51 matches
-
Război, med. aur. 2) Carol I, domnitorul României, med. argint. Pistol, 25 metri: 1) Căpitan Dumitrescu Dimitrie din stabilimentul Artileriei, med. aur. Oamenilor din trupă li s-au distribuit ca premii obiecte și bani. Apoi, generalul Florescu rosti următoarea cuvântare: „Preaînălțate Doamne, Deprinderea la arme, care din timpii cei mai vechi a fost considerată ca cea mai nobilă și mai bărbătească, continuă în timpii noștri a fi încurajată nu numai de guvern, dar și chiar de fiecare cetățean. În adevăr, fiecare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ce se cere astăzi de progresul artei militare și de perfecțiunea armelor de foc. bucureștiul în 1871 111 La concursul militar de dare la semn, în acest an, au luat parte reprezentanții întregii puteri armate a țării. În numele lor am, preaînălțate doamne, marea onoare de a exprima măriei voastre cea mai vie recunoștință pentru înalta bunăvoință ce ați avut de a încununa în persoană roadele silințelor noastre. Să trăiți, măria-voastră! Să trăiască România!“ Domnitorul a răspuns câteva cuvinte, apoi, cu propria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
11, dosul e Țara Turcească, ce au În Europa. Europa e școala șciințelor, a Învățăturii, și pre alte părți ea le Întreăce. În ea e bunul, preasfințitul nostru Înpărat, monarh, craiul Franți I, de toți Înpărații lumii și craii lumii preaînălțat. Descrierea protopopului din Mehadia Îmbină viziunea geografică „științifică”, modernă, cu cea tradițională. Pe de o parte, Stoica enumeră, pentru informarea cititorilor, statele europene, clasificate În funcție de un criteriu formal, specific geografiei politice a vremii (imperii și regate). Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
stat depinde de aliniatele <legii>, corespunzătoare pentru ordinea și însănătoșirea situației provinciei și a vieții oamenilor, astfel noi am vrea să fie judecată de Preaînalta favoare adevărata stare a provinciei, nevoile și abuzurile națiunii, în ce măsură acestea, prin binele obștesc și Preaînălțat, pot avea o influență bună sau rea; diversitatea stărilor și a obligațiilor lor, decăderea comerțului și cum acesta poate fi revigorat; impozitele și dările, cum acestea după folosul obștesc se micșorează și se măresc, cu cauzele genezei lor și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Mai lasă-le Muzele, De Hades îi apără! Prea multe, prea multe, Perfide, ispitele Din vremuri oculte, Din toate ursitele... Mai lasă-le, lasă-le Un zâmbet măcar, Să-și reazime oasele Fragile, de var! 1996 Dezmărginire Bogate zările. Dezmărginim Preaînălțatul cerului chilim. Sunt păsări în triunghiuri care zboară Ori vechile iluzii trufașe-odinioară? Sunt eu cocorul cel bătrân ce duce Elanul răstignit pe cerul cruce? De nu te-aș ști pe tine alăturea vâslind Cu áripi înmuiate în cețuri de argint
DEDICAȚII by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/2575_a_3900]
-
sursa franceză (translateur) este precedată de cea latină (translator). În Dicționarul limbii române (DLR, Tomul XI, partea a 3-a, Litera T, tocăna - twist, 1983), românescul translator apare ca atestat la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în texte ardelenești: „a preaînălțatei gubernii din Prințipatul Ardealului translator” (Alexandria, 1794). Și dincoace de munți termenul apărea în contexte oficiale, ca neologism folosit în paralel cu unul dintre vechii termeni - „tranzlatorul seau tălmaciul coleghiei statului” (Albina Românească, 1829). Traducător, atestat mai târziu (la Costache
Traducător și translator by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5784_a_7109]
-
numai om și omul la rele e plecat. Adică... vorba vine... eu, eu sânt slab de fire... Eu nu vorbesc de alții, sânt alții mult mai buni, Să-mi fireți cu iertare c-am spus și eu o vorbă. SAS Preaînălțate Doamne, de credeți cumcă Sas Nu-i șerbul cel din urmă și făr-de nici o treabă Dintre-ai Măriei Tale... de credeți cumcă ochiu-i Setos e de mărire, că n-a cunoscut bine Supunerea că este a lui firească haină, Rupeți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mine, Apoi murii în pace... Când m-am trezit din moarte, când ochii-mi deschisei, Văzui un om la capu-mi, veghind, Roman Bodei. [SCENA IV] ROMAN (Intră pe ușa cu cruce), DRAGUL ROM[AN] N-aveți nimic pe suflet, preaînălțate Doamne, Vro vină veche poate, uitată de demult, Vrun gând ascuns ce nime nu e menit să-l știe? Sânt greu la cap, știți bine, și toți îmi zic că-s prost, Dar ceea ce îmi intră în cap odată mie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fuși în părere-ți... {EminescuOpVIII 83} Ei, strana-n mănăstire e scaunul ce meriți... Ai îngrijit de oameni s-aibă pământ și apă... N-ai fost de Domn în lume cum n-am fost eu de papă. [SCENA V] SAS Preaînălțate Doamne, venii să pun la cale Urmările dietei... [vrerea] Măriei Tale. [DRAGUL] O, ochii mei, sărmane ferești ale gândirii, Sânt prinși de flori de gheață, de pânzele pieirii; Zadarnic îmi silesc eu natura răzvrătită, Eu văd lumea întreagă așa, ca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pare că-n țărîna-i șed numai cu chirie: Stăpînu -n orice clipă e gata să mă deie Afară. Cine mi-este stăpînul?... Îl simt, îl simt cum intră încet în stăpânire, E nevăzut, e tainic, e moartea fară știre... SAS Preaînălțate Doamne. DRAGUL Cu ce ochi mă privește! De n-aș vedea nimica pe el eu îl văd totuși. Ce ascuțit dezgheață privirea-i pătimașă Chiar bruma de pe ochii copilului din fașă! Sas, ai ureche bună... auzi tu bine, bine? (El
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-n samă ce spun sau ce vor ele? Mă lasă să desfășur minciunile acele. Femeia, ca copiii, visează multe, zburdă Să-ți spun eu toată taina. {EminescuOpVIII 85} [DRAGUL] Urechea mea [e] surdă, Răcnește numai tare ca lumea să audă, Preaînălțate Doamne! De ce fruntea-ți asudă? Ți-e frică, scumpe vere? De ce ți-e frică ție? [SAS] O, milostive Doamne, femeia-n nebunie... Dar eu sânt cu credință, plecat îți sărut poala (el îngenunchie) Tu vezi toate acestea cum le văpsește
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în domnescul scaun al Sucevei, la anul de la zidirea lumei 5...... în luna... IUGA Iar data o va pune suflarea mea din urmă, Căci moartea-i scriitoriul al zilei și al lunei Când viețile se sting. (boierii iscălesc) ROMAN BODEI Preaînălțate Doamne, dorimu-ți sănătate Și ani mulți să trăiești. Prea grabnică îmi pare această hotărâre. Iertat fie cuvântul al slugii credincioase, Dar pentr-astfel de lucru nu trebuie Dreptatea Să se adune toată în a Sucevei ziduri? Zic că înțelepciunea v-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
spus vreodată: "Roman Bodei să fie epitropul moșiei", Eu aș fi spus: "O Doamne, deschide bine ochii! Nu-mi crede... Sânt om și e moșia și scaunul la mijloc, Sânt om și șubred este copilul cel din leagăn... Sânt om, preaînălțate, și am copii, gândește, Sânt om... și omu-n lume spre rele e plecat ". MIHNEA Preaînălțate Doamne, de credeți cumcă Mihnea Nu-i sluga cea din urmă și făr-de nici o treabă Din ai Măriei Tale... De credeți cumcă ochiu-i Setos [e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bine ochii! Nu-mi crede... Sânt om și e moșia și scaunul la mijloc, Sânt om și șubred este copilul cel din leagăn... Sânt om, preaînălțate, și am copii, gândește, Sânt om... și omu-n lume spre rele e plecat ". MIHNEA Preaînălțate Doamne, de credeți cumcă Mihnea Nu-i sluga cea din urmă și făr-de nici o treabă Din ai Măriei Tale... De credeți cumcă ochiu-i Setos [e] de mărire, că n-a cunoscut bine Supunerea că este a lui firească haină, Rupeți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
faceți greu sfârșitul, Nu-mi aduceți aminte prin ființa-vă de față Ce vine am - cu câtă iubire mi-ați plătit. (toți iese, afară de Roman Bodei) {EminescuOpVIII 130} SC[ENA] II [IUGA, EOMAN] ROMAN BODEI N-aveți nimic pe suflet, preaînălțate Doamne? Vro vină veche poate, uitată de demult. Vun gând ascuns ce nime nu e menit să-l știe?... Sunt greu la cap, știți bine... și ce-mi intră-odată Cu greu intră într-însul, dar nici cu cuie scoți... IUGA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
eu știu tot... A! (încet) Roman, de capul copilului meu Tu răspunzi, auzi?... Mergi, mergi! (iese) ROMAN [(apart)] Vorbește într-aiure ar zice cineva... Te-am înțeles prea bine și știu ce-ai vrut să zici, Adânc îți este capul, preaînălțate Doamne, Ș-oricît de prost e Roman, el totuși nu e prost. Să râd dar la mormîntu-ți, să-mi plec genunchiul dar La Mihnea Sânger Vodă... să fac ceea ce nu voi, Să spun minciuna [asta] cu gura zâmbitoare, Să-ți fiu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
O, Doamne! lasă vorba cu două înțelesuri! Femeile-s nebune și pline de eresuri, Bărbatul, eu de vină-s dacă femeia zburdă? Las' să-ți spun la ureche. [IUGA] Urechea mea e surdă, Răcnește numai [tare], ca lumea să audă, Preaînălțate Doamne, că sufletu-ți asudă. Asuzi, da! Te văd bine - ca mazărea de mare Pe fruntea [ta] tîșnește în boabe mari sudoare. Ți-e frică, Mihnea Sânger - de ce ți-e frică ție? [MIHNEA] (s-apropie de Domn) O, milostive Doamne
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
viață a generațiunii ce are pentru ea viitorul, ele totuși vor fi privite cu oarecare interes pe înaltul purtător al acelui nume ilustru de care în viitor vor fi strâns legate destinele romînimei. Cu această credință, rămânem a Măriei Tale, Preaînălțate Doamne, preaplecați și preasupuși servitori... Viena, în 14 iuniu 1871 [CLARISSA VERNETZ] [martie - august 1871] 2290 Ușurința cu care-am trimis-o se poate compara numai cu tremurul inimei mele cu care aștept răspunsul. Amîndouă-s mari. Și la ce? Stoic
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Măria Voastră. Subsemnatul, aducând la cunoștința Măriei Voastre această dispozițiune a Consiliului de Miniștri, vine cu cel mai profund respect a vă ruga să binevoiți a o confirma prin semnarea anexatului proiect de decret. Sunt cu cel mai profund respect Preaînălțate Doamne Al Măriei Voastre Preaplecat și supus servitor Ministru Instrucțiunii Publice și al Cultelor T. Maiorescu Capul Diviz. Școalelor Ion S. Polizu Micșunești N. 9250 3 octombre 1874 III Carol I Prin grația lui Dumnezeu și voința naționale Domn al
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Lambrior și G. Panu. Art. II Ministru nostru secretar de stat la Departamentul Instrucțiunii Publice și Cultelor este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în București la 5 iulie 1875 Carol Ministrul Instrucțiunii Publice și al Cultelor T. Maiorescu VI Preaînălțate Doamne, Comisiunea pentru examinarea cărților didactice din Iași fiind azi incomplectă prin retragerea d-lor N. C. Catargi, A. Lambrior și G. Panu și în vederea recomandațiunii ce mi-a făcut d-l președinte al numitei comisiuni, subsemnatul cu cel mai
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
numitei comisiuni, subsemnatul cu cel mai profund respect vine a recomanda Înălțimei Voastre pe d-nii N. Culianu, Șt. Vîrgolici și M. Eminescu spre a fi numiți membri în numita comisiune pentru complectarea locurilor vacante. Sunt cu cel mai profund respect Preaînălțate Doamne Al Măriei Voastre Preaplecat și supus servitor. Ministru Instrucțiunii Publice și al Cultelor [... ] {EminescuOpXVI 550} VII N-o 6064 Anul 1875 iulie 15 Diviz. Școalelor D-lui N. Culianu la Iași D-l meu, Prin Înaltul decret domnesc N-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cuvânt capetele pravilii, ca să să vază...de iaste volnic ca să să lepede de cinul acesta sau nu iaste...” „Îi deajuns pentru a pricepe ce vrea vodă. Acum iaca și „Carte soborului de hotărârea giudecății” din 16 octombrie 1741 (7250): „Prealuminate, preaînălțate și întru tot milostive doamne, să fii măria ta sănătos întru mulți ani cu fericire! Ne-am adunat, dimpreună... ca să luăm sama pentru pricina călugăriii lui Șărban. Pentru care, căutând și sfânta pravilă, măcar că la pravilă nu hotărăște, nici alege
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și de unul dintre ei când a grăit celuilalt pentru a-l face să tacă: Nu te temi tu de Dumnezeu, că ești în aceeași osândă? (Lc. 23, 40), ceea ce dovedește marea lor răutate. Pentru aceasta, și Dumnezeu L-a preaînălțat și I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice nume (Filip. 2, 9)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Filipeni, omilia a VIII-a, p. 136-137) „Ca prin moarte, zice, să surpe pe acela
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
elyÄn, alcătuită din două verbe denominative la persoana a III-a singular a perfectului și se întâlnește doar o singură dată în a treia parte a Cărții lui Isaia: Koh ’"măr r"m we niss"’, „Așa vorbește Cel Înalt și Preaînălțat” (Is 57,15 - t.n.). În alte locuri apare cu acest sens doar r"m: k r"m YHWH weš"p"l yire’eh (Ps 138/137,6a): „căci preaînalt este Domnul și privește la cel smerit...” (t.n.) YHWH
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
yire’eh (Ps 138/137,6a): „căci preaînalt este Domnul și privește la cel smerit...” (t.n.) YHWH bețiyÄn g":Äl / we r"m hó’ ‘al kol h" ‘"mmm (Ps 99/98,2): „Mare este Domnul în Sion și preaînălțat peste toate popoarele.” (t.n.) R"m ‘al kol gÄyim YHWH / ‘al hašš"mayim ke>Ä:Ä (Ps 113/112,4): „Preaînalt e peste toate neamurile Domnul / mai presus de ceruri slavă lui.” (t.n.) Tot o expresie sinonima este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]