112 matches
-
angajate în beneficiul elevilor; identifică modalități de colaborare cu părinții, implicându-i concret pe aceștia în activitatea școlii. 1.4.2. Standardele specifice psihologiei (vârstelor) elevilor (de exemplu, preadolescența)tc "1.4.2. Standardele specifice psihologiei (vârstelor) elevilor (de exemplu, preadolescența)" • Cunoașterea trăsăturilor preadolescenței: - profesorii pornesc de la cunoașterea dezvoltării stadiale a preadolescentului și de la relațiile pe care le au cu elevii pentru a înțelege și stimula deprinderile, interesul față de cunoașterea, talentele și sistemul de valori ale acestora; - înțeleg și apreciază diversitatea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
elevilor; identifică modalități de colaborare cu părinții, implicându-i concret pe aceștia în activitatea școlii. 1.4.2. Standardele specifice psihologiei (vârstelor) elevilor (de exemplu, preadolescența)tc "1.4.2. Standardele specifice psihologiei (vârstelor) elevilor (de exemplu, preadolescența)" • Cunoașterea trăsăturilor preadolescenței: - profesorii pornesc de la cunoașterea dezvoltării stadiale a preadolescentului și de la relațiile pe care le au cu elevii pentru a înțelege și stimula deprinderile, interesul față de cunoașterea, talentele și sistemul de valori ale acestora; - înțeleg și apreciază diversitatea, impunând standarde înalte
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
la zenitul frecvenței sale de apariție în cursul primei copilării (între 2 și 3 ani), pe când celelalte două apărări ar corespunde unor etape ulterioare. Astfel, proiecția ar fi mult mai frecventă în perioada celei de-a treia copilării și în preadolescență, iar identificarea ar predomina în cursul adolescenței târzii. Modelul ipotetic al lui Cramer atrage atenția asupra faptului că apărările cunosc o evoluție proprie, reprezentând niște tendințe care, în opinia noastră, ar trebui privite în contextul istoriei fiecărui subiect. În legătură cu demersul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
profesională și familială, integrare, armonie, echilibru, frumusețe, luciditate ș.a.) prin "iscusința de a te șlefui; șlefuirea de sine" (V. Pavelcu), prin apelul la "educatorul din tine/din sine", pe măsură ce educatorul formal își diminuează progresiv rolurile inițiale (mai ales începând cu preadolescența). Literatura (anglo-saxonă) a problemei identifică multipli termeni pentru conceptul de autoeducație, ca dovadă a diversificării direcțiilor de abordare: self-education, self-learner, self-learning, self-directed learning, self-regulated learning, self-differentiation, self-discovery, self-efficacy, self-control, self-examination, self-management, self-leadership ș.a. În sens larg, autoeducația este corelată cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pedagogică, de gradul de implicare în experiențe explicite variate de autoeducație sprijinită. Dar cele două vârste de mijloc sunt esențiale în schimbarea priorităților: autoeducația începe odată cu educația, crește în importanță și afirmare, pe măsura consolidării educației de bază, încât în preadolescență se echilibrează raportul educație autoeducație. În adolescență, autoeducația începe să devină tot mai importantă, marcând tocmai afirmarea identității de sine și rezolvarea crizei semnalate a vârstei, modificarea raporturilor cu factorii educativi formali și nonformali, asumarea conștientă de roluri noi în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
procedee și tehnici de autoinstruire sau de formare morală pozitivă, transformă erorile și insuccesele în motive de a obține noi performanțe, înțelege și aplică criteriile de exigență socială și profesională în autocorectare. Desigur că metodologic rolul educatorului nu dispare la preadolescență/adolescență, ci se transformă prin aprofundarea interactivității la alt nivel: se oferă cu tact o intervenție de sprijin, de îndrumare în prevenirea erorilor, în alegerea alternativelor, în aplicarea criteriilor de succes, în raportarea la propriile particularități, în depășirea momentelor critice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
valorile. Atunci când grupul de referință coincide cu cel de apartenență este o dovadă de integrare a individului În cadrul grupului. Dacă acest lucru nu se realizează, atunci sunt posibile conflicte și respingerea individului de către grupul de apartenență. Pentru copii, până la preadolescență, grupul de referință este familia, părinții care le oferă modele de conduită, criterii de apreciere, valori. Începând cu adolescența, modelele familiale trec pe loc secund, locul lor fiind luat de grupul de covârstnici (prieteni, colegi de clasă care le oferă
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
sunt spontane, strict emoționale, ci o valorizare prin prisma unui sistem atitudinal, al unor acumulări calitative. Dobândirea experienței sociale este legată, neîndoielnic, de procesul de maturizare a copilului și adolescentului În care un rol decisiv Îl are suportul afectiv. În preadolescență și adolescență, Întreaga conduită se desfășoară pe fond afectiv; relația afectivă reprezintă un stimul, un suport motivațional. 4 Procesul de influență În grup semnifică distribuirea autorității și receptarea acesteia. Dacă ne raportăm la clasa de elevi ca grup primar, viața
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
corespund structurii intime a personalității fiecăruia. Apar, astfel, interesele pentru aprofundarea unor domenii de cunoaștere sau de activitate, orientarea spre o profesie sau alta, preocuparea pentru elaborarea traseului de viață și profesional, care devin motive deosebit de puternice. Așadar, la vârsta preadolescenței și adolescenței predomină motivele intrinseci ale învățării care țin de conștiința, de convingerile, de idealurile fiecăruia. Devenind elev normalist, știam cu precizie de unde am plecat și unde trebuie să ajung, precum și ce trebuie să fac pentru a-mi îndeplini țelul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
VII-a, procentajul elevilor care au impresia că au fost nedreptățiți la notare este scăzut pentru că ei mai păstrează încă încrederea desăvârșită pe care o aveau în învățător și pe care o acordă în continuare profesorului. În afară de aceasta, la vârsta preadolescenței, spiritul critic și capacitatea de autoapreciere sunt puțin dezvoltate. La clasele mari, ca urmare a experienței acumulate în viața de școlar, spiritul critic este mai dezvoltat, iar elevii de această vârstă sunt mai receptivi la cea mai mică tentativă de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
somatice (anorexie, dificultăți de somn); - o perioadă marcată de apariția dificultăților școlare (în ciuda unei eficiențe intelectuale normale) a tulburărilor de comportament (mânie, instabilitate): această perioadă corespunde, în mare, fazei numite „perioadă de latență” între 6-7 ani și 12-13 ani; - în preadolescență și în adolescență, în sfârșit, tulburările de comportament și acțiunile cu tendință antisocială ocupă primul plan. Formulând altfel, spunem că Pascal ilustrează, prin intermediul acestor manifestări simptomatice, trecerea de la răspunsul depresiv la reacția de suferință depresivă, apoi la starea depresivă. În
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au obținut informații fie prin poștă (de la părinți sau de la medicul care i-a tratat: nouă cazuri), fie prin întâlniri sau datorită unui tratament care a fost continuat (opt cazuri). Dintre aceste șaptesprezece cazuri, paisprezece au ajuns la adolescență și preadolescență. Autorii prezintă un tablou destul de sumar și doar descriptiv al acestor adolescenți. Ținând cont de mijloacele folosite în această anchetă evolutivă, nu este cazul să propunem o analiză structurală. Cei cinci adolescenți cu vârstele cele mai mici (12 ani împliniți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
relevă importanța „frustrărilor infantile”, desigur a celor moderate, în explicarea „toleranței” la frustrare a omului adult: o anumită experiență cu agenții frustranți, dobândiți în copilărie, mărește rezistența de mai târziu în situațiile de frustrare, asigurând un răspuns adecvat. 2) În preadolescență se produc, după cum știm, profunde restructurări în sfera personalității, care va evalua trecând succesiv prin stadiile „căutării de sine” (11-14 ani), cel al „afirmării de sine” (14-17 ani) și cel al „impunerii de sine”. Până a ajunge, însă, la acest
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
li se acordă sau, dimpotrivă, de o încorsetare datorată unui regim de viață plictisitor și rigid, - pot duce la dezvoltarea unor forme de comportament agresive, cu carcter delictual. Totuși, nu aceste forme de răspuns sunt cele mai răspândite în perioada preadolescenței și adolescenței, ci manifectările predelictuale (ex. refuzul, nesupunerea, izolarea, obrăznicia, minciuna, indolența, fuga etc.), care pot fi etichetate drept tulburări de conduită numai în situați în care au o durată mai lungă de timp și numai dacă apar într-un
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
stările dinamogene ale psihismului elevului; 4. motivație înaltă (ridicată), medie și redusă (scăzută), calificând gradul de angajare educațională al elevilor, statutul lor în structura clasei și în situații variate de învățare, de pregătire profesională etc. S-a constatat faptul că preadolescența și adolescența se caracterizează printr-un coeficient mai ridicat de receptivitate și de sensibilitate la relațiile interpersonale și la valorile sociale pe care le consideră ”pattern”-uri comportamentale adecvate poziției de elev. Este cert faptul că pentru profesor ”conținuturile motivaționale
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
a nu pierde aprobarea pe care o doresc. Retragerea reală sau formală a acestei aprobări din cauza unor rezultate slabe, îi face să muncească mai mult, spre a menține sau a recâștiga aprobarea părinților sau a profesorilor. În perioada pubertății și preadolescenței, impulsul afiliativ scade în intensitate și în același timp este reorientat de la părinți spre colegii de aceeași vârstă. De asemenea competiția în cea ce privește rezultatele la învățătură, având în vedere sexul opus sau celelalte clase paralele, poate să constituie
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
când s-a cerut evaluarea unor soluții alternative; 4 - este eludat aspectul situațional care își pune amprenta atât pe judecata morală cât și pe conduită. Modelul propus de Kohlberg este cel mai utilizat pentru urmărirea și înțelegerea dezvoltării raționamentului moral. Preadolescența Procesele cognitive iau forme specifice, care îl apropie de adult.Percepția își pierde caracterul global - sintetic și îmbracă forme analitice sintetice. Procesele memoriei ating un nivel superior. Memoria logică este pe primul plan (scade înclinația de ”a învăța pe de
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
sistematice). Limbajul este în continuă dezvoltare. La școlarul de vârstă mică se înregistrează o deplasare importantă de la limbajul oral la cel scris (la început copilul scrie cum vorbește, apoi începe să vorbească așa cum scrie), iar vocabularul se îmbogățește considerabil. Vârsta preadolescenței este preludiul unei bogate și intense vieți afective. Dezvoltarea gândirii în această etapă se răsfrânge în mod pozitiv asupra afectivității și se dezvoltă intens: - sentimentele morale; - sentimentele estetice; - sentimentele de prietenie; - viața în grup. Preadolescenții sunt caracterizați prin sensibilitate mărită
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
concrete de viață. Acestea condiționează adesea efectul acțiunilor educaționale pe o lungă perioadă de timp. A dirija aceste comportamente presupune o cunoaștere profundă a calității factorilor obiectivi și subiectivi, a conținutului și condițiilor specifice de manifestare a personalității în perioada preadolescenței. II.3.1 Personalitatea elevului În ceea ce privește tulburările comportamentale, ele ating acum, ca frecvență, puncte de maxim. Conform statisticilor americane, spre exemplu, pentru copiii cu vârste cuprinse între 9 și 15 ani se atinge, comparativ cu alte etape, apogeul solicitărilor. Mai
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ne-a condus la constatarea cu caracter general că diferențele existente în structura motivației învățării elevilor din clasele IV-VIII sunt destul de nesemnificative de la o clasă la alta. Acest fapt ne permite să vorbim de o structură a motivației învățării caracteristică preadolescenței și mai puțin de caracteristicile motivației învățării uneia sau alteia dintre clase. CONCLUZII 1.a. În legătură cu stimularea propriu-zisă a activității de învățare realizată prin intermediul motivelor cu valență dinamogen - activatoare ne rețin atenția: - trebuința pentru o varietate de stimuli senzoriali
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
-i mirosii a catrință-.Numai în viziunea tatălui, Nică este un băiat firav, leneș,ticăit,fire pentru care el ține să-i reproșeze soției sale: ―Tu ,cu școala, l-ai deprins cu năravul.... -.Școala de la Fălticeni, este identică cu vârsta preadolescenței,când jocul este substituit de petreceri specifice. Sentimentul erotic este mai pronuntaț , dovadă fiind desele vizite la crâșmărița din Rădășeni sau gândul care fugea uneori la fata popii din Fălticenii Vechi. Petrecerile lăsau greu locul clipelor de învățătură,când catiheții
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
fenomen poate declanșa o creștere a agresivității față de colegi sau Între clase de elevi poate fi clarificat În cercetările viitoare. Totodata s-ar putea stabili care este aportul stilului de lucru al profesorului de la clasă În creșterea/reducerea conduitelor agresive. PREADOLESCENȚA ȘI ADOLESCENȚA CARACTERIZARE PSIHOLOGICĂ 1. Câteva conotații istorice Din punct de vedere etimologic, termenul de adolescență provine din latinescul adolesco-ere, care Înseamnă a crește, a căpata putere, a se maturiza. Pubertatea ca și adolescența specifice pentru a doua decadă a
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Întregii perioade de dezvoltare a copilului, până la relativa definitivare a taliei sale. Spranger identifică deosebiri Între fete și băieți, debutul adolescenței fiind mai precoce la fete (13-19 aniă decât la băieți (14-22 aniă, În timp ce St. Zisulescu Împarte această perioadă Între preadolescență (11-15 aniă și adolescența propriu zisă (15/16-19/20 aniă. În esență, dacă vom include și pubertatea În anii adolescenței, această perioadă se dezvoltă Între 12 și 14 ani -ca perioadă a Începutului maturizării și Între 14 și 18 ani
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
de sex, de școala și cultură, de statutele din grupurile de apartenență. Se Întâlnește cu ordinea socială condusă și supravegheată prin legi, prin tradiții și mentalități, prin stilul și tradițiile de acceptare și rejectare din comportament. 2. Caracterizarea psihologică a preadolescenței și adolescenței Pentru prezentarea fiecărui nivel schema de caracterizare se oprește la prezentarea dezvoltării psihice, socio-morale, afective și cognitive. 2.1. Etapa de vârstă 6 11/12 ani 2.1.1. Caracteristici fizice Procesul creșterii se temperează ușor Între 6-7
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
un liceu din Sidney și a identificat urmatoarele forme de grupări: "Plia" (trad."bisericuța" este costituită din 4-6 adolescenți care par a fi prieteni atașați. Plia este de obicei alcatuită din indivizi de același sex și este o caracteristică a preadolescenței. In mod gradat, aceste grupulețe se contopesc Într un grup mai larg, format din mai multe clici de băieți și fete, grup numit "banda"(gasca. Banda se dislocă pentru a forma clici heterosexuale, ajungându-se În final la "cupluri". Dunphy
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]