52 matches
-
în și după intervenția educativă, este continuu în dialog cu acțiunile, cu practica realizării lor, cu proiectarea, cu adaptarea și dezvoltarea lor, cu decizia și intervenția conștientă, rațională, autonomă, eficientă și eficace, adică face apel la știința acțiunii educative reale praxiologia (educațională). Și încă: este aici trecerea de la paradigma educației ca acțiune, la paradigma praxisului educațional, fiind expresia unei relații între general (teoria, știința despre educația ca acțiune) și particular (situația concretă, faptul, actul component). Deosebim atunci acțiunea de practica, pragmatica
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
praxisului educațional, fiind expresia unei relații între general (teoria, știința despre educația ca acțiune) și particular (situația concretă, faptul, actul component). Deosebim atunci acțiunea de practica, pragmatica desfășurării educației și de praxisul educației, ca fondul pentru obținerea eficienței lor și praxiologia știința acțiunii eficiente. Conform noii științe conturate, derivată din filosofie, mai bine spus din morala bunei conduite practice (ca premergătoare praxiologiei), praxiologia a fost definită ca disciplina, știința care analizează complex acțiunea și practica umană, din perspectiva eficienței și a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Deosebim atunci acțiunea de practica, pragmatica desfășurării educației și de praxisul educației, ca fondul pentru obținerea eficienței lor și praxiologia știința acțiunii eficiente. Conform noii științe conturate, derivată din filosofie, mai bine spus din morala bunei conduite practice (ca premergătoare praxiologiei), praxiologia a fost definită ca disciplina, știința care analizează complex acțiunea și practica umană, din perspectiva eficienței și a eficacității, ca noțiuni corelate, nu identice. Termenul a fost introdus în 1890, de către Alfred Espinas, pentru abordarea analitică a acțiunii umane
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
atunci acțiunea de practica, pragmatica desfășurării educației și de praxisul educației, ca fondul pentru obținerea eficienței lor și praxiologia știința acțiunii eficiente. Conform noii științe conturate, derivată din filosofie, mai bine spus din morala bunei conduite practice (ca premergătoare praxiologiei), praxiologia a fost definită ca disciplina, știința care analizează complex acțiunea și practica umană, din perspectiva eficienței și a eficacității, ca noțiuni corelate, nu identice. Termenul a fost introdus în 1890, de către Alfred Espinas, pentru abordarea analitică a acțiunii umane, dar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
practicii în ansamblul activității proiectate. ► Să formuleze și reflecții finale, pentru întreaga practică, toate acțiunile și elementele ei, nu numai înainte, în timpul acțiunii, urmând reglarea. Aici, în activitatea educativă se utilizează mai multe criterii specifice, dar constatăm că din perspectiva praxiologiei clasice, două erau criteriile-valori de bază: eficiența (ca raport între așteptări și rezultatele obținute) și calitatea, eficacitatea (ca raport între nivelul rezultatelor și modul de atingere a lor). Dar în praxiologia actuală sunt valorizate mai bine, tocmai prin abordarea în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mai multe criterii specifice, dar constatăm că din perspectiva praxiologiei clasice, două erau criteriile-valori de bază: eficiența (ca raport între așteptări și rezultatele obținute) și calitatea, eficacitatea (ca raport între nivelul rezultatelor și modul de atingere a lor). Dar în praxiologia actuală sunt valorizate mai bine, tocmai prin abordarea în sistem a complexității practicii: intervențiile oportune, alternativele de soluționare a situațiilor-problemă concrete ale practicii manifestate, de depășire a dificultăților, de efectuare de schimbări procedurale față de proiect, de deschidere spre alte acțiuni
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Payette et al., 2004) insistă în formarea practicianului actual pe valorizarea a trei metode: a) formarea prin acțiune (deja cunoscută, bazată pe participarea activă în situații care cer relații interpersonale și intrapersonale), b) codezvoltarea (prin cooperare în grup) și c) praxiologia (metodă nouă pentru practicienii care doresc ca acțiunea lor să fie conștientă, autonomă și eficace și să se bazeze pe utilizarea reflecției în acțiune, pe testul personal de eficacitate prin autoanaliză și autoapreciere, pentru a gestiona relațiile inerente în practica
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de formare praxiologică", mai ales în domeniul științelor umane. El este necesar și educatorilor, pentru a îmbina și exersa achiziția și integrarea cunoștințelor generale de specialitate cu cele procedurale, socio-relaționale, pentru a pune în aplicare două noi concepte: știința-acțiune și praxiologia, ca metodologii ale intervenției de influențare a celuilalt, a educatului. Aprofundarea condițiilor de obținere a eficienței practicii educative a relevat nu numai rolul expertizei și competenței științifice în specialitate, dar și valoarea competenței relaționale, mai ales pentru atingerea eficacității, în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
care identifică situațiile problemă ale practicii reale, analizează, concepe soluții alternative, participă la aplicarea și evoluția situației. El face ca să fie funcționale competențele relaționale din desfășurarea practicii prin cooperare pentru cunoașterea stării relațiilor, pentru analiza abaterilor de la eficacitate. Atunci și praxiologia pedagogică (Y. St-Arnaud, 2003, pp. 8-11), metodologic și în raport cu practica, ar fi un demers structurat, vizând o concepție, ca și realizarea unui sistem de acțiuni concrete în mod conștient, autonom, eficace, pe bază de reflecție a educatorului-practician cercetător. Acesta reflectează
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
afirmarea competenței relaționale, a obține eficiența profesională. Or, tocmai această competență relațională permite afirmarea rolului colaborării, ca atitudine, ca un tip particular de relaționare în realizarea calitativă a obiectivelor, în îndeplinirea rolurilor specifice, mai ales în situațiile dificile, prin dialog. Praxiologia pedagogică, ca știință, (macro)paradigmă și metodă se învață, căci ea schimbă paradigma clasică a conceperii acțiunilor educaționale, iar competențele educatorului-praxiolog ca practician-cercetător, nou abordate, trebuie să vizeze, chiar din perioada pregătirii inițiale (Y. St-Arnaud, 2003, pp. 50-60): cunoștințe despre
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
jocul bazat pe concluzionarea metodică dintre semnificațiile așteptării a ceva și acceptării acelui ceva. În realitate, nu există un silogism care să ne asigure că este corectă transformarea de sensuri de la psihologie la axiologie pentru a valida comportamente la nivelul praxiologiei, adică de a lua decizii raționale bazându-se pe toate sursele cunoașterii, deci inclusiv pe impresii, bunăoară. Pe de altă parte, nu avem o grilă care să ne ofere posibilitatea de a lega așteptările, care sunt infinite, de decizii, care
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și explicație (aparent prin contraziceri de formule) și, în altă variantă, o trecere de la cunoașterea care decurge invariabil din real la cunoașterea care se confirmă pe sine în timp ce construiește contexte de înțelegere și explicație (de la ontologia care generează gnoseologie la praxiologia care se confirmă prin axiologie). Ceea ce numim inversiune nu este un fenomen al lumii reale, ci al stărilor specifice cogniției, ca proces mental prin care se produce o mișcare întoarsă (de întoarcere), ca o schimbare de spin la nivelul cuantic
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la care se predă); - dezvoltarea colaborării între profesori în cadrul programelor de formare și perfecționare prin schimb de informații și experiență (de exemplu Programul European ARION care facilitează cooperarea în cadrul UE la nivelul învățământului preuniversitar); - dezvoltarea unui corp de cunoștințe proprii praxiologiei pedagogice Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, școlile și inspectoratele școlare au la dispoziție numeroase fonduri pentru formarea resursei umane în învățământ. În luna noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POS DRU
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
-se un renumit psihiatru, operațiunea se putea realiza fără a fi nevoie de solicitare expresă. 74 Din domeniul antropologiei culturale (unde noțiunea întemeiază o ramură de cercetare, Imagologia, noțiunea a devenit un passe-partout pentru o serie de para-științe (în fapt praxiologii dezmințite de viața socială) cum ar fi "politologia", "relațiile publice". Până și cei a căror cultură este fundamentată pe lectura unor publicații de genul "Click" și vizionarea de reality show din care aflăm dacă un hipermascul din Strehaia s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
sigură a unui artist. Și să nu-ți închipui că omul poate să fie dublu, și artist și porc, și selenar și mocirlos, că poate fi spurcat în aer și divin pe hârtie"177. O asemenea apropiere echivalează, în termenii praxiologiei, cu intenția de a persuada un receptor reprezentat, prin intermediul sfatului, ca formă de intimație 178 secundă și alternativă celei imperative. În acest caz, gestul polemic este îndreptat către un destinatar non-reprezentat; ▪ înscris într-un context polemic explicit, manifestul arghezian este
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nivelul inventivității care reflectă capacitatea educatoarelor, învățătorilor, profesorilor, de „a produce” corelații intrucționale și educaționale noi (vezi corelația subiect-obiect) dezvoltată la nivelul structurii acțiunii educaționale/didactice (în raport cu relizările anterioare). În această accepție, valorificând o teză de bază, afirmată la nivelul praxiologiei „orice lucru bine făcut este un lucru nou” (Kotarbinski, Tadeusz) orice activitate didactică/educativă (lecție, oră de dirigenție etc.) eficientă este o activitate nouă care asigură adaptarea proiectului pedagogic la situațiile concrete ale clasei și ale câmpului psihosocial, aflate într-
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
educației fizice și sportului, Chișinău 24. Ciucu, G., Craiu, V., (1971), Introducere în teoria probabilitățiilor și statistica matematică, Edit. Didactică și pedagogic, București 25. Colibaba, D.E., Bota, I., (1998), Jocuri sportive-teorie și metodică, Editura Aldin, București 26. Colibaba, D.E., (2007), Praxiologie și proiectare curriculară în educație fizică și sport, Editura Universitaria, Craiova 27. Colibaba, D.E., (1993), Modelarea și programarea antrenamentului în jocuri sportive, Referat Științific 28. Consfătuirea anuală a antrenorilor de atletism cu specializarea aruncări - “Cunoaștere perfecționare-performanță”, 29-31.10.2008, Slănic-Prahova
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
urmare punerea în practică a curriculumului (în fapt un proiect macro) se realizează printr-o proiectare detaliată, de natură acțională, situațională, activă în care se implică direct profesorul / antrenorul / cadrul didactic universitar, etc. , afirma nu demult T. Kotarbinski, (1976), părintele praxiologiei (ca teorie a acțiunii umane eficiente), cel care expune ideea (devenită principiu al proiectării didactice) că “un lucru bine făcut” este rezultatul “unui proiect bine gândit”. El jalonează și algoritmul proiectării didactice prin prisma răspunsurilor la întrebările oricărui cadru didactic
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
gândit”. El jalonează și algoritmul proiectării didactice prin prisma răspunsurilor la întrebările oricărui cadru didactic: “ce vor face ?”; “cu ce voi face ?”; “cum voi face ?”; “cum voi ști dacă ceea ce trebuie făcut a fost făcut?”. Acesta consideră, pe baza principiilor praxiologiei, că orice acțiune este determinată de o cauză, este îndreptată spre un scop, are o determinare psiho socială și o valoare bine determinată, iar orice lucru bine făcut este consecința unui proiect bine gândit. Adepți și continuatori ai ideilor lui
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și accentului pe care îl pun pe aspectele paradigmatice, simbolice sau structurale. Mai multe aspecte inspiră apropieri teoretice, aflate în competiție, pentru a aborda problema comunicării politice: dialogul, strategia, comportamentul, sistemul, construcția socială a realității. Primele două pun accent pe praxiologie, următoarele două pe proces, iar ultima, pe interpretare. Apropierea prin dialog se situează în imediata vecinătate a teoriei tradiționale potrivit căreia accentul cade pe consubstanțialitatea politicii și a comunicării. Apropierea constructivistă este mai mult influențată de sociologia comprehensivă decît de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
le utilizează și care înfăptuiesc dimensiunea sa simbolică, dincolo de canalele și rețelele care îi relevă dimensiunea structurală, trebuie să avem în vedere dimensiunea sa pragmatică, care este determinantă. Pentru a caracteriza utilizarea mesajelor și a schimburilor, Lemieux 20 preconizează o praxiologie a comunicării, comandată de preferințele emițătorului și de strategia urmată. Cu alte cuvinte, puterea definită drept capacitatea de a-și eficientiza preferințele, folosește ca resurse simbolurile, mesajele și codurile, canalele și rețelele. Comunicarea politică este o structură de joc care
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
nivelul inventivității care reflectă capacitatea educatoarelor, Învățătorilor, profesorilor, de ,,a produce” corelații instrucționale și educaționale noi (vezi corelația subiect-obiect, dezvoltată la nivelul structurii acțiunii educaționale/didactice) În raport cu realizările anterioare. În această accepție, valorificând o teză de bază, afirmată la nivelul praxiologiei - ,,orice lucru bine făcut este un lucru nou” (Kotarbinski, Tadeusz) - orice activitate didactică/educativă (lecție, oră de dirigenție etc.) eficientă este o activitate nouă care asigură adaptarea proiectului pedagogic la situațiile concrete ale clasei și ale câmpului psihosocial, aflate Într-
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
să spunem că trebuie să facem RSC, când de fapt facem asta tot timpul?81. "Responsabilitatea" este un concept rezultat din intersectarea eticii cu teoria dreptului, a teorii acțiunii cu cea a conducerii, a teoriei normelor cu logica deontologică, a praxiologiei cu sociologia. Controversele legate de asumarea unei guvernări responsabile social par a fi depășite, cel puțin formal, de către mediul de afaceri. Responsabilitatea socială corporativă (RSC) a devenit dovadă de bună credință a marilor concerne față de grupurile afectate de afacerea lor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
respectarea legilor cu semnificația de complianță și conformism la asumarea voluntară de către afaceri a scopurilor celor dintâi ale omenirii: prosperitatea umanității. Pentru înțelegerea voluntarismului moral actual al marilor corporații voi face apel la o teorie, pe nedrept uitată de sociologi: praxiologia. În urmă cu 50 de ani, Talcott Parsons și Tadeusz Kotarbinski vorbeau despre maximizarea eficienței acțiunii umane praxiologia și despre importanța "lucrului bine făcut", adică a ceea ce este indicat să se facă în anumite condiții pentru a atinge cele mai
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
omenirii: prosperitatea umanității. Pentru înțelegerea voluntarismului moral actual al marilor corporații voi face apel la o teorie, pe nedrept uitată de sociologi: praxiologia. În urmă cu 50 de ani, Talcott Parsons și Tadeusz Kotarbinski vorbeau despre maximizarea eficienței acțiunii umane praxiologia și despre importanța "lucrului bine făcut", adică a ceea ce este indicat să se facă în anumite condiții pentru a atinge cele mai eficiente rezultate. Cert este faptul că afacerile, îndeosebi marile afaceri au redescoperit praxiologia și în ceea ce privește etica. Cu o
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]