96 matches
-
aceasta și cer. Mănăstire de pace străjuind către zare, Lume de taină, de etern, de mister. RUGA INTRU ÎNCHINARE Sfios mă închin Atotputerniciei Tale În dorul de iertare rugător, Așa cum sunt, vreau să îmi ieși în cale, Redându-mi speranța, Preabune Iertător. Sporească-n mine bucuria sfântă, Prinos de roade, gest înălțător, Si grijă Ta plăcută, luminândă Să mă învesmânte în chip biruitor. Auzi-mă-n a rugii îndrăznire Prin sprijin necurmat și mângîâieri. Mereu prin rostul tainic de sfințire În locul
PR. RADU BOTIŞ, MARAMUREŞ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356659_a_357988]
-
cu patrie cu tot, Tu doar le-adu aminte că râvna le e-n van Și Țara să ne-o fure cu noi cu tot nu pot! Sunt, Doamne, încă oameni ce se trag din îngeri: Ne vindecă prin harul preabunei lor credințe Când, neglijându-și chinul din propriile plângeri, Mai mult de noi îi doare, netrebnice ființe... Sunt oameni care pentru oameni mor Și viața-și dau cum n-o fac pentru sine, Când fără-a le păsa de rana
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
mieuna Tigrul Savant, speriat clește că va fi înghițit 1 - Bă, idiotule, mârâi Supremul, unde dreacu’ ți-a fost bă, mintea aia a ta de rahat, când ai gândit asta! Acu’ ce facem?! Spune, până nu te pun pe grătar! - Preabunule, desigur am o soluție! Această licoare cu gust de friptură ne poate transforma în rechini. Iar în oceane este haleală, căcălău, scuzați de vorbă proastă... - Hai, bagă! Io, primul! Oceanele se umplură urgent de rechini care provocară uimire chiar și
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
ne vorbi. Eu am rămas în hainele cernite Fără să pot cuvintele-ați sorbi... Suntem ursiți să ne vedem în vise, Dar îmi doresc asta-n zadar. În fiecare noapte sunt ucise Și mă trezesc tot solitar... Suntem sortiți de preabunul Creator Să ne trăim viața în doi Și mă strivește, iubito, jalnic dor Că nu mai suntem amândoi... Referință Bibliografică: Forța destinului / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 640, Anul II, 01 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
FORŢA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359060_a_360389]
-
să simt cornița ierbii, curtea să i-o fac plină cu flori, cu dulci speranțe și vorbă mai blajină, cu-mbrățișari duioase... s-ating Sfânta Lumină. În Noaptea Învierii, iertare-aș vrea să-i cer, prea am lăsat-o-n grija Preabunului din cer și m-am grăbit s-ajung pe-al lumii lăvicer, dar soarele-i prea sus; se duc toate-n eter. Vom spune-o rugăciune și ouă vom ciocni noi două în ceardac; va fi din nou senin; iar
VREAU ACASĂ DE PAŞTE! de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 463 din 07 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359145_a_360474]
-
-l vindeci cu-al Tău glas. Cum aș putea, când ghearele ispitei A sufletului goliciune îmi arată, Să nu observ cum inimei firave Îi este bine, căci de Tine-i apărată? Cum aș putea, să nu îngenunchez Înaintea Ta, o, Preabunule Iisuse ? Căci Tu ești umărul de care mă rezem, Ești podul către cer, unde pașii mă vor conduce. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Cum aș putea? Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 466, Anul II, 10 aprilie 2012. Drepturi
CUM AŞ PUTEA? de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341449_a_342778]
-
vremi? Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 134 Din frumusețea ta se-nfruptă toți bărbații Desigur, în fantasme, reverii Puteai să fii regina vechii Francii Ai preferat diverse meserii Dar nu te judec, nu sunt eu acela Să-mpartă lumea în preabuni și răi, Până și fluturele-și caută femela, Noi, oamenii ne credem semizei, Trăiește-ți viața, dragă Messalină Eu , cel din urmă ți-aș aduce-o vină Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 135 Iubirea nu-i numai dorință Este și
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
clipa așa se distilează parfumul de levant aspru îmbătător înțepător la vorbă cu buchet bărbătesc de gladiator pentru cauze sfinte. Mai lipsește Cervantes inventatorul morilor de vânt scriitor cu pana plină de a.țintite gânduri către piscul lăncii crucifix a Preabunului Cavaler al tuturor timpurilor Gentil.OMUL.Perfect Cel de la care vine schimbarea totală schimbarea la față schimbarea la suflet schimbarea la gând înviind... Înnoitorul tuturor posibilităților negândite neîngrădite neimaginate și perfect lămurite acum aici și atunci distilate în timpul perfect care
POEM HIERATIC XVIII CÂMPURI DE LAVANDĂ de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343392_a_344721]
-
în buzunar și, călare pe vulpea argintie, porniră pe urmele Zânei Iarna. Nu trebuiră să caute prea mult. Zâna își făcea de cap în voie, dansând dezlănțuită pe câmpiile înțepenite de ger. Ghiocelul o strigă cu glasul lui mic. - Zână! Preabună zână! Am o vorbă pentru tine! - Cine îndrăznește să mă strige? Un val gros de zăpadă se așternu peste petalele albe și subțiri, înghițind cu totul micuța floare. Ghiocelul scoase sticluța dăruită de Soare și o deschise. Raza magică se
POVESTEA GHIOCELULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377276_a_378605]
-
sufletu-mi știe,zi de zi, ce vrea, iar inima care te poartă-n ea la împlinire doar mai ia aminte. De când te știu nu te-am simțit străină și prin același vad cu tine curg, căci ne-a ursit preabunul Demiurg o-ngemănare tandră și deplină. Anatol Covali Referință Bibliografică: Îngemănare / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1842, Anul VI, 16 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ÎNGEMĂNARE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378448_a_379777]
-
cel prin care patimile se curățesc; Bucură-te, că oamenii prin tine pe Dumnezeu Îl slăvesc; Bucură-te, apărător neobosit al credincioșilor; Bucură-te, grabnic mijlocitor către Creator; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni. Condac 13: O, preabunule părinte, luminător al ortodocșilor, ierarhule al lui Hristos, Sfinte Nectarie! Stând în fața Tronului lui Dum¬nezeu, roagă-te neîncetat, pentru iertarea păcatelor noastre și pentru întoarcerea noastră spre înfierea harului. Căci neîncetat către Mântuitorul cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
vreme De planuri, pesemne. Că nu mi- ai fost, nu ți- am fost Destin împlinit, probleme... S- au tot ivit, devreme. În fața Ta, Doamne, stau azi rușinata De mică am fost, sunt și azi vinovată Mereu am greșit, dar Tu, Preabune, Că ieri și mereu, azi mă iartă. Că sunt făptura mâinilor Tale Bucată de tină-nsuflețită cu hâr Iertare îți cer, azi, în dar... Referință Bibliografica: AZI CER IERTARE / Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1956, Anul VI
AZI CER IERTARE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380839_a_382168]
-
și fără să mai spună nimic luă drumul către fortăreața Antonia. Acolo în Cenaculum îi întâlni Simon pe aproape toți ucenicii. Acolo erau și Maria, maica învățătorului și celelate femei. Petru apucă mâna Mariei și se așeză în genunchi. -Iertare preabună Marie! -Nu îți găsesc nici o vină Simon, spuse Maria, Domnul fie cu tine! -Dar sunt vinovat Maria! L-am părăsit pe învățătorul meu și l-am trădat! Ah! Rabuni! Maria nu-i răspunse însă îi zâmbi cu bunătate și îl
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
personal, Sfredelian viconte de Grandeck. Are o voce minunată și ne-a captivat atenția cu minunate versete pline de preacucernică înțelepciune. Dar domnia voastră cum ați trecut peste orele nopții? - Oh, mi-am făcut rugăciunile de seară, apoi m-am spovedit preabunului nostru confesor, preasfinția sa Drugan Bighead de la mânăstirea Fornicatorilor. - Oh, am auzit de acest preacucernic părinte și de darurile lui aproape supranaturale! - Într-adevăr are un har cu totul deosebit și nici nu am simțit cum au trecut orele nopții
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
adoptând cu un entuziasm molipsitor plăcutele obiceiuri ale locului. *** Clopoțelul de aur sună iar Petru se înfățișă smerit înaintea Domnului. Era un curtean perfect și știa de ce este convocat. Prin urmare era pregătit. La fel și Atotputernicul. - Ce părere ai, preabunule sfetnic, de cele ce se petrec la marginea universului acela păcătos pe care l-am creat noi la moment de cumpănă, întrebă cu glas blând Domnul? - Stăpâne al lumilor văzute și nevăzute pentru a înțelege ispita trebuie mai întâi s-
ÎN SFÂRŞIT, COMUNISM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371982_a_373311]
-
nesfârșitului fir, tors dintr-un caier ce se forma mereu din miliarde de firișoare aduse pe un horn din adâncuri, suflate de vânturile sălbatice. - Cine ești tu, călătorule, zise moșneagul, de ce ai venit să-mi tulburi treaba? - Mă cheamă Mărțișor, preabunule Moș Vreme! Durerile și suferințele oamenilor mi-au purtat pașii până la tine. Povesti despre toate silniciile și disperarea la care au ajuns oamenii și viețuitoarele din țara lui. - Și-acum învață-ne, preaînțeleptule, ce trebuie să facem ca să scăpăm de
MĂRŢIŞOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376889_a_378218]
-
totuși cum să fac să aduc Primăvara în țara noastră? - Răspunsul ai să-l afli de vei răspunde la o întrebare. - Care? - Ce-i mai lipsește celui care trăiește în fericire veșnică și are tot ce vrea? - N-are Dor, preabunule! Cine-n lume n-a iubit, cine nu a suferit, nici durere n-a avut. Cine lacrimi n-a vărsat, cine-n viață n-a sperat, fericirea n-a aflat! - Si unde se află toate astea, istețule? - In inima mare
MĂRŢIŞOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376889_a_378218]
-
gem, Tu alături să-mi stai, să-mi alungi orice teamă! Când vreunul va spune că ce fac nu e bun, Că-al meu prunc nu e vrednic să cânte, să spere, Tu din Cer să-mi trimiți înger vrednic, preabun, Și pe cruce să-mi pui din belșug mângâiere! Domnu-atunci mi-a zâmbit și-a privit blând spre pruncii, Ce-ncetară să plângă privind spre Lumină. L-am văzut mai apoi cu tristețe trecând , Și-am simțit cum m-atinge
DE VORBĂ CU DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375876_a_377205]
-
prin Tine am azi plinătate, Îmi vindeci trupul, duhul meu și sufletu-mi îl faci cetate, Vreau sentimentele și mintea și tot ce sunt ca om, să fie, În slujba Ta, preasfinte Tată, ici pe pământ și-n veșnicie. Păstor preabun, Sfătuitor, Tu îmi ești pace și lumină, Îmi dai victorie când mi-e greu, mă curățești de orice vină, Vină Împărăția Ta și voia Ta să faci în toate, Precum în cer și pe pământ, căci Tu ești Dumnezeu ce
LA CUMPĂNA-NTRE ANI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371637_a_372966]
-
aceasta este considerabilă. Astfel, ca prefixe, slv. nea înlocuit pe lat. in-, ceea ce a dus la numeroși compuși: neadevăr, nebun, necopt, negreșit, necioplit, nenorocire; apoi răz(lat. răs) ca în cuvintele: a răzbi, a răzvrăti, război, răzmeriță; prea(lat. prae): preabunul, preafrumosul, preaputernicul. Dar mult mai numeroase sunt sufixele: -ac (buiac, sărac, prostănac, zodiac), -că (săteancă, orășeancă, țărancă, țigancă, lupoaică), -aci (stângaci, cârmaci, trăgaci), -og (milog, olog, pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Șterge greșelile noastre! Iartă-ne nouă! Miluiește-ne pe noi! Tu esti Oblăduitorul nostru! Ajută-ne nouă împotriva neamului celor tăgăduitori!” (GG) Bal All"h Mawl"-kum wa-huwa ƒayr al-n"œirn (3, 150): „Ci Dumnezeu este Stăpânul vostru, preabunul Mântuitor!” (GG) ...Öumma raddu ’îl" All"h Mawl"-hum al-′aqq ’a l" la-hu al-≤ukmu wa-huwa ’asra‘u al-≤"sibn (6, 62): „...apoi vor fi duși înapoi la Dumnezeu, Stăpânul lor, Adevărul. Nu a lui este Judecată? El
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
la muzica corală, la melodii și la dansuri, despre modelele care trebuie să fie selectate, corectate și consacrate; dar despre scrierile în proză, de ce fel trebuie să fie și în ce mod trebuie să le citească cei crescuți de tine, preabunule responsabil al educației, despre acestea nu am vorbit. Ai în discursul de față prevederi referitoare la educația militară, la ce trebuie să se învețe și la exercițiile care trebuie să se facă, dar n-am reglementat cele privitoare în primul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
adăuga și pe aceasta care înființează ca pe un organism responsabil cu salvarea statului consiliul nocturn al magistraților care au în comun tipul de educație pe care l-am descris? Sau ce să facem? CLEINIAS: Cum să nu o adăugăm, preabunule <legiuitor>, dacă ne stă în putință într-o măsură oricât de mică? 32. Magistratul responsabil de educație (Legile, 765d-766a) Ne-a mai rămas de instituit un magistrat ș...ț, cel responsabil de întreaga educație destinată fetelor și băieților. Conform legii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
îl întreabă pe Meletos cine trebuie să educe cetățenii, Meletos răspunde indicând diverse instanțe impersonale, de fapt tot atâtea nume globale ale cetății: toți cetățenii, legile, impersonalul, tradiția. Deturnând oarecum ilegitim discursul, Socrate întreabă: „Dar nu asta te întreb, o preabunule, ci care om îi face mai buni ...”. Cu această schimbare a subiectului, Socrate a introdus o presupoziție neargumentată în text, și anume faptul că cineva determinat ar primi ca sarcină educația celorlalți, adică formarea cetății. Or, așa cum același dialog o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Cum trăiau romanii, București, 1965; Ovidiu. Omul și poetul, Cluj, 1971; Ovidiu, poetul exilat la Tomis, Constanța, 1973; Clasicii antici în România, Cluj-Napoca, 1974; Călători și exploratori în Antichitate, București, 1986. Antologii: Lui Ovidiu, Cluj-Napoca, 1977. Traduceri: Roberto Paribeni, Traian, preabunul împărat, Sibiu, 1943; Tacit, Opere, vol. II: Istorii, introd. trad., București, 1963; Raymond Bloch, Etruscii, București, 1966; Salustiu, Opere, introd. trad., București, 1969. Repere bibliografice: Hadrian Daicoviciu, „Cum trăiau romanii”, TR, 1965, 13; Constantin Daicoviciu, „Ovidiu. Omul și poetul”,TR
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]