51 matches
-
de va fi făcut vreo răotate încă să fie peritcu judecată (DÎ.1599-600: XXV) e. cine cum va fi fostu și el (CSV.1590-602: 45v) (7) a. De va neștine fi avându vro fată cu altă muiare mai de ainte (Prav.1581: 229r) b. scriptura mânei lui iaste la mine, carea cându vei fi lui arătându și mintiniș va da (DVT.1679−99: 322r) La fel ca în limba modernă, valoarea intepretativă a structurii se obține compozițional: auxiliarul/auxiliarele marchează valori
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
discutate în §2.1.3 infra); apariția gerunziului cu procliză pronominală foarte rară (27b) (Nicolae și Niculescu 2016): (27) a. Dici Arbănașul, apucându-se, carei scriu mai sus (DÎ.1595-96: XII) depărtându-ne de toate răotățile cealea ce să facu (Prav.1581: 237v) b. în trupu se ivind (CC1.1567: 96v) 2.1.3 Negația propozițională 13 Ne vom referi în continuare la unele aspecte privitoare la negație relevante pentru procesul sintactic de deplasare a verbului care nu au fost discutate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nune urghisi foarte, nice pomeni fărălegile noastre (DDL.1679: 15) (30) a. Iară de vor cunoaște egumentul și epitropii cănu să va putea chivernisi casa cu atâtea slugi (AAM.1713: 12v) b. Muiarea ceea ce va bea ierbi sănu facă feciori (Prav.1581: 205r) c. care lucru și mai fără de dureare trage cătră dânsa și face anu se părăsi omul (SVI.~1670: 2v) d. Așea și tu, omule, când dai milostenie,nu te lăuda, ce dă întru ascuns. (Fiz.1693: 45r) e
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
5: 1r) o. că veiacmușumuri (FT.1571−5: 1v) p. ce-auelfăgăduit (FT.1571−5: 3r) q. ne-auîn harslobozitu (FT.1571−5: 3r) r. Ce-acestuia ce au oarecândfost nor de pre frate a mi-o lua muiare nu se cade (Prav. 1581: 276r-v) s. că slugile tale n-au cu ce ținea dobitoacele sale, așa se-autareputernicit foametea în pământul Canaanului (PO.1582: 166) ș. și cetiți și nu judecareți necetind mainte, că veți cu adevăr afla mare vistiiariu sufletesc (PO.1582
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fie în această situație pururease pomenește), ci își păstrează poziția de bază; conform acestui diagnostic, în exemplul (159a) verbul pomenește nu se ridică din domeniul flexionar vP; către aceeași concluzie duce și comportamentul adverbelor circumstanțiale (159b); (159) a. ce sepurureapomeneaște (Prav.1581: 258r) b. așa netarepedepsești (FT.1571-5: 3v) - poziția elementelor de focus (160) (=(151ș)); grupul prepozițional cu adevăr este un tip de focus de veridicitate (v. §3.2.2.1.2 supra) și este găzduit în exemplul (160) de către proiecția
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
rămâne în domeniul lexical vP; (161) a. De n-ară fi Domnul Savaotlăsat noao sămanță (CPr.1566: 253; Zafiu 2016) b. De-ați fi orbifiind, n-ați fi având păcate (CT.1560-1: 207r) c. candu va fi unchiul mainteluoat nepoata (Prav.1581: 233r) d. De va neștine fi avându vro fată cu altă muiare mai de ainte (Prav.1581: 229r) În concluzie, distribuția elementelor reprezentative din interiorul nucleului propozițional conduce către ideea că structurile cu dislocare apar ca efect al rămânerii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
253; Zafiu 2016) b. De-ați fi orbifiind, n-ați fi având păcate (CT.1560-1: 207r) c. candu va fi unchiul mainteluoat nepoata (Prav.1581: 233r) d. De va neștine fi avându vro fată cu altă muiare mai de ainte (Prav.1581: 229r) În concluzie, distribuția elementelor reprezentative din interiorul nucleului propozițional conduce către ideea că structurile cu dislocare apar ca efect al rămânerii verbului în domeniul vP; verbul satisface trăsăturile centrelor funcționale din domeniul flexionar IP prin ACORD la distanță
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și bibliografia). Structura cu dublu auxiliar din (162) surmontează problema naturii clitice a auxiliarelor românești, ilustrând un caz de colegitimare a elipsei (legitimare prin intermediul a două elemente). (162) de-l va fi mutat sau de nu-l va fi(√mutat) (Prav.1646: 78; Stan 2013) (163) a. Rab will have arrived by 6 pm, and Morag will have(√arrived), too. 'Rab va fi ajuns până în 6 după-amiaza, și Rab de asemenea' b. Morag should be fired this week, and Rab should
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
PI.~1650 Palia istorică. Ed. A. Roman Moraru, M. Moraru, București: Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2001, 101-243 ( Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 4). PO.1582 Palia de la Orăștie. Ed. V. Pamfil, București: Editura Academiei, 1968. Prav.1581 Pravila ritorului Lucaci. Ed. I. Rizescu, București: Editura Academiei, 1971, 161-83. Prav.1646 Carte românească de învățătură. Ed.: Carte românească de învățătură. 1646, ed. Colectivul pentru vechiul drept românesc condus de acad. A. Rădulescu, București: Editura Academiei, 1961, 33-106
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pentru Știință și Artă, 2001, 101-243 ( Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 4). PO.1582 Palia de la Orăștie. Ed. V. Pamfil, București: Editura Academiei, 1968. Prav.1581 Pravila ritorului Lucaci. Ed. I. Rizescu, București: Editura Academiei, 1971, 161-83. Prav.1646 Carte românească de învățătură. Ed.: Carte românească de învățătură. 1646, ed. Colectivul pentru vechiul drept românesc condus de acad. A. Rădulescu, București: Editura Academiei, 1961, 33-106 (Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris, 6). Prav.1780 Pravilniceasca condică. 1780, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
București: Editura Academiei, 1971, 161-83. Prav.1646 Carte românească de învățătură. Ed.: Carte românească de învățătură. 1646, ed. Colectivul pentru vechiul drept românesc condus de acad. A. Rădulescu, București: Editura Academiei, 1961, 33-106 (Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris, 6). Prav.1780 Pravilniceasca condică. 1780, ed. Colectivul pentru vechiul drept românesc condus de acad. A. Rădulescu, București: Editura Academiei, 1957 (Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris, 2), 36-156. PS.1573-8 Psaltirea Scheiană. Ed.: Psaltirea Scheiană comparată cu celelalte psaltiri din secolele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fi ilustrat prin exemple ca următoarele: (i) a. Mângăios și milostiv (√e) Domnul, în-lu<n>g-rrăbdătoriu, și e multu milostiv.( PH.1500−10: 122r) b. dintr-aceștia unii în lățime (√se ti<n>du), alți într-adâncu se ti<n>du (Prav.1581: 250r) c. căci foamea la trup moarte firească (√aduce), iară la suflet viață ceriască aduce (CII.~1705: 70) 43O parte dintre exemplele latinești au fost preluate de la Salvi (2001) și Ledgeway (2012); în acest caz, am indicat sursa exemplului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
avînd sensul "știulete de porumb" (DEX); apare însă în contexte lipsite de orice ambiguitate: "Păi, la noi, la politici, nu ne-ncurcăm cu lunili - ani, domnule, zece cotolani!" (Paul Goma, Ostinato, 1991, p. 42); "De mai strigam o dată lozinca aia, prav se făcea tot guvernu', de-aia-mi și cadorisiră zece cotolani" (ibid., p. 55). Înregistrat de Tandin (1993), N. Croitoru Bobârniche (2003) și G. Volceanov (2006), termenul circulă destul de mult - "o ții până vin eu din pârnaie, că am făcut
Ani, coți, cotolani... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7891_a_9216]
-
Cazarea se va realiza în corturi proprii pe un teren particular. Masa se va servi din rucsac, cu alimente aduse de acasă. Amatorii de drumeții vor putea vedea Mănăstirea Râmeț, Cheile Mănăstirii, Cheile Râmețului, Vf. Trascăului (1 217 m), Cheile Pravului, Piatra din Chei (1 167 m) ș.a. Instructorii Torok Zsolt (tel. 0257-262 225) și Sorin Stanciu (tel. 0723-388 310) vor conduce o inițiere în elemente de alpinism. Grupul va reveni în Arad luni, 8 septembrie, cu trenul de la ora 21
Agenda2003-35-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281415_a_282744]
-
se întâlnesc în evocarea dezastrelor. Verbul a spulbera (din lat. *expulverare, Dicționarul limbii române, DLR, tomul X, Litera S, 1994) e atestat în Psaltirea lui Dosoftei („negură spulbără cu mâna”), ca și substantivul spulberare („Vă veț duce cum să duce pravul. Și cu grîul n-iț cădea-n fățare, Că veț fi suflaț cu spulbărare. Și la giudeț nu vă s-afla locul Să vă sculaț, ce-ț peri cu totul”). Pentru istoria cuvântului, e interesantă și cuprinderea sa în dicționarul
Spulberare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5134_a_6459]
-
ultimele cuvinte bătrânul avu o ezitare. Pe întuneric i-am simțit privirea bănuitoare. - Ei, zise domol celălalt. Acuma-i mai bine, rău era înainte. Țin minte, tătuța era pușcaș ș-avea o pușcă din cele vechi ; ici era tigăița cu prav : băgai furtuială în țavă și, când plesnea acul, saprindea pravul. Întăi făcea proașcă fumul în ochi și de-acolé pornea de da drumul la glonțuri. - Măi ! râse celălalt. Se vede că erau înapoiați... - Boier era unul Iordache Cananău, continuă bătrânul. Trăia
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
simțit privirea bănuitoare. - Ei, zise domol celălalt. Acuma-i mai bine, rău era înainte. Țin minte, tătuța era pușcaș ș-avea o pușcă din cele vechi ; ici era tigăița cu prav : băgai furtuială în țavă și, când plesnea acul, saprindea pravul. Întăi făcea proașcă fumul în ochi și de-acolé pornea de da drumul la glonțuri. - Măi ! râse celălalt. Se vede că erau înapoiați... - Boier era unul Iordache Cananău, continuă bătrânul. Trăia cațaonul c-o muiere. Îl chema pe tata sub cerdac
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
pentru noi, faptul că domnișoarei Tuza nu-i place la noi - nu asta, ci nou e că ne-o spune: nu-i place Basarabia, nu-i place județul Orhei, nici Mana noastră... Zice că-i prea tină (adică glod); ori prav (colb adică); ba prea multă zăpadă-omăt, iarna («Așa ceva numai la kino am văz’t!», zice ea la văzut), ba prea ger («De mi-or ’ghețat mațălie», zice ea, Însă noi ne prefacem că n-am auzit, așa ceva la noi nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
peste vreo săptămână ies eu să le priveghez. Ieronim Dragu interveni: Nu-i nevoie să te grăbești, Ursake. Îți dăm noi un ajutor. Însă ce fac eu cu lupii, domnule doctor? se interesă bolnavul. Dacă ați adus și pentru ei pravuri, trebuie să le dau. Vom rândui și asta, îl îmblânzi domnul Ionaș Popa. Se pricepe și nana Floarea cum să facă. Iar teascurile de jderi le poate purta Onu. Ai făcut bun ucenic din băiatul ăsta. Nici n-am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a și început ca un semn de revărsare a mărinimiei creștinești asupra celor din cetate. Bubuiturile și răcnetele de durere se auzeau până către Târg, la Humulești, Sacalușești, Vânători și Târzia. Din ceruri noiemvri vărsa ploi cu găleata și înmuia pravul de pușci. Vântul dinspre miazănoapte pătrundea până la oase. Sângele albastru al leșilor a devenit vâscos, încât nici nu se mai scurgea din leșurile rămase pe câmpul de bătaie... Și tocmai când cei câțiva plăieși rămași în viață se pregăteau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Straiu de purpură și aur peste țărâna cea grea. Rămâneți dară cu bine, sânte firi vizionare, Ce făceați valul să cânte, ce puneați steaua să sboare, Ce creați o altă lume pe-astă lume de noroiu; Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruină, Proști și genii, mic și mare, sunet, sufletul, lumină - Toate-s praf... Lumea-i cum este... și ca dânsa suntem noi. {EminescuOpI 37} MORTUA EST! Făclie de veghe pe umezi morminte, Un sunet de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
țin legat și fără teamă Sufletul muiat în flăcări a vulcanului grozav, Astfel secoli de-ntuneric țin în lanțuri d-umilire Spiritul, ce-adînc se sbate într-a populilor fire, Spiritul, ce-a vremei fapte, de-ar eși le-ar face prav. {EminescuOpIV 145} Dar de secoli fierbe lumea din adâncuri să se scoale. Cum vulcanul, ce irumpe, printre nori își face cale Și îngroapă sub cenușa creațiunea unei țări, Astfel fiii tari și tineri unor secole bătrâne Lumea din încheeture vor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe inimă cazi-mi, 40"Bălaia ta frunte de umăr să-mi razimi. "E demn a ta frunte să poarte corona, "Robit universul să-i fie - Madonna! "Îngăduie celui din urm-al tău sclav, "Plîngînd să-ți sărute al urmelor prav. "Și lasă-mă-n umbra cămări-ți să vin, "Frumos-îmbrăcate cu alb musselin, Iar Cupido pagiul cu palma s-ascundă "A lampei de noapte lucire de nuntă". De-asupră-și aude uscata foșnire A poalelor lungi de mătasă subțire; Prin flori îi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sat, Nici în sat, nici în vecini, Numai tăt în țări străini; Că șed în casă de zid Să mânc prefont tot plângând, Prefont acru nesărat Su picioare frământat Și cu fontul măsurat. Țipai zăbon de postav Luai patrăntaș cu prav, Țipai zăbonaș cu bumbi Luai patruntaș cu plumbi; Pătruntașu mi-i nănașu Și borneu taic'a meu Și pușca mi-i soră dulce, Băinetul frate - de - cruce. 188 De la Dunăre pe vale Merg trei sute de cătane, Cu un căpitan călare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
poeana" (tablou floral). În vremea lui Petru Șchiopul a fost secetă "și unde prindea mai nainte pește acolo ara cu plugul". Copacii au săcat de săcăciune; dobitoacele nu aveau ce paște vara, ce le-au fost dărămînd frunză; și atâta prav au fost, cât se stringea troiene la garduri, când bătea vînt: ca de omăt erau troiene de pulbere. Iară despre toamnă, s-au pornit ploi, și au crescut mohor, și dintr-acele și-au fost prinzând foamea sărăcimea" (anomalii climatice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]