110 matches
-
au obținut informații fie prin poștă (de la părinți sau de la medicul care i-a tratat: nouă cazuri), fie prin întâlniri sau datorită unui tratament care a fost continuat (opt cazuri). Dintre aceste șaptesprezece cazuri, paisprezece au ajuns la adolescență și preadolescență. Autorii prezintă un tablou destul de sumar și doar descriptiv al acestor adolescenți. Ținând cont de mijloacele folosite în această anchetă evolutivă, nu este cazul să propunem o analiză structurală. Cei cinci adolescenți cu vârstele cele mai mici (12 ani împliniți
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prea multe în ultimii ani! - lectura pare a fi cea mai recentă și cea mai dramatică. Numărul elevilor cititori de carte, în general, scade. Scade și mai mult numărul elevilor care citesc bibliografie școlară. Se întâmplă acest lucru și în preadolescență. Energia pe care învățătorul trebuie s-o cheltuiască pentru a-și convinge partenerul din bancă cum că a discuta în cunoștință de cauză un text presupune lectura obligatorie a acestuia este tot mai mare... Teoriile despre „lucrurile surogat“ din societatea
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
la nivelul unei societăți date. Această etapă a desăvârșirii biologice pe care o cunoaște adolescența, sub aspectul dezvoltării somatopsihice, cuprinde trei perioade distincte, așa Încât cunoașterea lor poate contribui la Înțelegerea corectă a zbuciumului, trăirilor și manifestărilor caracteristice adolescenței.. Prima perioadă preadolescența sau adolescența timpurie (9-12 ani) sub aspect somatic coincide cu accelerarea procesului de dezvoltare fizică (talie și greutate), apariția caracterelor sexuale secundare (sânii la fetițe, pilozitatea la ambele sexe), orientarea androidă sau ginoidă În funcție de sex (băieți sau fete), aspecte ce
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
față de familia de origine. În ultimul secol și Îndeosebi ultimii 50 ani, datorită transformărilor importante din viața socio-economică mai ales În țările dezvoltate, s-a realizat ceea ce numim fenomenul de accelerare a dezvoltării biopsihosociale, În care sfârșitul copilăriei și implicit preadolescenței este mai precoce cu aproximatv 2-2,5 ani. Adolescența medie (12-17ani) - coincide cu perioada pubertară În care maturarea genitală și implicit capacitatea reproductivă se desăvârșește, așa Încât din punct de vedere biologic individul devine apt pentru procreere. Aspectul fizic se desăvârșește
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de valori (morale, politice, intelectuale etc.). Pe de altă parte, dacă acordăm valorilor - așa cum am subliniat pe parcurs - funcția de principii abstracte despre dezirabil, noi considerăm că putem vorbi despre începutul conturării scării personale de valori doar o dată cu intrarea în preadolescență (în jurul vârstei de 12-13 ani), procesul frământărilor axiologice atingând apogeul spre sfârșitul adolescenței și începutul tinereții (18-20 ani), rămânând însă, în principiu, un proces deschis. Aceasta nu înseamnă că sistemul personal de valori se naște pe un teren gol. Toată
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
primară, în speță) reprezintă și învățarea de aprecieri, atitudini, valorizări. Asemenea „valorizări” nu sunt însă aplicații ale unor principii axiologice ferme, ci imitații și identificări cu cei din jur. Considerând sistemul de valori într-un sens mai propriu, perioada dinaintea preadolescenței ar putea fi numită doar una preaxiologică. Oricum, stadiile psihogenezei moralei pot oferi sugestii fertile pentru înțelegerea formării și dezvoltării întregului sistem axiologic personal. 1.4. Portretul bio(psiho)constitutiv și sistemul propriu de valoritc "1.4. Portretul bio(psiho
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
valorile. Atunci când grupul de referință coincide cu cel de apartenență este o dovadă de integrare a individului În cadrul grupului. Dacă acest lucru nu se realizează, atunci sunt posibile conflicte și respingerea individului de către grupul de apartenență. Pentru copii, până la preadolescență, grupul de referință este familia, părinții care le oferă modele de conduită, criterii de apreciere, valori. Începând cu adolescența, modelele familiale trec pe loc secund, locul lor fiind luat de grupul de covârstnici (prieteni, colegi de clasă care le oferă
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
sunt spontane, strict emoționale, ci o valorizare prin prisma unui sistem atitudinal, al unor acumulări calitative. Dobândirea experienței sociale este legată, neîndoielnic, de procesul de maturizare a copilului și adolescentului În care un rol decisiv Îl are suportul afectiv. În preadolescență și adolescență, Întreaga conduită se desfășoară pe fond afectiv; relația afectivă reprezintă un stimul, un suport motivațional. 4 Procesul de influență În grup semnifică distribuirea autorității și receptarea acesteia. Dacă ne raportăm la clasa de elevi ca grup primar, viața
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
35,8%. Totuși nu există o dovadă experimentală că un antrenament sportiv regulat ar accelera sau ar încetini maturizarea scheletică a copiilor. Eforturile unilaterale, maxime sau executate fără o pregătire în timpul creșterii pot provoca distrugerea țesuturilor respective. Pornind de la definirea preadolescenței, ca fiind considerată „moment limitat” sau pubertatea în existența vieții, ea constituie prima tinerețe ce se caracterizează prin forța și armonia simțurilor, forța și armonia mișcărilor, dar și prin adaptare rapidă la situațiile mereu schimbătoare, constituie de fapt momentul de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
aceste vise se regăseau scene din revistele sau filmele erotice vizionate 70% din subiecți au afirmat că au fost marcați de scenele sexuale vizionate sau la care au participat cu sau fără voia lor. peste 75% au practicat autoerotismul În preadolescență și după subiecții au fost victime ale cruzimii afective din partea unuia sau a mai multor membrii ai familiei. adolescența le-a fost dominată de o izolare, de ,,tranziția la act”, de fantasme, de minciuni perpetue, de enurezis nocturn și coșmaruri
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
corect și exact. în perioada școlară mică, familia vine în sprijinul școlii, susținând "gustul de citit" al elevilor. Cel mai important este stimularea curiozității copilului de a citi, prin cumpărarea unor cărți care să pună bazele unei mici biblioteci. în preadolescență este posibilă o deviere de la subiectele strict legate de școală sau indicate vârstei fragede; astfel, datoria părinților este de a îndruma copilul să citească ceea ce corespunde vârstei sale. Dorința de lectură poate deveni excesivă, copilul sacrificând astfel orele de somn
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
sora sa, Rose, modelul pentru personajul Laura Wingfield. Copil sensibil și bolnăvicios, protejat de mamă și familie, ridiculizat de tată și de alți copii, viitorul dramaturg se refugia în menajeria sa de cuvinte, scriind poezii și povestiri încă din anii preadolescenței. Ca și Truman Capote un deceniu mai târziu, Williams își construiește și trăiește într-o lume imaginară, dar care, ca și tipicul Southern Gothic literar, este emblematică pentru o stare de spirit specifică sudului uitat de lumea industrială a nordului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
îmbracă dorința de a obține succes, respectiv de a evita un insucces, cât și cele care exprimă însuși sentimentul de succes sau de insucces (eșec) în ceea ce elevul se așteaptă să obțină prin el însuși sau de la ații. La vârsta preadolescenței valoarea motivațională a aptitudinilor este totuși puțin conștientizată la elevi. Situația se explică atât prin faptul că aceste însușiri nu sunt încă pe deplin formate, cât și prin posibilitățile limitate de autocunoaștere. Cu toate acestea, am inclus categoria aptitudinilor speciale
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
declarații de dragoste. Și mi-am dorit atunci, cu ardoare, să ajung în străinătatea îndepărtată de unde venise obiectul acela miraculos. Au fost momentele de decalibrare a unei realități însușite și integratoare prin procesele învățării sociale. Am trăit prima copilărie și preadolescența într-o comunitate de nici o sută de gospodării din Munții Apuseni. O așezare mirifică cu oameni ce stăpâneau cai, vite, livezi de meri și peri, fânețe și păduri. Un sat ca acesta nu putea fi colectivizat, dar nici inclus în
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și unul într-o rochiță (de sărbătoare), dar în ambele aveam părul tuns scurt. Cu toate acestea am plecat și în prima mea tabără, din care am amintiri extrem de frumoase și niște fotografii grozave care anunțaua propierea mea de perioada preadolescenței. Am urmat școala generală din cadrul Liceului de artă, și apoi liceul în cadrul secției de arte plastice a Liceului Pedagogic. Atitudinea mea competitivă s-a conturat treptat din timpul claselor primare și, mai puternic, în gimnaziul din Târgu Mureș, în cadrul confruntării
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
foarte mult, clasici, dar și romane "ușoare" (mai cu seamă în postcomunism) și ținea un jurnal (pasiune pe care, din câte știu, o menține). Ea mi-a recomandat cărțile copilăriei și m-a învățat cum să articulez primele compuneri. În preadolescență și în prima parte a acesteia, am fost fascinat de literatura documentară despre cel de-al Doilea Război Mondial. În liceu am citit filosofie, de-a valma, fără metodă, iar pe literatură am urmat recomandările extraordinarului profesor de limba română
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cu mai multă ușurință motivele pentru care ceva este în neregulă cu fiul sau fiica lor, pentru că îl vor cunoaște mai bine și le va fi mai facil să ia măsuri. Raporturile intrafamiliale capătă anumite particularități odată cu trecerea copilului la preadolescență și adolescență. Nevoia de afirmare a tânărului își pune amprenta pe atitudinile și comportamentele sale, pe relațiile cu colegii, cu profesorii și părinții, cu adulții în general. Stima de sine îi sprește sensibilitatea la părerea celorlalți, dar și la influența
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Didactica științelor juridice și administrative - caracterizare generală 15 1.4. Standardele predării performante - aplicații pentru predarea științelor juridice și administrative 16 1.4.1. Standardele generale ale predării profesioniste 16 1.4.2. Standardele specifice psihologiei (vârstelor) elevilor (de exemplu, preadolescența) 18 1.5. Recrutarea, selecția și formarea cadrelor didactice din perspectiva predării științelor juridice și administrative 20 1.6. Învățământul juridic în România 23 1.7. Învățământul juridic contemporan 25 Bibliografie 28 Capitolul 2. Procesul de învățământ - aplicații pentru domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
progres al unității școlare respective și cunosc resursele comunitare care pot fi angajate în beneficiul elevilor; identifică modalități de colaborare cu părinții, implicându-i concret pe aceștia în activitatea școlii. 1.4.2. Standardele specifice psihologiei (vârstelor) elevilor (de exemplu, preadolescența)tc "1.4.2. Standardele specifice psihologiei (vârstelor) elevilor (de exemplu, preadolescența)" • Cunoașterea trăsăturilor preadolescenței: - profesorii pornesc de la cunoașterea dezvoltării stadiale a preadolescentului și de la relațiile pe care le au cu elevii pentru a înțelege și stimula deprinderile, interesul față de
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
angajate în beneficiul elevilor; identifică modalități de colaborare cu părinții, implicându-i concret pe aceștia în activitatea școlii. 1.4.2. Standardele specifice psihologiei (vârstelor) elevilor (de exemplu, preadolescența)tc "1.4.2. Standardele specifice psihologiei (vârstelor) elevilor (de exemplu, preadolescența)" • Cunoașterea trăsăturilor preadolescenței: - profesorii pornesc de la cunoașterea dezvoltării stadiale a preadolescentului și de la relațiile pe care le au cu elevii pentru a înțelege și stimula deprinderile, interesul față de cunoașterea, talentele și sistemul de valori ale acestora; - înțeleg și apreciază diversitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
elevilor; identifică modalități de colaborare cu părinții, implicându-i concret pe aceștia în activitatea școlii. 1.4.2. Standardele specifice psihologiei (vârstelor) elevilor (de exemplu, preadolescența)tc "1.4.2. Standardele specifice psihologiei (vârstelor) elevilor (de exemplu, preadolescența)" • Cunoașterea trăsăturilor preadolescenței: - profesorii pornesc de la cunoașterea dezvoltării stadiale a preadolescentului și de la relațiile pe care le au cu elevii pentru a înțelege și stimula deprinderile, interesul față de cunoașterea, talentele și sistemul de valori ale acestora; - înțeleg și apreciază diversitatea, impunând standarde înalte
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
corespund structurii intime a personalității fiecăruia. Apar, astfel, interesele pentru aprofundarea unor domenii de cunoaștere sau de activitate, orientarea spre o profesie sau alta, preocuparea pentru elaborarea traseului de viață și profesional, care devin motive deosebit de puternice. Așadar, la vârsta preadolescenței și adolescenței predomină motivele intrinseci ale învățării care țin de conștiința, de convingerile, de idealurile fiecăruia. Devenind elev normalist, știam cu precizie de unde am plecat și unde trebuie să ajung, precum și ce trebuie să fac pentru a-mi îndeplini țelul
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
stările dinamogene ale psihismului elevului; 4. motivație înaltă (ridicată), medie și redusă (scăzută), calificând gradul de angajare educațională al elevilor, statutul lor în structura clasei și în situații variate de învățare, de pregătire profesională etc. S-a constatat faptul că preadolescența și adolescența se caracterizează printr-un coeficient mai ridicat de receptivitate și de sensibilitate la relațiile interpersonale și la valorile sociale pe care le consideră ”pattern”-uri comportamentale adecvate poziției de elev. Este cert faptul că pentru profesor ”conținuturile motivaționale
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
a nu pierde aprobarea pe care o doresc. Retragerea reală sau formală a acestei aprobări din cauza unor rezultate slabe, îi face să muncească mai mult, spre a menține sau a recâștiga aprobarea părinților sau a profesorilor. În perioada pubertății și preadolescenței, impulsul afiliativ scade în intensitate și în același timp este reorientat de la părinți spre colegii de aceeași vârstă. De asemenea competiția în cea ce privește rezultatele la învățătură, având în vedere sexul opus sau celelalte clase paralele, poate să constituie
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
când s-a cerut evaluarea unor soluții alternative; 4 - este eludat aspectul situațional care își pune amprenta atât pe judecata morală cât și pe conduită. Modelul propus de Kohlberg este cel mai utilizat pentru urmărirea și înțelegerea dezvoltării raționamentului moral. Preadolescența Procesele cognitive iau forme specifice, care îl apropie de adult.Percepția își pierde caracterul global - sintetic și îmbracă forme analitice sintetice. Procesele memoriei ating un nivel superior. Memoria logică este pe primul plan (scade înclinația de ”a învăța pe de
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]