi indiferențiale” etc. Paradoxal, în pofida acestor hazardate ori disonante alăturări de sintagme, atmosfera creată este de o halucinantă intensitate a implicării eului poetic. M. reușește să fie și de o mare candoare, dar și să braveze, frizând cinismul. În pofida
MITROI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288187_a_289516]
-
între ei se clătina, pe trupul nevăzut, o ceafă cu șuvițe mânate de la o tâmplă la alta ca să ascundă țeasta goală și care acum erau căzute în bernă, scuturându-se marțial la fiecare pas. Nărăviți la pomeni, săracii purtători de prapori arborau un aer profesional. în biserică fiecare găsi ceva de făcut. Cu fața brăzdată de riduri, un omuleț stingea din când în când lumânările arse. Când, cu glas înalt, preotul cântă „Veșnica pomenire”, toți dădură năvală să salte masa plină
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
părea o lighioană rănită și însetată ce-și linge sângele închegat. Pe marginea uliței, ciulini uscați, mari cât pumnul, îi agățau hainele. Ieși la drumul mare. Strident, clopotele făcură să vibreze văzduhul dogoritor. în jurul bisericii era adunat tot satul cu prapori, icoane și odoare bisericești. Preotul, în odăjdii bogate ca un episcop, intona cântece de rugă, făcând să răsune văile: "Dă-ne, Doamne, ploaie!". O bătrână lua în căușul palmelor apă din cofe mari de lemn purtate de fecioare și uda
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
este la îndemână. Totuși, era hotărât să treacă dincolo de această vamă un obiect însoțit de povestea sa, primit de la Pimen. I-l dăduse călugărul la despărțire, tocmai pentru că obiectul nu făcea parte din tărâmul său. Era o punguță făcută din prapor de berbec, conținând pilitură din călcâiul tâlharului Zlota. Haiducul i-o dăruise lui Pimen când, rănit fiind și crezând că își dă duhul, se târâse până la peștera pustnicului să se spovedească. Mumă-sa rămânând borțoasă, nici ea nu știa cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
părea o lighioană rănită și însetată ce-și linge sângele închegat. Pe marginea uliței, ciulini uscați, mari cât pumnul, îi agățau hainele. Ieși la drumul mare. Strident, clopotele făcură să vibreze văzduhul dogoritor. în jurul bisericii era adunat tot satul cu prapori, icoane și odoare bisericești. Preotul, în odăjdii bogate ca un episcop, intona cântece de rugă, făcând să răsune văile: "Dă-ne, Doamne, ploaie!". O bătrână lua în căușul palmelor apă din cofe mari de lemn purtate de fecioare și uda
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
este la îndemână. Totuși, era hotărât să treacă dincolo de această vamă un obiect însoțit de povestea sa, primit de la Pimen. I-l dăduse călugărul la despărțire, tocmai pentru că obiectul nu făcea parte din tărâmul său. Era o punguță făcută din prapor de berbec, conținând pilitură din călcâiul tâlharului Zlota. Haiducul i-o dăruise lui Pimen când, rănit fiind și crezând că își dă duhul, se târâse până la peștera pustnicului să se spovedească. Mumă-sa rămânând borțoasă, nici ea nu știa cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Lena din mormânt zicea: ‐“Blestemată să fiu eu, Vai pentru blăstămul meu! și ca mine pe vecie Fie blăstămată, fie Orice mamă s‐ar afla Pe copil a‐și blăstăma! Fie dânsa blăstămată, N‐aibă pace nici‐odată, N‐aibă prapori la‐ ngropare, Nici popă la comandore! Vai de‐ aceea mamă care, Blastămă fără mustrare Pe copilul ei, căci ea Blastămă pe fiul său 112 Dar pe dânsa Dumnezeu!» Din Mari scriitori români pag. 29‐30. INIMA MAMEI (După o legendă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mut, încovoiat și tracasat. Un pic abulic, pașii săi târșâiți stingându-se într-o ascensiune solemnă pe scări, anticipând întâmpinarea inerentă a destinului. În cameră, consemnul lui Harpocrate nu durează prea mult. Zece, poate maxim douăsprezece secunde. Apoi, Dănuț rupe praporul tăcerii: Ce-aș mai bea ceva! Slabă nădejde, ca să găsești de băut, prin zonă. Bossulică al nostru s-a retras în glorie, de pe gazon, s-a desistat și a renunțat complet la sportul ăsta olimpic, știi prea bine, după ce a
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
caiafa durerii mele, Arcușul limbii sale, aidoma unui pendul mișcat de la dreapta la stînga, așa cum se sfințește altarul, așa cum se stropește mormîntul, Începe să dea În vileag ineditele taine. O, cît mai aștept ca poetei bătrîne să i se rupă praporul harului și să fete!, să-i smulg din vintre facerea poemului, jalea de mătase. PÎnă am intrat În trupul ei răsărise soarele, pînă să-mi fac cruce de trei ori pielea mea era toată scrisă cu slovele celui mai strălucitor
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
am gândit / Și-am socotit, / Că ne-i face-o nuntă mare / Da ne-ai făcut supărare. Că te-ai dus / Și ți-ai adus / Fat-aleasă / De mireasă / Pe șuierul vântului, / Din fundul pământului. / Druștele / Ți-s crucile / Sfeșnicul / Vătăjelul / Praporul / Ți-i nânașul / Mireasa ți-i clopotul, / Să se strângă norodul."89 Traiul zilnic se desfășoară în deplină comuniune cu viața cosmică, elementul universal fiind părtaș la trecerile și pe-trecerile lăuntrice: "Pământ negru mă hrănește, / Urâtul m-a-mbătrânit, / Că urâtul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ridichea își repede tăria-n sus, iar fasolea își năvălește puterea spre partea dimpotrivă; una-mpinge, alta nu se lasă; se-ncinge luptă cu iuțeală mare în măruntaie, cîrcei peste cîrcei, pînă se face încurcătură-n mațe, de se sparge praporul și se prăpădește omul de burdubarismos așa zic grecii la năprasnica asta de boală." Referirea la excrementum se face prin sinonimia specifică spațiului balcanic mai ales cînd e vorba de consum: după ce le-a explicat folosirea infinitivului cu valoare imperativă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
jar. Uită, Ioane, popa vine Unde te-o duce pe tine, În fundul pământului, Unde nici lumină nu-i. În drumul cel de veci, chiar dacă-i scurt, doar până În grădina cu cireși sau pruni din spatele casei, cel dus este străjuit de prapori la care sunt puse ștergare cu dungă neagră și colaci, În fața cortegiului aflându-se crucea de care este legat, la fel, un colac și un ștergar. Toate ștergarele se țeseau În casă din timp, iar colacii se făceau tot În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
flori de măr (refren după fiecare rând) Din ce câmpu-i mai frumosu Este-o verde de livadă, O livadă și-o cetate Și-n cetate cine șede ? Șede Silvia d-ochi negri Și coase și chindisește Tot gulere voinicești Și prapori împărătești Și alte țesături domnești Hai Ler, flori de măr. Tot în ajun de crăciun, doi, trei băieți tot sub 14 ani, mai isteți constituie un grup care cu sprijinul părinților sau a unor frați mai mari și-au confecționat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mâini un șervețel de hârtie. Sunt mulți oameni la ferestre, la balcoane, mulți dintre ei privesc ce se întâmplă prin intermediul aparatelor foto și al camerelor de luat vederi. În fruntea cortegiului se găsesc înalții ierarhi care au oficiat slujba religioasă, prapori și icoanele somptuoase ale Sfântului Ioan Botezătorul și Sfântului Ioan cel Nou. Îmi atrage atenția tânărul episcop Macarie al Europei de Nord. Uimit și bucuros de ceea ce vede în jur, binecuvântează mulțimea cu gesturi largi, are o lumină caldă în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spațiul spiritual transilvănean. Comerțul din zonă : de la ceaun la rucsac US ARMY. Micul Toderuț și secretul scândurilor în cruce. Busuiocul de la poarta mănăstirii și competiția memorială. Tanti Sabina. Nicula și cele trei biserici ale sale. Sosesc primii pelerini, cu celebrii prapori în fruntea cortegiului. Fericit și nedumerit, starea mea naturală în timpul pelerinajului. Lunga călătorie spre Mănăstirea Nicula, mai mult de 500 de kilometri pe șosele pline de camioane, gropi, microbuze și autobuze cu căpșunari aflați în tranzit, în cea mai aglomerată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o bogată literatură pe acest subiect care mi-a arătat că este vorba de o practică recurentă a întreg bazinului carpatic, cu reverberații până în Polonia și Ucraina. Ca simplă observație de teren, trebuie să mai adaug faptul că grupurile aveau prapori specifici fiecărui sat în parte, iar primul lucru pe care-l făceau, odată ajunse în perimetrul mănăstirii, era să dea ocol, cântând, micii biserici de lemn. Profitând apoi de faptul că aglomerația nu era atât de mare în această zi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]