161 matches
-
Kievului scrie: "Știința este ca arta lui Arhimede, care reușește să respingă atacurile romanilor".Așadar, mitropolitul Petru Movilă, de origine română, a deschis, prin munca lui, porțile pentru elemente și forme de cultură occidentală în Răsăritul Europei, în zona zisă pravoslavnică. Umanist de marcă, personalitate complexă care a polarizat o întreagă suită de valori cultural-spirituale, unindu-le într-un efort de întoarcere spre Europa, Petru Movilă ocupă o poziție de marcă în galeria figurilor culturale ale epocii. Puternica personalitate a lui
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sfantul_ierarh_petru_movila_stefan_popa_1387650436.html [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
o situație materială la limită, care generează în mod firesc comportamentul de supraviețuire la marginea legalității și neîncredere, specific mai ales țiganilor. Românii și romi ortodocși nu se bucura de simpatie nici în vest nici și est. Oricum, Obedienta milenară pravoslavnica și multiseculara suzeranitate turco-greco-musulmană nu pot fi depășite în câteva decenii de ortodocșii moldo-valahi și cu atât mai puțin de romii dezrobiți în urmă cu 153 de ani. Totuși, toate drumurile duc la Roma. Decizia românilor și a occidentalilor de
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_roman_1463411613.html [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
Unirea din 1600, 1859 și 1918, la 1989 și integrarea în UE, după care ei cred că sunt „occidentali” sau „europeni” fără dialogul cu Roma. Rezultatul, țara e dezmembrată și lăsată pe mâna Moscovei. Republica Moldova este și azi sub obediența pravoslavnică nemijlocită. Și în vestul Europei sunt sute de mii de țiganii, dar sunt occidentalizați, ei nu sunt o problemă social-politică. Țiganii occidentali nu aspira la impunerea modului lor de viața în societatea UE, ca la București. Creștinii occidentali au, desigur
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_roman_1463411613.html [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
sârmelor sleite - nu-ncap și ei - pe de-a-ntregul (...ce friptură gustoasă de porci s-ar obține - la hectar...) sihastrul a-ntemeiat un vast oraș de evlavioase zdrențe (acareturisite) - sub Patrafirul Muntelui olandezi - danezi chinezi - vietnamezi - habarnezi mișună harnic - în mijlocul pravoslavnicei răzeșii ștefanice - a Voroneților (...corbul a încetat să se mai mire - fluturându-și în ploaie proroacele-i aripi deasupra acestor ecumeniste mușuroaie) behăie cor pravoslavnic în poieni de-amieze cu smerenie călcat-am printre căcăreze un păstor - cu celularul - mugește la
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
despre el; până și despre Dostoievski se recunoștea a fi un gigant, chiar dacă la început se publica mai cu țârâita și cu mari studii care să-i explice „limitele religioase”. În plus, istoria lor cu slujbe fanatice și mari soboruri pravoslavnice era considerată tradiție, în vreme ce despre biserica noastră în istoria neamului nu puteai scăpa o vorbă!... Elemente evidente de slugărnicie dusă până la absurd, cu tot ce era bun în limba ocupantului și rău într-a noastră, dar compensate, cum spuneam, de
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358292591.html [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
robirea lui Stânga, relatate de el însuși. Balada spune și ea: Când oi zice colălie, a plecat în haiducie! Nu pleca de sărăcie, ci pleca de dușmănie! Stăruința cugetului de a scăpa de robie și de a reveni la legea pravoslavnica, se vede limpede din relatarea documentara că, cu prilejul unei vizite la Vidin a polcovnicului Solomon din Țară Românească, care a avut loc prin 1840, Stânga a cătat o ocazie potrivită ca să-i comunice acestuia dorința să. Momentul socotit prielnic
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
spânzure sau vreo altă moarte mai ușoară să le hotărască. Urmează, după cum am zice, sinteză haiduciei lui Stânga, pe care el o exprimă în cuvintele următoare: “Iar toată dorința noastră au fost să ne vedem odat veniți iarăși la legea pravoslavnica!” Este exprimat totodată, aci, un vibrant apel către autoritățile bisericești cele mai înalte ale Țării Românești pentru a proceda la readucerea haiducului în credința lui de altă dată, cea creștin-ortodoxă. Organele Cârmuirii ce Dolj se arătară înțelegătoare și susținură această
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
anul ridicării bisericii. Inscripția din dreapta, mult mai bine păstrată, afirmă următoarele: ""Îngerilor s-au numit ca să păzască tot neamul și sau zidit de iznov ... și strădania bunilor pravoslavnici dintracest sat Pusta Simihaiu în zilele înălț(atului) ... podomnicului împărat Franțis, supt pravoslavnică arhipăstoria măriei sale ... Făgărașului supt c(institul) protopop Vasilie Bota de Vișeu de Mijloc și c(instiților) preoți Andrei ... Hara Grigorie și ctit(ori) ... Ignat, făt Ion Toader, Holț Marți. Și sau zugrăvit prin mine ... Pop Ioan (anul) 1794 ... ie 20
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
de faptul că Biserica Ortodoxă a fost capabilă de atât zel în cazul lui Tolstoi, cât timp aceasta a rămas atât amar de vreme tolerantă cu maimuțărelile șarlatanului religios Grigorii Rasputin. Sfântul Sinod îl excomunicase pe scriitor din sânul Bisericii pravoslavnice, interzicând înmormântarea sa religioasă fără o prealabilă căință. De la această decizie, exact de la începutul noului secol (al XX-lea), înfruntarea directă dintre excomunicat și excomunicatori avea să ia proporții uriașe. Tolstoi și-a cunoscut adversarii, de aceea și-a luat
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
Holban. Însemnări economice: gospodărie boiereasca, cooperativa de consum/1917/ moară de aburi. Însemnări administrative: școală primară mixtă, biserica ortodoxă, post de jandarmi, poștă rurală, primărie. La 2 februarie 1989, de către Consiliul de Miniștri al fostei RSSM, a fost înregistrată biserică pravoslavnica din satul Sadaclia cu hramul fost numit ”Nașterea Maicii Domnului”, ce se prăznuiește la 8 septembrie stil vechi și la 21 septembrie stil nou. În anul 1989, biserica a fost reparata, iar la 29 octombrie 1989 a fost deschisă și
Sadaclia, Basarabeasca () [Corola-website/Science/305133_a_306462]
-
și etnologice ale ospățului funerar în Moldova (secolele XV-XVII), p. 9-15. 37. Mihai Gh. MÂRZA - Un pretendent la domnia Țării Moldovei: stolnicul Vasile Ceaurul (1717), p. 16-24. 38. Elena CHIRIȚOIU - Un manuscris românesc de la mănăstirea Râmeț. Istoria videniei unei femei pravoslavnică ce se numește Sofiana, p. 25-28. 39. Vlad HOGAȘ-TALPĂU - Franța și recuperarea de către România a calității de aliat la sfârșitul primului război mondial, p. 29-37. 40. Vitalie PUPĂZAN - Activitatea ASTREI Basarabene (1926-1940), p. 38-41. 41. Iulian GHERCĂ-MUNTEANU - Aspecte ale colectivizării
Chronos (revistă) () [Corola-website/Science/305970_a_307299]
-
Apoi s-a stabilit ca hotărârile luate, să fie aduse la cunoștința împăratului habsburgic Leopold I și a cardinalului Kolonich. Pe baza hotărârii aduse la Sinodul din februarie, la 21 martie 1697, s-a redactat prima declarație prin care Biserica pravoslavnică românească din Transilvania se unește cu Biserica Romei : “"Noi, Teofil, cu mila lui Dumnezeu episcopul Bisericii românești din Ardeal și din părțile Țării ungurești lui împreunate și tot clerul aceleiași Biserici, lăsăm pomenire prin scris aevea aceasta tuturor cărora se
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
Nikolai Gumiliov pe front, Аhmatova a petrecut mai multă vreme în Gubernia Tver, la moșia familiei Gumiliov din satul Slepniovo (Гумилевых Слепнёво). Aici a fost puternic impresionată de caracterul specific rusesc al locurilor, care, după ea, le punea o pecete pravoslavnică. În plus, trăind mai mult în orașe, nu făcuse până atunci cunoștință cu pădurile, cu ieșirile în aer liber. Totuși, ea nu se simțea acasă la Slepniovo, localitate pe care o numește în amintirile ei, cu oarecare afecțiune, „această vechitură
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
Mihail și Gavril în satul Măgura și Frânceni. Iar el să se țină de predania sfinților apostoli și a purtătărilor de Dumnezeu părinți care la al șaptelea al lumii de la Niceea - Sobor a așezat și nouă celor ce suntem în pravoslavnica Lege ne-au dat înainte, precum a învățat-o așa o și face ca să fie pildă turmei sale a toate faptele bune. Și până când întru acest și întru chemarea sa va rămâne până atunci și cinstei preoțești să fie părtaș
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
și poloni, de altă parte lumea Răsăritului ortodox de cultură bizantină, care s-a întins pînă la Dunăre și la nord de Marea Neagră Spiritualitatea română a fost foarte mult influențată de puternicele ei legături cu lumea creștină ortodoxă - greacă si pravoslavnică. Românii au, astfel un sentiment unic de identitate pe care îl pot exprima două particularități ieșite din comun: fiind o insulă de latinitate într-o mare slavă, precum și singura țară latină de confesiune creștin-ortodoxă. Există și o importantă minoritate de
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
acea perioadă a intrat în vigoare "Legea secularizării averilor mânăstirești", episcopul Calinic a cerut domnitorului Alexandru Ioan Cuza ca schitului să i se permită să rămână cu toate bunurile, cerere aprobată de domn. Publică în anul 1859, pe cheltuiala sa, „Pravoslavnica mărturisire”, la "Tipografia Națională" a lui Iosif Romanov și Comp. din București. Pentru nevoile bisericilor, Sfântul Calinic a înființat cu mijloace proprii tipografia "Kallinik Rîmnik" în 1861, cu bani împrumutați cum avea să mărturisească mai târziu. Aici aveau să vadă
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
cele mai de gios. După dobândirea dreptăților țivile, dacă nu va da dovezile cerșute prin acest art. al IV-lea, nu va pute dobândi și drepturile politicești; însă driturile politicești nu să vor pute dobândi decât de acei de credință pravoslavnică sau de acei ce o vor primi-o. Să înțălegi că aceasta nu privești pe soldații miliției pământești. Art. V. Dacă un strein va intra întru însoțire cu o pământeancă nobilă și va înfățoșa suspomenitele dovezi, atunce terminul neaparat cerșut
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
Principatelor, cu ocazia unor deplasări de trupe rusești spre Dunăre. Visul lui Petru cel Mare, încă din secolul XVIII: cucerirea mult râvnitului Bizanț, a doua Romă a Europei, și care cetate eternă ar fi trebuit să devină astfel Moscova Rusiei pravoslavnice... Sosit în 12 în București, peste două zile, în 14 martie 1854, în cursul campaniei militare din 1854, Tolstoi notează în jurnalul pe care îl ține de la 19 ani: “București. Încep un caiet nou...” fără să mai adauge imediat în
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
să pornească contra lui Napoleon, Anglia a intervenit în 1812 la Constantinopol și ea a impus pacea turcilor, cu prețul cedării Basarabiei". Așa se face că Moldova cădea victimă unui interes politico-strategic al marilor puteri, care i-a venit Rusiei pravoslavnice ca o mănușă. Ion Bălăceanu a fost un om politic și un diplomat înzestrat cu un veritabil talent, având foarte dezvoltat simțul demnității și al onoarei. S-a pus toată viața în slujba țării, nu fără a comite greșeli în
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
fizionomia bulgaro-bizantină a roșilor din țară. Ei bine, această facultate nu s-a înființat și se vede că nici se va înființa. Episcopii noștri viitori vor continua se vede a fi crescuți în Rusia, în Grecia și în alte locuri pravoslavnice. Disparițiunea sentimentului religios e de regretat nu numai la noi, dar pretutindenea. Care ne fu mirarea însă când, după simpla aserție că religia moștenitorului nu e indiferentă, tocmai din cauză că e o religie înainte de toate națională, o foaie germană din București
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Campaniei, scriere tipărită la Veneția în 1780. Monah învățat și episcop filosof, G. leagă preocupările iluministe ale cărturarilor de la Râmnic de renașterea națională propovăduită de Gh. Lazăr. SCRIERI: [Prefață] la Antologhion, București, 1786; [Prefață] la Cazanii, Râmnic, 1792; [Prefață] la Pravoslavnică învățătură, București, 1794; [Prefață] la Triodion, București, 1798; [Prefață] la Ioan Damaschinul, Loghică, București, 1826; Traduceri: Teofil, Cămara dreptei credințe, București, 1793; Ioan Damaschinul, Loghică, București, 1826. Repere bibliografice: Gh.I. Moisescu, Viața și activitatea episcopului de Argeș Grigore Râmniceanu (1822-1828
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
timp asupra căruia insistăm, (Iași, 1681), Dosoftei elogiază pe domni mai ales pentru contribuția lor la păstrarea „necorcită“ a credinței și pentru construirea de biserici. Începe astfel: „Domnii Țărâi Moldovei pus-au nevoință / De-au învățatu-ș țara direaptă-n credință, / Pravoslavnica lege ferind necorcită, / Și-n ceri Hristos le cruță viața fericită“. Tema elitelor în spațiul românesc comportă unele dificultăți de abordare, întrucât nu se poate vorbi de o diferențiere clară a acestora. Vorbim de o elită politică la nivelul aparatului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
istorisească „de la discălicatul cel dintâi cu romani, adecă de la râmleni“41. Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva catihismusului calvinesc tipărit la 1646, un text ce evidențiază crezul de a nu fi clătinată „temelia cea bună și tare a besearecei noastre pravoslavnice“42, s-a dovedit o replică la acel Catihism calvinic apărut în 1642 din Transilvania, acela care „strâmbeadză • Vezi Răzvan Theodorescu, Civilizația românilor între medieval și modern, vol. I-II, București, 1987. • D. H. Mazilu, Recitind literatura română veche, I
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ref>. Până la legalizarea persecuțiilor în Rusia țaristă, în anul 1685, prin decretul regentei Sofia, sora mai mare a țarului Petru I, în spațiul amintit au fost persecutați peste 20 000 de staroveri în cadrul a ceea ce s-a numit uneori „inchiziția pravoslavnică din Estul Europei”<ref id=”4”>Moldovan, 2004, pp. 8-9. </ref>. „Comunități teritorial-religioase mai mici sau mai mari, grupate în mijlocul unor conducători spirituali de tipul inegalabilului predicator și genialului scriitor care a fost protopopul Avvakum, ars de viu în anul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
urmă, București, 1902; Din largul lumii, Constanța, 1903; Printre picături, Ploiești, 1904; Din toate, București, 1905; Epigrame, București, 1906; Dincolo de hotare, București, 1908; Din Egipt, București, 1909; Trei nuvele, București, [1909]; La capătul pământului, București, 1910; Razna, București, 1912; Prin pravoslavnica Rusie, București, 1913; Da capo, București, 1919; Remember, București, 1921; Din sala pașilor pierduți, București, 1922; Pățania lui Dumitrache, București, f.a.; Obolul meu, București, 1922; Spicuiri, București, 1923; Hai-hui, București, 1924; Poezii, București, 1926; Ieri..., București, 1931; Pagini alese, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]