31 matches
-
Academiei, 1971, 161-83. Prav.1646 Carte românească de învățătură. Ed.: Carte românească de învățătură. 1646, ed. Colectivul pentru vechiul drept românesc condus de acad. A. Rădulescu, București: Editura Academiei, 1961, 33-106 (Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris, 6). Prav.1780 Pravilniceasca condică. 1780, ed. Colectivul pentru vechiul drept românesc condus de acad. A. Rădulescu, București: Editura Academiei, 1957 (Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris, 2), 36-156. PS.1573-8 Psaltirea Scheiană. Ed.: Psaltirea Scheiană comparată cu celelalte psaltiri din secolele al XVI
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
șerbiei (1746 în Țara Românească și 1749 în Moldova), foștii șerbi devenind liberi din punct de vedere juridic, dar lipsiți de pământ. b) Reforme juridice: -în 1780 a fost tipărit primul cod de legi fanariot din inițiativa lui Alexandru Ipsilanti“Pravilniceasca condică”, cod ce a fost aplicat și în Țara Românească, până în preajma revoluției condusă de Tudor Vladimirescu, când a fost înlocuită cu Legiuirea lui Caragea (1818); -din inițiativa domnilor fanarioți Scarlat Callimachi (Moldova) și Ioan Caragea (Țara Românească) au fost
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
degradarea caracterului național, prin corupția clasei superioare, la care au injectat degradatele și servilele lor moravuri. Iată, așadar, explicația frecventelor cazuri de corupție, care au impus unele reglementări penale încă în timpul ultimelor domnii fanariote. Importanța în incriminarea corupției a fost Pravilniceasca Condică apărută în 1780, în timpul domnitorului Alexandru Ion Ipsilante, care, în articolul 7, capitolul „Pentru judecători”, interzicea sub pedeapsă grea, fără a o determina, deoarece sistemul pedepselor arbitrare era încă în vigoare, luarea de mită de judecători<footnote Dobrinoiu, V.
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
fi reglementarea raporturilor sociale, prin abolirea șerbiei (la 1746 în Țara Românească, respectiv 1749 în Moldova) și fixarea îndatoririlor țăranilor clăcași față de boieri la 12 zile de muncă pe an. Reformele juridice s-au înfăptuit printr-o succesiune de codificări (Pravilniceasca Condică a lui Alexandru Ipsilanti din 1780 și Legiuirea Caragea din 1818 în Țara Românească și Codul lui Scarlat Callimachi din 1816-1817 în Moldova). În bezna națională a secolului fanariot (așa cum este el perceput în conștiința istorică românească) au licărit
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pătrundere a dreptului roman în Europa. În țările române, începând cu secolul amintit, s-au făcut pași decisivi în receptarea dreptului bizantin, putând fi evocate în acest sens: proiectele succesive ale unui cod de drept general al lui M. Fotino, Pravilniceasca Condică, adoptată în 1780 și îndeosebi, Legiuirea Caragea, adoptată în 1818, precum și Codul Calimach. În aceeași opinie, toate acestea demonstrează că, încă înaintea marilor codificări, dreptul celor două principate avea un substrat romanistic pronunțat. În Muntenia a fost tradus în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fi reglementarea raporturilor sociale, prin abolirea șerbiei (la 1746 în Țara Românească, respectiv 1749 în Moldova) și fixarea îndatoririlor țăranilor clăcași față de boieri la 12 zile de muncă pe an. Reformele juridice s-au înfăptuit printr-o succesiune de codificări (Pravilniceasca Condică a lui Alexandru Ipsilanti din 1780 și Legiuirea Caragea din 1818 în Țara Românească și Codul lui Scarlat Callimachi din 1816-1817 în Moldova). În bezna națională a secolului fanariot (așa cum este el perceput în conștiința istorică românească) au licărit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]