120 matches
-
este îndrăzneață sau riscantă dacă face predicții despre evenimente și fenomene observabile încă necunoscute; îndrăzneala și caracterul ei riscant sporesc pe măsură ce cresc numărul, varietatea și exactitatea acestor predicții. Elaborarea ipotezelor depinde de o serie de factori, între care menționăm: condițiile praxiologice, nivelul de dezvoltare a științei, calitățile personale ale cercetătorului. În legătură cu acestea din urmă Santiago Ramon y Cajal, celebrul neurolog spaniol, laureat al Premiului Nobel pentru medicină (1906), spunea: Cine nu posedă o anumită intuiție a înlănțuirii cauzale, un anumit instinct
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
vreme că evaluarea vizează nu numai rezultatele realizate de elevi, ci și procesele prin care se ajunge la invocatele rezultate. Încercarea de a izola un produs de procesul de realizare a acestuia poate conduce la aporii nu numai de ordin praxiologic, ci și metodologic, axiologic. În primul rând, pentru că ele nu se pot percepe sau măsura în stare „pură”, nu putem izola produsul de felul în care s-a ajuns la el. Apoi, pentru că nu este întotdeauna relevantă didactic putința de
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
3.5. Calitatea educației și mediul universitar" Un proiect de lege vizând calitatea serviciilor educaționale este un semn de normalitate, bine-venit și chiar așteptat. În mod evident, calitatea este constitutivă oricărui lucru bun și bine făcut, dar, în condițiile pluralizării praxiologice, e nevoie de o normare a calității, de o prefigurare a acesteia în acord cu anumite standarde. A acționa numai sub însemnul inspirației, al eventualului har și ghidaj spontan nu mai este o dovadă de profesionalism. Aspirația către excelență a
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
semnelor părăsește logică centripeta a prozelitismului ideologic și lingvistic pentru o logică polivalenta centripeta a inserției în social. Ea se dezvoltă prioritar că semiotica aplicată, vizând discipline precum marketingul și publicitatea, comunicarea instituțională și politică, analiza media, dar și soluții praxiologice (fragmentare sau integratoare) Conceptele semioticii structuraliste (opoziție binara, secvență narativa, careu semiotic etc.) sunt încorporate în câmpuri multiple, se asociază cercetării calitative și generează ceea ce s-a numit semiotica operațională sau semiotica socială. Metodele structurale, lexicale, actanțiale ale semioticii pure
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și anume ; de știință a gândirii asupra realității, de știință a limbajului referitor la realitate și de știință a acțiunii vizând schimbarea și remodelarea realității, propunând, deci, logici ale gândirii (nocto logici), logici ale limbajului (semiologici) și logici ale acțiunii (praxiologici), dar precizând imediat : "cu rezervele dictate de orizontabilitatea unor concepte prin excelență inferente și circulare (gândirea este acțiune interiorizată și limbaj interiorizat, după cum este și interiorizare a realitații, limbajul este exteriorizare a gândirii, după cum este referire la realitate și acțiune
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
2 a școlii, denumită astfel deoarece școala este acuzată ca fiind colportoarea culturii dominante. Pentru un sociolog marxist, este de la sine înțeles că școala funcționează ca aparat ideologic de stat (Althusser, 1977) și inculcă în subiecții ei modelele reprezentaționale și praxiologice care contribuie la perpetuarea și întărirea dominației unor categorii sociale asupra restului societății. Această „violență simbolică” (Bourdieu și Passeron, 1977) mediată de școală este posibilă întrucât școala se află într-un raport de dependență față de economic sau de alte instituții
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
anumiți autori subliniază că, "prin natura și funcționalitatea sa, fiecare dimensiune a doctrinologiei politice aduce un anumit specific. Fundamentare obiectuală prin dimensiunea ontologică, obiectivitate și științificitate prin dimensiunea epistemică, valoare și opțiune prin cea axiologică, angajare și eficiență prin dimensiunea praxiologică"361. Dincolo de recuperarea dezideratului pozitivist al îndeplinirii standardelor de științificitate valabile în zona de cercetare a științelor naturii, regăsim într-o astfel de abordare interesul pentru baza pe care epistemologia o poate oferi analizei ideilor politice în particular, fenomenelor politice
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și anume ; de știință a gândirii asupra realității, de știință a limbajului referitor la realitate și de știință a acțiunii vizând schimbarea și remodelarea realității, propunând, deci, logici ale gândirii (nocto logici), logici ale limbajului (semiologici) și logici ale acțiunii (praxiologici), dar precizând imediat : "cu rezervele dictate de orizontabilitatea unor concepte prin excelență inferente și circulare (gândirea este acțiune interiorizată și limbaj interiorizat, după cum este și interiorizare a realitații, limbajul este exteriorizare a gândirii, după cum este referire la realitate și acțiune
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
conștientă a cetățenilor ei În viața socială, potrivit capacităților individuale și necesităților sociale. Sistemul de Învățământ realizează trei funcții educaționale principale și anume: a) funcția cognitivă, instructiv educativă și culturală, care formează pe “homo cogitans” (omul care gândește); b) funcția praxiologică, de muncă și aplicare a cunoștințelor În practică, care formează pe ”homo faber” (omul care muncește și creează); c) funcția axiologică, de valorizare, de evaluare, care formează pe “homo estimans” (omul care apreciază, valorizează). Sistem de notare. Concepție pedagogică privitoare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
nu o valoare exterioară a celui instruit și educat, ci o valoare proprie acestuia, instrucție și educația fiind un complex de acțiuni continue de formare și de valorizare. Cu alte cuvinte, teleologia Învățării (un sistem de obiective ordonate epistemologic și praxiologic) reprezintă ea Însăși un sistem de valori proiectate a fi formate celui instruit și educat. Conținuturile procesului de Învățământ reprezintă valori elaborate de omenire până la momentul declanșării actului de Învățare și angajează, structural, “norma etică ( În cazul educației morale); adevărul
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Acest lucru se justifică prin faptul că datorită progreselor economico sociale rapide și obiectivele Își pierd stabilitatea, devin foarte complexe și dinamice afectând astfel toate componentele sistemului și procesului instructiv-educativ. Dacă ne referim la educația instituționalizată vom remarca importanța funcțiilor praxiologice ale obiectivelor. Se știe că orice proiect de activitate/tehnologie didactică presupune inițial specificarea obiectivelor În baza cărora se selectează metodologia didactică, se formulează opțiunea referitoare la strategia didactică. Evaluarea activității se Întemeiază pe raportarea la obiective. Dar, ar fi
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și aptitudinile intelectuale. În sprijinul afirmațiilor de mai sus vom prezenta punctele de reper de care trebuie să se țină seama atunci când este investigată motricitatea copilului deficient mintal. Arcan și Ciumăgeanu (1980) au prezentat principalele puncte de referință asupra aspectelor praxiologice cu privire la investigarea motricității. Prima teză: tulburările motrice intră întotdeauna ca elemente importante în structura tabloului psihopedagogic al copilului deficient mintal. Se poate chiar formula o legătură logică între deficiența mintală și nivelul și tulburările de motricitate; cu cât gradul deficienței
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
metodă” include în sine patru elemente: 1. Punct de plecare. 2. Punct final (rezultatul). 3. Subiectul acțiunii. 4. Obiectul asupra căruia se răsfrânge acțiunea (elevul). Principalele accepțiuni date metodei (2001), așa după cum arată profesorii Ioan Cerghit și Romiță Iucu, sunt: - praxiologică - metoda este o tehnică de execuție care conduce la realizarea țelului propus. Fiecare acțiune cuprinde în structura ei funcțională o asemenea tehnică de lucru, o modalitate practică sau un mod specific de a acționa, un fel anume de a proceda
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
conținuturi adecvate, nu erau manuale, nici programe, deci nu se știa ce trebuie să Învețe elevii. Personal, am Încercat să gestionez din punct de vedere metodic tot acest cadru de decantare a noilor conținuturi, respectând principii de ordin psihologic, pedagogic, praxiologic etc. În acest sens, am scris mai multe articole, la un moment dat chiar și cărți. Sugestiile mele teoretice au fost preluate, concretizate și perfecționate practic de către dascălii ce predau religia, lucru care m-a bucurat. Și contribuția teologilor În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
cea de cunoaștere sau practic acțională - se află întotdeauna un ansamblu de mobiluri-trebuințe, atracții, emoții, acțiuni, fapte, atitudini“. Produs al întâlnirii biologicului cu socialul, motivația operează ca un sistem dinamic și plastic asigurând programul social adaptativ al subiectului. Pentru științele praxiologice e modelul „subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp, transformată și transferată prin învățare și educație în achiziție internă a persoanei“ (P. Golu, 1973). Ca model funcțional motivația a cunoscut o tratare evolutivă interesantă. Ultimele orientări merg
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
de activități conduse sistematic în vederea rezolvării problemelor pe care le generează nevoia de cunoaștere, avînd un caracter prospectiv, concret, practic, desfășurîndu-se după reguli clare cu scop de a descrie, clasifica, cuantifica și interpreta realitatea supusă investigației. Metoda are un statut praxiologic determinat de amploarea finalităților care trebuie atinse. Cibernetic, metoda are semnificația unei tehnici de lucru care include proiectare, programare, comandă și control, reglare, evaluare etc. Din punct de vedere structural și funcțional, metoda este un model sau un ansamblu organizat
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
elevului. C) Funcția cognitivă este modalitatea prin care elevul dobîndește cunoștințe și i se oferă informații, soluții pentru rezolvarea carențelor apărute în învățare. D) Funcția motivațională contribuie la creșterea interesului elevilor pentru materia predată. E) Funcția instrumentală reprezintă instrumentele operaționale, praxiologice ale activității didactice. După felul în care este transmis conținutul, metodele sînt: A. verbale au la bază conținutul scris sau rostit; B. intuitive axate pe observarea directă; C. acționale (practice) utilizează activitatea practică prin exersare. A. METODE VERBALE 1. Expunerea
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
anii ’70 ai secolului trecut, s-a și constituit. Astfel a luat naștere așa-zisul „Rațional al lui Tyler”. Tyler Rationale prescrie cele patru etape menționate mai sus și postulează că ele trebuie parcurse în ordine strictă, impusă de logica praxiologică a acțiunii eficiente. Eficientismul tylerian nu este dictat doar de rațiuni economice, iar modelul nu este un simplu business plan, ci o construcție științifică autentică. Simplitatea și funcționarea facilă a lui Tyler Rationale i-a sedus atât pe teoreticienii, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
critici postmoderniste virulente în ultimele decenii, curricula moderne sunt încă vii și se află la baza multor reforme educaționale care se desfășoară în spațiul euroatlantic. Autorii lor au aspirat și au reușit să le confere o anumită unitate epistemologică și praxiologică, ceea ce permite abordarea lor într-o manieră sistematică și sintetică, extrem de utilă tuturor celor implicați în proiectarea modernă și managementul științific al schimbărilor curriculare. Expunem această prezentare sintetică în capitolul următor, spre folosul educatorilor și conducătorilor de școală din România
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nevoiți să constatăm că schimbarea curriculară din învățământul preuniversitar românesc, deși relativ bine realizată din punct de vedere tehnic, s-a derulat în mod iresponsabil. Aspectul tehnic. Optimizarea curriculară modernă comportă o tehnologie specifică bazată pe principiile abordării sistemice, exigențe praxiologice, reguli de metodologia cercetării științifice și norme de design educațional. Acestea se reunesc în demersuri riguroase, precum cele descrise în paragraful următor. Stăpânirea (mastery) acestor tehnologii presupune o anumită inginerie socioumană paideutică pretențioasă. „Inginerii” și „tehnicienii” dezvoltării curriculare nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gestiunea și managementul procesului formării școlarilor. Este la fel de utilă și procesului cristalizării profesionale a cadrului didactic, stabilizării propriei identități vocaționale. Nu este lipsit de importanță faptul că profesia didactică presupune, din start, anumite abilități și competențe. Discutarea acestora din perspectivă praxiologică o plasează în rândul activităților caracterizate prin promptitudine decizională în timp real, pe probleme vag definite. De aici nevoia de a putea și a ști să lucrezi în condiții de relativă incertitudine (ce a motivat o reacție sau alta a
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Todorov, pe trei planuri 451, în acest sens, alteritatea putând fi înțeleasă prin apel la dimensiunea axiologică, relația cu celălalt depinzând de o judecată de valoare, acesta fiind bun sau rău. Cea de-a doua dimensiune este dată de planul praxiologic, care evidențiază apropierea sau depărtarea dintre eu și celălalt 452. Gradul de cunoaștere și înțelegere a celuilalt conturează al treilea plan, cel epistemic, reprezentarea alterității și atitudinea față de aceasta fiind în strânsă legătură cu procesele prin care eul are acces
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
străini mie, încât, la limită, ezit să recunosc apartenența noastră comună la o aceeași specie." (Tzvetan Todorov, Cucerirea Americii. Problema Celuilalt, traducere de Magda Jeanrenaud, Iași, Editura Institutul European, 1994, p. 7). 451 Ibidem, p. 173. 452 Referitor la planul praxiologic Todorov scrie: "îmbrățișez valorile celuilalt, mă identific cu el; sau îl asimilez pe celălalt mie, îi impun propria-mi imagine; între supunerea la celălalt și supunerea celuilalt există și un al treilea termen, neutralitatea sau indiferența". (Ibidem, p. 173). 453
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
economiei, meritoriu este faptul că întregul său demers penetrează marea varietate a științelor socio-umane, care o pot exploata și utiliza în eficientizarea demersurilor lor. Or, în științele pedagogice contemporane, nevoia de eficiență solicită intervenția fermă a tuturor elementelor cu caracter praxiologic, impuse de orice demers managerial. Cu atât mai mult, teoria instruirii și teoria procesului de învățământ mențin la cote înalte tendințele de flexibilizare și deschidere către tot ceea ce poate spori și multiplica eficiența. Deși uneori apetitul exagerat față de conceptele noi
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
să se facă în anumite condiții pentru a atinge cele mai eficiente rezultate. Cert este faptul că afacerile, îndeosebi marile afaceri au redescoperit praxiologia și în ceea ce privește etica. Cu o agilitate surprinzătoare pentru dimensiunile lor, multinaționalele sunt din punct de vedere praxiologic adevărate seismografe, se pliază nu doar pe cadrul constrângerilor mediului prezent, ci anticipează chiar și tendințele încă neclare ale stakeholders. Din rațiuni de marketing sau uneori poate din convingere își orientează întreaga structură pe o abordare complexă a eticii. Inițiativele
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]