48 matches
-
este percepută nici o excitație sau stimulul respectiv rămâne fără răspuns. PRAXIE (< fr. praxie, cf. gr. praxis - acțiune) - În concepția lui J. Piaget (apud Larousse, 2006), sistem de mișcări coordonate în funcție de un rezultat sau de o intenție. Două caracteristici specifice definesc praxiile: intenționalitatea actului și organizarea mișcărilor într-un tot. Coordonările implicate în praxie pot fi interne sau externe. În primul caz, mai multe mișcări sunt organizate într-un act total prin adăugarea de unități și diferențiere progresivă. În al doilea caz
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
praxie, cf. gr. praxis - acțiune) - În concepția lui J. Piaget (apud Larousse, 2006), sistem de mișcări coordonate în funcție de un rezultat sau de o intenție. Două caracteristici specifice definesc praxiile: intenționalitatea actului și organizarea mișcărilor într-un tot. Coordonările implicate în praxie pot fi interne sau externe. În primul caz, mai multe mișcări sunt organizate într-un act total prin adăugarea de unități și diferențiere progresivă. În al doilea caz, mai multe praxii sunt combinate într-o praxie de ordin superior, fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și organizarea mișcărilor într-un tot. Coordonările implicate în praxie pot fi interne sau externe. În primul caz, mai multe mișcări sunt organizate într-un act total prin adăugarea de unități și diferențiere progresivă. În al doilea caz, mai multe praxii sunt combinate într-o praxie de ordin superior, fiecare rămânând susceptibilă să funcționeze izolat. Primele praxii apar la sfârșitul celui de-al doilea stadiu al dezvoltării inteligenței senzorio-motoare, când prehensiunea și vederea sunt coordonate. După Șchiopu și Verza (1981), este
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tot. Coordonările implicate în praxie pot fi interne sau externe. În primul caz, mai multe mișcări sunt organizate într-un act total prin adăugarea de unități și diferențiere progresivă. În al doilea caz, mai multe praxii sunt combinate într-o praxie de ordin superior, fiecare rămânând susceptibilă să funcționeze izolat. Primele praxii apar la sfârșitul celui de-al doilea stadiu al dezvoltării inteligenței senzorio-motoare, când prehensiunea și vederea sunt coordonate. După Șchiopu și Verza (1981), este forma superioară de elaborare a
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
primul caz, mai multe mișcări sunt organizate într-un act total prin adăugarea de unități și diferențiere progresivă. În al doilea caz, mai multe praxii sunt combinate într-o praxie de ordin superior, fiecare rămânând susceptibilă să funcționeze izolat. Primele praxii apar la sfârșitul celui de-al doilea stadiu al dezvoltării inteligenței senzorio-motoare, când prehensiunea și vederea sunt coordonate. După Șchiopu și Verza (1981), este forma superioară de elaborare a unor acte motoare în vederea realizării unui scop. Praxia cuprinde ansamblul acțiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
funcționeze izolat. Primele praxii apar la sfârșitul celui de-al doilea stadiu al dezvoltării inteligenței senzorio-motoare, când prehensiunea și vederea sunt coordonate. După Șchiopu și Verza (1981), este forma superioară de elaborare a unor acte motoare în vederea realizării unui scop. Praxia cuprinde ansamblul acțiunilor și operațiilor mijlocite prin deprinderi, abilități, capacități de manipulare și utilizare adecvată a obiectivelor, uneltelor, instrumentelor de diferite tipuri în vederea realizării de transformări efective în ordinea materială. Praxia nu este de natură reflexă, ea fiind dobândită și
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
elaborare a unor acte motoare în vederea realizării unui scop. Praxia cuprinde ansamblul acțiunilor și operațiilor mijlocite prin deprinderi, abilități, capacități de manipulare și utilizare adecvată a obiectivelor, uneltelor, instrumentelor de diferite tipuri în vederea realizării de transformări efective în ordinea materială. Praxia nu este de natură reflexă, ea fiind dobândită și îmbogățită prin experiența omului în contactul nemijlocit cu mediul; solicită o coordonare normală a mișcărilor, în vederea executării unor acte motoare adecvate scopului propus, cuprinzând totalitatea gesturilor și mișcărilor necesare efectuării acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
este de natură reflexă, ea fiind dobândită și îmbogățită prin experiența omului în contactul nemijlocit cu mediul; solicită o coordonare normală a mișcărilor, în vederea executării unor acte motoare adecvate scopului propus, cuprinzând totalitatea gesturilor și mișcărilor necesare efectuării acestor acte. Praxia comportă două aspecte: activitatea intelectuală și activitatea mnezică, bazată pe memoria succesiunii în timp și spațiu a diferitelor mișcări ce trebuie executate în vederea îndeplinirii acțiunilor intenționate. Tulburările praxice, care nu sunt determinate de paralizii sau de deficiențe senzoriale și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mișcărilor, elementul de intenție care transformă expresia în semn. Realizarea motrică se constituie atunci când copilul a intrat pe deplin în posesia propriului corp, atunci când el reușește să stăpânească, să înțeleagă și să armonizeze structurile perceptiv-motrice. La baza realizării motrice stau praxiile. J. Piaget (1965) definește praxiile „nu ca mișcări oarecare, ci ca sisteme de mișcări coordonate în funcție de un rezultat și de o intenționalitate”. Același autor distinge două mari perioade în dezvoltarea copilului: înainte și după constituirea funcției simbolice, aceasta survenind după
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
transformă expresia în semn. Realizarea motrică se constituie atunci când copilul a intrat pe deplin în posesia propriului corp, atunci când el reușește să stăpânească, să înțeleagă și să armonizeze structurile perceptiv-motrice. La baza realizării motrice stau praxiile. J. Piaget (1965) definește praxiile „nu ca mișcări oarecare, ci ca sisteme de mișcări coordonate în funcție de un rezultat și de o intenționalitate”. Același autor distinge două mari perioade în dezvoltarea copilului: înainte și după constituirea funcției simbolice, aceasta survenind după vârsta de 18 luni. Praxiile
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
praxiile „nu ca mișcări oarecare, ci ca sisteme de mișcări coordonate în funcție de un rezultat și de o intenționalitate”. Același autor distinge două mari perioade în dezvoltarea copilului: înainte și după constituirea funcției simbolice, aceasta survenind după vârsta de 18 luni. Praxiile constructive se situează după constituirea funcției simbolice care rezultă dintr-o diferențiere între semnificante și semnificate. H. Wallon (1975) arată că activitatea motoare are două orientări. Una este îndreptată spre lumea exterioară și reprezintă activitatea cinetică, iar cealaltă contribuie la
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
are două orientări. Una este îndreptată spre lumea exterioară și reprezintă activitatea cinetică, iar cealaltă contribuie la menținerea în mușchi a unei stări de tensiune ce devine elementul de bază pentru atitudini, postură, mimică și formează activitatea tonică. În dezvoltarea praxiilor, aspectul cinetic este esențial, deoarece este vorba despre mișcări îndreptate spre lumea exterioară. Pentru unirea diferitelor impresii cu ajutorul unui semn comun, se folosește gestul. Condițiile psihofiziologice necesare realizării gesturilor coordonate - după M. Stambak et al. (1964) - au în vedere calitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
substituie gesturilor sau mimicii, implicând din partea copilului o activitate pozitivă, dinamică, după E. Pichon „un răspuns al dorinței de a vorbi” (148). Cele două versante ale învățării verbale nu pot fi disociate în primele începuturi ale limbajului, cunoașterea perceptivă și praxiile articulatorii - totul se asociază întrun comportament global - care se reînnoiește fără încetare. Dimpotrivă, întârzierea și deficiențele de limbaj indică dificultățile și oferă în anumite etape un adevărat film rulat cu încetinitorul, evidențiind obstacolele care nu apar la copilul normal. Percepțiile
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Mulți autori (L. Bender, Hermann, E. Hemge și Jackson) au insistat asupra acestui fapt important pentru asigurarea controlului încercărilor efectuate, abandonarea celor nereușite în menținerea achizițiilor făcute. Este de fapt ceea ce numim feed-back-ul. Copilul cu cerul gurii despicat construiește eronat praxiile (mișcările) verbale ca răspuns la construcțiile gnosice, determinat de nevoia de a se exprima, de a comunica. El încearcă să execute mișcările cerând comanda și coordonarea a numeroși mușchi, dar, care nu-l ascultă. Aici intervin senzațiile corporale și kinestezice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Metoda constrângerii induse respectă principiul progresivității în stimulare și principiul adaptării la complexitatea structurilor lexicale administrate. (362) Recuperarea în afazie 105 Metoda de stimulare-facilitare Stimularea urmărește refacerea engramelor gnozico-mnezice și semantice, morfo-sintactice sub aspect structural și operațional de recunoaștere, refacerea praxiei verbale și refacerea engramelor motorii prin răspuns. Metoda de stimulare-facilitare se bazează pe următoarele principii: 1. Stimularea auditivă intensivă se referă la administrarea stimulilor verbali auditivi consecvent, la un ritm care se apropie de vorbirea normală; 2. Stimularea senzorială repetitivă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
bolnavul nu-și mai recunoaște propria jumătate de corp paralizată. Amploarea leziunii cerebrale, ce determină această manifestare morbidă, face ca tabloul clinic să se completeze și cu pierderea unei jumătăți din câmpul vizual, ce poartă denumirea de hemisomatoanopsie. Apraxia. Prin praxie se definesc gesturile și mișcările care contribuie la alcătuirea unor acțiuni voluntare complexe, prin intermediul cărora se ajunge la îndeplinirea unui scop. Apraxia, în schimb, reprezintă incapacitatea executării acelor gesturi și mișcări voluntare, care nu realizează scopul propus, deși funcțiile musculare
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
grave ale stării de conștiință vigilă de diferite grade de profunzime, putând merge până la starea de comă. În cazul existenței unor leziuni localizate vorbim despre „dezorganizări în sector”, situație în care numai anumite procese psihice sunt afectate (percepții, memorie, limbaj, praxii, instincte etc.). 2) Imaturitatea Imaturitatea este un tip de deficiență care se produce prin oprirea în dezvoltare a sistemului nervos central la copil (prenatal, perinatal sau postnatal). Este o imaturizare anatomică cu consecințe grave asupra formării și maturizării funcțiilor psihice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afective și cele morale sunt, în general, bine conservate. 3) Demențele abiotrofice presenile Acest grup de demențe apar în perioada presenilă datorită unui proces specific de abiotrofie cerebrală, care antrenează o stare de disoluție progresivă a funcțiilor instrumentale ale limbajului, praxiilor și gnoziilor. Se constată o atrofie corticală cu predominanță lobară, ca localizare cerebrală. Din punct de vedere psihopatologic și anatomo-clinic se descriu două forme clinice: demența Pick și demența Altzheimer. Debutul clinic al bolii se situează în jurul vârstei de 45-65
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
optică, acustică, verbală, spațială, având ca substrat disfuncția nervoasă centrală. După criteriul etiologic, autori de prestigiu (1, 2, 3, 4) , , , își axează cercetarea pe neurologia funcțiilor simbolice și consideră dislexia, cu tulburările asociate ei în cadrul anomaliilor generale de gnozie și praxie, referindu-se la recunoașterea, intenționalitatea și realizarea actului. Toți autorii citați, luând în considerație și criteriul genetic disting patru forme de dislexie: a) dislexia de origine afectivă, numită și dislexia falsă, datorată comunicării ineficiente mamă-copil; b) dislexia prin disfuncție neurologică
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sintactică, dar Moldova și Ardealul aduc fineța nuanțelor, arta emisiunii sonice, savoarea. Graiul moldovenilor e literar de la sine. Așa-zisa "literatură religioasă" de care s-a făcut prea mare caz nu e decât o producție de tălmăciri de Psaltiri, Tetraevanghele, Praxii, Biblii, Slujebnice, Molitvenice, Minee, Paterice etc. O Viață a sfântului Léger sau un Heliant n-avem în această epocă. Traducerile sunt însoțite uneori de precuvântări, care au interesul lor filologic și psihologic. Procurîndu-și teasc de la Petru Movilă, mitropolitul de obârșie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Valea Bancului Marginea Valea Glodului Malini Văleni Mânăstioara Vercicani Mănăstirea- Humorului Vulturești Măneuți Zalomestra Măritei Măzănăiești Mereni Mestecăniș Mihoveni Mitocași Mitocu Dragomirnei Moară Carp Moară Nica Moișa Moldovița Negostina Oniceni Pădureni Păltinoasa Pâraie Pătrăuți Plapeni Plutonița Podeni Poieni Suceava-Udești Pojorâta Praxia Prăleni Prelipca Preutești Prisaca Dornei Putna Racova Rădășeni Râșca Reuseni Românești Roșiori Roșu �� Ruși Mânăstioara Sadova Sasca Nouă Satu Mare Sfântu Ilie Siminicea �� Slătioara-Rășca Slobozia Sucevei-Grănicești Spătărești Strâmtura Stroiești Sucevița Șaru Dornei Șcheia �� Șerbănești- Zvoriștea Șerbăuți- Calafindești Șoldănești Știrbăț Tama Mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
repetate; - istoric definit de encefalită; - crize oculogire; - tratament neuroleptic la debutul simptomelor; - remisiune susținută; - simptome strict unilaterale după 3 ani; - paralizie supranucleară a privirii; - semne cerebeloase; - afectare vegetativă severă precoce; - demență severă precoce cu tulburări de limbaj, memorie și de praxie; - semn Babinski; - CT: tumoră cerebrală/hidrocefalie comunicantă; - răspuns negativ la doze mari de levodopa; (dacă se exclude un sindrom de malabsorbție); - expunere la MPTP. Examene paraclinice: IRM sau CT nu aduc informații importante directe pentru diagnosticul de boală Parkinson (dar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
repetate; - istoric definit de encefalită; - crize oculogire; - tratament neuroleptic la debutul simptomelor; - remisiune susținută; - simptome strict unilaterale după 3 ani; - paralizie supranucleară a privirii; - semne cerebeloase; - afectare vegetativă severă precoce; - demență severă precoce cu tulburări de limbaj, memorie și de praxie; - semn Babinski; - CT: tumoră cerebrală/hidrocefalie comunicantă; - răspuns negativ la doze mari de levodopa (dacă se exclude un sindrom de malabsorbție); - expunere la MPTP. Examene paraclinice: IRM sau CT nu aduc informații importante directe pentru diagnosticul de boală Parkinson (dar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]