51 matches
-
Florea Fugariu. Prefață și tabel cronologic de Maria Protase, București, Minerva, 1976. Munteanu, R.-I., Argumente pentru integrarea literară a României, http://editura.liternet.ro; Pann, Anton, Despre amor sau dragoste și ură, în vol. Opere complete, București, Semne, 2004. Prav. Cond. - Pravilniceasca Condică (1780), București, Editura Academiei Române, 1957. SD6 - Studii și documente cu privire la istoria românilor, vol. VI, Cărți donești, zapise și răvașe, ed. Iorga, Nicolae, București, Editura Ministerului de Instrucție, 1901-1914. Sweeney, Thomas J., Adlerian Counseling and Psychotherapy: A Practitioner
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
9e), (12b))15 și a cuantificatorilor flotanți-subiect (13c) și (ii) rara atestare a elipsei legitimate de auxiliarul nonpasiv, opțiune cu totul eliminată în româna modernă (14)16. (14) de-l va fi mutat sau de nu-l va fi (√mutat) (Prav.1646: 78; Stan 2013) O chestiune controversată este statutul acestor structuri în limba română veche. Lucrările tradiționale (v., mai recent, Dragoș 1995: 37; Sala 2006: 141-142) consideră, în general, că aceste structuri sunt calcuri după un model străin (în general
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ledgeway 2015b, 2015d). (34) a. cătră [DP [AP făcătoriulu de viață] Domnu] (CC2.1581: 349) b. Preacista dela mănăstirea Goliia și dela Sfânta Vineri, [DP [APfăcătoare de minuni] icoane] (GCond.1762: 21r) c. [DPa [APiubitorilor de D(u)mnezeu] episcopi] (Prav.1780: 44) d. [DP [AP iubitorii de Hristos] creștini](AAM.1713: 12r) În structura internă a grupului adjectival există, de asemenea, structuri cu centru final, fie cu centre adjectivale participiale (35), fie cu centre adjectivale deverbale (36); tot prin derivări
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de va fi făcut vreo răotate încă să fie peritcu judecată (DÎ.1599-600: XXV) e. cine cum va fi fostu și el (CSV.1590-602: 45v) (7) a. De va neștine fi avându vro fată cu altă muiare mai de ainte (Prav.1581: 229r) b. scriptura mânei lui iaste la mine, carea cându vei fi lui arătându și mintiniș va da (DVT.1679−99: 322r) La fel ca în limba modernă, valoarea intepretativă a structurii se obține compozițional: auxiliarul/auxiliarele marchează valori
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
discutate în §2.1.3 infra); apariția gerunziului cu procliză pronominală foarte rară (27b) (Nicolae și Niculescu 2016): (27) a. Dici Arbănașul, apucându-se, carei scriu mai sus (DÎ.1595-96: XII) depărtându-ne de toate răotățile cealea ce să facu (Prav.1581: 237v) b. în trupu se ivind (CC1.1567: 96v) 2.1.3 Negația propozițională 13 Ne vom referi în continuare la unele aspecte privitoare la negație relevante pentru procesul sintactic de deplasare a verbului care nu au fost discutate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nune urghisi foarte, nice pomeni fărălegile noastre (DDL.1679: 15) (30) a. Iară de vor cunoaște egumentul și epitropii cănu să va putea chivernisi casa cu atâtea slugi (AAM.1713: 12v) b. Muiarea ceea ce va bea ierbi sănu facă feciori (Prav.1581: 205r) c. care lucru și mai fără de dureare trage cătră dânsa și face anu se părăsi omul (SVI.~1670: 2v) d. Așea și tu, omule, când dai milostenie,nu te lăuda, ce dă întru ascuns. (Fiz.1693: 45r) e
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
5: 1r) o. că veiacmușumuri (FT.1571−5: 1v) p. ce-auelfăgăduit (FT.1571−5: 3r) q. ne-auîn harslobozitu (FT.1571−5: 3r) r. Ce-acestuia ce au oarecândfost nor de pre frate a mi-o lua muiare nu se cade (Prav. 1581: 276r-v) s. că slugile tale n-au cu ce ținea dobitoacele sale, așa se-autareputernicit foametea în pământul Canaanului (PO.1582: 166) ș. și cetiți și nu judecareți necetind mainte, că veți cu adevăr afla mare vistiiariu sufletesc (PO.1582
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fie în această situație pururease pomenește), ci își păstrează poziția de bază; conform acestui diagnostic, în exemplul (159a) verbul pomenește nu se ridică din domeniul flexionar vP; către aceeași concluzie duce și comportamentul adverbelor circumstanțiale (159b); (159) a. ce sepurureapomeneaște (Prav.1581: 258r) b. așa netarepedepsești (FT.1571-5: 3v) - poziția elementelor de focus (160) (=(151ș)); grupul prepozițional cu adevăr este un tip de focus de veridicitate (v. §3.2.2.1.2 supra) și este găzduit în exemplul (160) de către proiecția
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
rămâne în domeniul lexical vP; (161) a. De n-ară fi Domnul Savaotlăsat noao sămanță (CPr.1566: 253; Zafiu 2016) b. De-ați fi orbifiind, n-ați fi având păcate (CT.1560-1: 207r) c. candu va fi unchiul mainteluoat nepoata (Prav.1581: 233r) d. De va neștine fi avându vro fată cu altă muiare mai de ainte (Prav.1581: 229r) În concluzie, distribuția elementelor reprezentative din interiorul nucleului propozițional conduce către ideea că structurile cu dislocare apar ca efect al rămânerii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
253; Zafiu 2016) b. De-ați fi orbifiind, n-ați fi având păcate (CT.1560-1: 207r) c. candu va fi unchiul mainteluoat nepoata (Prav.1581: 233r) d. De va neștine fi avându vro fată cu altă muiare mai de ainte (Prav.1581: 229r) În concluzie, distribuția elementelor reprezentative din interiorul nucleului propozițional conduce către ideea că structurile cu dislocare apar ca efect al rămânerii verbului în domeniul vP; verbul satisface trăsăturile centrelor funcționale din domeniul flexionar IP prin ACORD la distanță
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și bibliografia). Structura cu dublu auxiliar din (162) surmontează problema naturii clitice a auxiliarelor românești, ilustrând un caz de colegitimare a elipsei (legitimare prin intermediul a două elemente). (162) de-l va fi mutat sau de nu-l va fi(√mutat) (Prav.1646: 78; Stan 2013) (163) a. Rab will have arrived by 6 pm, and Morag will have(√arrived), too. 'Rab va fi ajuns până în 6 după-amiaza, și Rab de asemenea' b. Morag should be fired this week, and Rab should
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
PI.~1650 Palia istorică. Ed. A. Roman Moraru, M. Moraru, București: Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2001, 101-243 ( Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 4). PO.1582 Palia de la Orăștie. Ed. V. Pamfil, București: Editura Academiei, 1968. Prav.1581 Pravila ritorului Lucaci. Ed. I. Rizescu, București: Editura Academiei, 1971, 161-83. Prav.1646 Carte românească de învățătură. Ed.: Carte românească de învățătură. 1646, ed. Colectivul pentru vechiul drept românesc condus de acad. A. Rădulescu, București: Editura Academiei, 1961, 33-106
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pentru Știință și Artă, 2001, 101-243 ( Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 4). PO.1582 Palia de la Orăștie. Ed. V. Pamfil, București: Editura Academiei, 1968. Prav.1581 Pravila ritorului Lucaci. Ed. I. Rizescu, București: Editura Academiei, 1971, 161-83. Prav.1646 Carte românească de învățătură. Ed.: Carte românească de învățătură. 1646, ed. Colectivul pentru vechiul drept românesc condus de acad. A. Rădulescu, București: Editura Academiei, 1961, 33-106 (Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris, 6). Prav.1780 Pravilniceasca condică. 1780, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
București: Editura Academiei, 1971, 161-83. Prav.1646 Carte românească de învățătură. Ed.: Carte românească de învățătură. 1646, ed. Colectivul pentru vechiul drept românesc condus de acad. A. Rădulescu, București: Editura Academiei, 1961, 33-106 (Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris, 6). Prav.1780 Pravilniceasca condică. 1780, ed. Colectivul pentru vechiul drept românesc condus de acad. A. Rădulescu, București: Editura Academiei, 1957 (Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris, 2), 36-156. PS.1573-8 Psaltirea Scheiană. Ed.: Psaltirea Scheiană comparată cu celelalte psaltiri din secolele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fi ilustrat prin exemple ca următoarele: (i) a. Mângăios și milostiv (√e) Domnul, în-lu<n>g-rrăbdătoriu, și e multu milostiv.( PH.1500−10: 122r) b. dintr-aceștia unii în lățime (√se ti<n>du), alți într-adâncu se ti<n>du (Prav.1581: 250r) c. căci foamea la trup moarte firească (√aduce), iară la suflet viață ceriască aduce (CII.~1705: 70) 43O parte dintre exemplele latinești au fost preluate de la Salvi (2001) și Ledgeway (2012); în acest caz, am indicat sursa exemplului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
amplă dezvoltare, prin asimilarea majorității funcțiilor sintactice: • predicat, în raport de complementaritate cu un verb copulativ: „Dar nopțile-s de-un farmec sfânt/ Ce nu-l mai pot pricepe”. (M. Eminescu, I, p. 175); • complement indirect: „Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruină”. (M. Eminescu, I, p. 36); • complement predicativ; „M-aș împăca mai bine, bunăoară,/Să te socot de scândură și sfoară.” (T. Arghezi, I, p. 314); • complement corelativ: „Cu sfetnici vechi de zile mă-ntâmpinași
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a modalizatorului pe, se deosebește și de enunțul „Vino pe la moară.” cu prepoziția compusă pe la, introducând un circumstanțial de loc, expresie a direcției: „Vino pe la moară; pe acolo e mai puțin primejdios.” Latc "La" 1. prepoziție: „Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruină.” (M. Eminescu) „La tâmple,/e drept, am o seamă de fire cărunte.” (L. Blaga) 2. morfem de dativ, în flexiunea nominală (pronominală): „A visa că adevărul sau alt lucru de prisos E în stare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
doilea, s-o lăsat creanga în gios, șî s-o făcut baba tătă numa um fel d’i șperlâ, n-o agiuns ciolan, ciolănel d’i-a ii pi pamînt. O vinit pi lumi așș ca um fel d’i prav numa d’im babă”. Revenirea în planul social este posibilă doar pentru inițiat, care și-a marcat drumul pe verticală prin instrumente ale masculinității: „Însâ topoarele cele d’i aci tot acolo în copac iera”. Mamei i se interzice orice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
poeana" (tablou floral). În vremea lui Petru Șchiopul a fost secetă "și unde prindea mai nainte pește acolo ara cu plugul". Copacii au săcat de săcăciune; dobitoacele nu aveau ce paște vara, ce le-au fost dărămînd frunză; și atâta prav au fost, cât se stringea troiene la garduri, când bătea vînt: ca de omăt erau troiene de pulbere. Iară despre toamnă, s-au pornit ploi, și au crescut mohor, și dintr-acele și-au fost prinzând foamea sărăcimea" (anomalii climatice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe potriva ei. Cu lugojanul Victor Vlad Delamarina (1870-1906) se schițează un început de poezie umoristică dialectală în felul celei profesate de Pascarella în dialect roman. Istoria lui Sandu Blegia care, biruind un atlet de bâlci, cere premiul amenințând să facă "prav comedgia" e în amintirea tuturor. Dr. G. Gîrda s-a străduit să continue în Bănatu-i fruncea! astfel de umor. Burlescul lingvistic s-a cultivat și în Ardeal, și limbajul lui Marius Chicoș Rostogan nu-i o simplă născocire malițioasă a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
împăratul vostru cu mine omenie de va face, binele de la dânsul voi cunoaște. Pentru care bine, în ceastă dată altă răsplătire să-i fac nu pociu, fără numai știind că firea lui pururea în apă de sete să frige, puțin prav de pre cornul mieu ras îi voi da, carile spre po tolirea arsurii lui nu puțină putere are"74. Prin urmare, Inorogul nu este un naiv; el are nu doar intuiția marii sale puteri, ci și știința farmaceutică a folosirii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
albinele ieste, a patra că la picioare în fire pe altul să i să asemene nu are, de vréme ce aripile în picioare și picioarele în aripi îi sint. A cincea că dzua orbăcăiește, iară noaptea ca puhacea purecele în prav ascuns zăréște. Adevărat dară, iarăși să dzic, că arătarea firii în jigăniuță într-aceasta să arată. pentru care lucru, după al mieu cuvânt și socoteala de obște de va urma, adecă pentru ca toate vorbele de împoncișeturi aducătoare și toate cuvintele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
teritoriul țării. Este afluent al Dunării. Iskărul se formează prin confluența a trei râuri, Iskărul Negru ("Cerni"), Iskărul Alb ("Beli") și Iskărul Stâng ("Levi"), ape denumite împreună "Iskrove". Punctul de izvorâre al râului este considerat a fi confluența Iskărului Drept ("Prav Iskăr"), cu Iskărul Negru. După ce coboară pe versantul nordic al Munților Rila, se varsă în lacul de acumulare Iskăr—cel mai mare lac de acumulare din Bulgaria, și în lacul Pancearevo. Râul curge pe lângă Sofia și formează un defileu stâncos
Râul Iskăr () [Corola-website/Science/328724_a_330053]
-
protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 93.189 hectare. Acesta include rezervațiile naturale: Cheile Gălzii, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Cheile Întregalde, Cheile Vălișoarei, Cheile Pravului, Cheile Tecșeștilor, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Cheile Văii Cetii, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Munții Trascăului și include rezervațiile naturale: Cheile Ampoiței, Cheile Caprei, Cheile Gălzii, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Cheile Întregalde, Cheile Vălișoarei, Cheile Mănăstirii, Cheile Pravului, Cheile Tecșeștilor, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Poiana cu narcise de la Negrileasa, Piatra
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]