184 matches
-
televizorului, desene animate, filme etc.) la real (viață), ci rezultatul amalgamului confuz al celor două universuri. Adolescenții sunt mai înclinați să se îndoiască de realitatea conținuturilor televizuale, fiind mai puțin înclinați să se identifice prin mimetism cu personajele televizuale, decât preadolescenții, aceștia fiind derutați de lipsa lor de experiență și mai ales de credința în „realitatea televizuală”. Mecanismele de influențare ale violenței televizuale sunt mult mai complexe decât ne spune teoria „mimetismului”: violența depersonalizează, desensibilizează și dezinhibă sau, dimpotrivă, șochează și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
un apogeu. Este „paradoxul” pe care îl găzduiește această etapă, dat fiind și gradul ridicat al nonconformării față de adult. Conformismul la normele grupului îmbracă forme diverse, de la îmbrăcăminte și până la jargonul verbal sau gestual. Această caracteristică îi poate face pe preadolescenți extrem de virulenți în raportarea la cei aflați, sau considerați, a fi pe poziții minoritare. Devine dificilă menținerea eficienței activității și chiar a limitelor bunului simț într-o interacțiune de grup. Dezbaterile, chiar pe teme propuse de ei, pot degenera fie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de mamă) să fie suprasolicitat și să conducă la o invazie brutală în viața adolescentului din familie. În cazul familiilor integrative, unde legăturile emoționale dintre membri sunt foarte puternice, iar contactul (afectiv) cu lumea exterioară este redus, presiunile asupra copilului (preadolescent sau adolescent) se manifestă tocmai din cauza izolării respectivei familii și a obsesiei părinților de a păstra cu orice preț „armonia” familiei și intimitatea ei emoțională. La familiile centrifuge, unde relațiile din cadrul acestora fac parte dintr-o rețea mai vastă de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Cele mai multe familii au însă mai mulți copii și survin astfel probleme suplimentare legate de relațiile între frați și (sau) surori, de competiția pentru a obține cât mai mult de la părinți, de afecțiunea discriminativă (reală sau doar percepută) a acestora. Prezența preadolescenților și a adolescenților în familie, cu tot evantaiul de dificultăți, afectează nu doar relațiile părinți-copii, ci și cele de soț-soție, în special privitor la cât de toleranți sau de severi trebuie să fie față de „ieșirile” adolescentine (vezi 6.3.1
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fenomene negative intrafamiliale, inclusiv bătaia, abuzul sexual la copii nu este asociat cu rasa, etnia sau statutul socioeconomic (Finkelhor, 1995) și nu toți copiii sunt expuși egal riscului de a fi abuzați. O probabilitate mai ridicată se constată la fete, preadolescenți (8-10 ani), copii cu un singur părinte, care au relații deficitare cu părinții sau copiii cu tată vitreg. O situație aparte este dată de relațiile incestuoase frate-soră și, în creștere, de cele soră-soră, frate-frate. Concepția curentă despre aceste relații este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
reacțiile depind și de valoarea părintelui pentru copil, dar copiii resimt în general separarea ca pe un lucru total neplăcut. Nu întâmplător se afirmă că a face cunoscut copiilor această stare de fapt este una dintre cele mai ingrate sarcini. Preadolescenții au tendința de a-și blama tatăl că a părăsit familia sau pe mamă că l-a făcut să plece. Nu de puține ori, ei seautoblamează, considerând că tatăl a plecat din cauza lor, că au fost răi și n-auascultat. Studiind
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
determinațiile în socializare se petrec nu doar de la părinți la copii, ci și invers. Odată cu accentuarea procesului general de democratizare și cu sporirea pluralității, socializarea înseamnă și negocieri de roluri părinte-copil (Gostin, 1968); așa cum părinții au așteptări de rol din partea preadolescenților, de pildă, tot așa au și aceștia față de părinți. Socializarea este un proces interacțional activ, în care copiii, cu deosebire de la o anumită vârstă, vin cu pretențiile lor, induse de cei de o seamă cu ei (peer group), de mass-media
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unele cazuri, valorile și atitudinile sunt buni predictori pentru comportamentul efectiv, alteori nu, și apar mai degrabă ca variabilă dependentă a situațiilor și experiențelor de viață. De exemplu, din investigațiile echipei conduse de sociologul american, rezultă că atitudinile pozitive ale preadolescenților și adolescenților față de coabitare s-au confirmat în acțiuni de acest fel, dar și reciproca este adevărată: indiferent de atitudinile prealabile, cei care au coabitat la vârsta de 18-23 de ani au declarat atitudini tolerante față de acest fenomen câțiva ani
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
presupune riscuri terapeutice, dar și grave probleme etice. De aceea, metoda este folosită cu mare precauție. Oricum, implementată în episoade familiale care se pretează la relaxare și hilar, ea este recomandabilă. De pildă, unei familii ce suferea din cauza acneei fiicei preadolescente, i s-a recomandat să-și rezerve timp în fiecare zi pentru a număra punctele (coșurile) de pe fața ei. La proxima ședință terapeutică, membrii familiei au declarat că nu și-au putut onora sarcina deoarece încercarea s-a transformat într-
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Comunicare terminologică în disciplinele socioumane: emic și etic”, în Studia Universitatis, Seria Philosophia, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1984), „Problematizări și explicitări epistemologice în abordarea axiologicului”, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1985), „Atitudinea față de valori la preadolescenți și tineri”, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1986), „Tentația globalității exacte”, în A. Marga (coord.), Cunoaștere și acțiune, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1994a), „Asimetria rolurilor de sex”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mare oraș al României are o altă personalitate decât un țăran român, chiar de vârsta lui. Pe de altă parte, proliferarea grupurilor și rolurilor sociale, mobilitatea geografică și socioprofesională tot mai accentuată ce caracterizează epoca actuală pot duce, îndeosebi la preadolescenți, adolescenți și tineri, la fenomene de vidare, indiferență sau derută valorică. Și mai pronunțată este confuzia axiologică în ieșirea din sistemele totalitar-comuniste și în trecerea la economia de piață și democrația pluralistă. Într-o anume măsură, respectiva trecere înseamnă și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
primară și cea secundară - deplina continuitate și, respectiv, schimbarea radicală (re-socializare) - sunt situații extreme ale unui continuum între care se înșiră, cel puțin în societățile ce cunosc adânci transformări economice, sociale și culturale, majoritatea biografiilor individuale. Adică, prin socializarea secundară, preadolescentul, adolescentul și tânărul își însușesc o lume mai mult sau mai puțin apropiată de cea a socializării primare, dar nu total diferită. Astfel încât, pe planul mentalității, al axiologicului, problema nu este atât de a nega, minimaliza sau distorsiona trecutul din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
utilizat o strategie complexă, care includea și perspectiva „din interior” (emică) a subiecților investigați, însă considerându-i pe unii experți - studenți din anii superiori de la secțiile de științe sociale -, care se pronunțau asupra profilului axiologic al altor categorii de tineri (preadolescenți, liceeni și muncitori). Am considerat că asemenea abordări pot servi ca repere metodologice și în investigația concretă a fenomenului pe care l-am numit negentropie axiologică, adică măsura în care datul axiologic al indivizilor și colectivităților rezistă presiunilor entropice ale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și conduita efectivă, la altele, nu (Parke et al., 1977). Într-o investigație multiculturală (SUA, Finlanda, Polonia și Australia), coeficientul de corelație între opțiunea pentru filme cu violență și comportamentul agresiv (evaluat de colegi și cunoscuți de aceeași vârstă) la preadolescenți a fost în medie de 0,21 (Eron, 1982). Studii longitudinale atent conduse - investigarea acelorași eșantioane pe o perioadă îndelungată de timp - au evidențiat, de asemenea, o corelație clară între expunerea la violența mass-media și comportamentul deschis: cu cât participanții
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și imaginea de sine”, în Probleme sociologice ale tineretului (volum colectiv), Centrul de cercetări pentru problemele tineretului, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1984), „Problematizări și explicitări epistemologice în abordarea axiologicului”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria Philosophia. Iluț, P. (1985), Atitudinea față de valori la preadolescenți și tineri, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1990), „Teoria alegerii raționale și problematica normelor”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Sociologia-Politologia, 2. Iluț, P. (1995a), Familia. Cunoaștere și asistență, Editura Argonaut, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1995b), Structurile axiologice din perspectivă psihosocială
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
gentile indus de albastru. Culoarea este văzută ca având un suport mistic, privind înțelegerea sensibilă și intuitivă a lucrurilor dincolo de suportul lor evident/real (unele studii arată că această culoare tinde să fie preferată de o proporție de peste 75% dintre preadolescenți). Câteodată, preferința pentru violet poate însemna un anumit nivel de insecuritate ori vulnerabilitate, evidențiat deseori prin creșterea nevoii de a primi aprobarea celor din jur la acțiunile pe care persoana le întreprinde; - negrul fiind o negare a înseși ideii de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de împrejurările în care trăiește elevul, care pot accentua sau anihila astfel de manifestări. Un lucru incontestabil este că acești elevi ridică serioase probleme din punct de vedere educativ. De comun acord cu toți specialiștii studiați, putem să afirmăm că: Preadolescentul ne oferă întotdeauna imaginea unui tânăr vioi, gălăgios, plin de viață, doritor de a ști cât mai multe lucruri, de a fi activ participând la cât mai multe acțiuni, cu interese multiple pentru tot ce este nou. Pubertatea este considerată
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de la operațiile concrete la cele formale nu se înfăptuiește brusc ci, în mod treptat, abia la sfârșitul ei antrenând la generalizarea operațiilor propoziționale, pentru ca în studiul următor, cel al adolescenței, să funcționeze în deplinătatea lor. Din punct de vedere afectiv, preadolescentul se caracterizează printr-o mare sensibilitate, prin treceri succesive de la o stare la alta, prin fluctuații în dispoziții, etc. Tocmai de aceea întâmpină unele dificultăți în reglarea actului voluntar, deliberarea sau luarea hotărârii se face adesea sub influența unor factori
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în jurul cărora se organiza comportamentul, de acum înainte valori de referință oferă membrii grupului, ai echipei din care fac parte. Ca atare, o mare parte din atitudinile comportamentale se formează prin imitație și contagiune în interiorul grupului. Caracteristica vieții sociale a preadolescentului impune profesorului necesitatea unor preocupări atât pentru cunoașterea valorii educative a „anturajului”, cât și pentru inițierea unor strategii educaționale adecvate atât sub raport individual, cât și psihosocial. Deoarece dimensiunea „interiorității” se adâncește, preadolescentul simte nevoia de a nu mai fi
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
contagiune în interiorul grupului. Caracteristica vieții sociale a preadolescentului impune profesorului necesitatea unor preocupări atât pentru cunoașterea valorii educative a „anturajului”, cât și pentru inițierea unor strategii educaționale adecvate atât sub raport individual, cât și psihosocial. Deoarece dimensiunea „interiorității” se adâncește, preadolescentul simte nevoia de a nu mai fi considerat copil. De aceea, apelul la demnitatea să va fi mai folositor decât interdicțiile excesiv de severe. Este valabil și la această vârstă adevărul că ființa umană este „mai degrabă flexibilă decât docilă”. Pe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Pitorescul vieții din micile târguri moldovenești, în timpul primului război mondial și în anii imediat următori, e „exploatat” cu oarecare relief și farmec, fără excese descriptive fastidioase. Paginile cele mai reușite sunt probabil acelea care reconstituie micul univers al cetei de preadolescenți turbulenți, de „hoinari ai mahalalelor”, cu pozne și șotii câteodată deloc inocente, dar și cu momente de candoare și efuziuni de bunătate. Romanul se organizează în jurul unui personaj idealist - și idealizat -, tânărul profesor Sava Savel, dedicat cu o devoțiune (aparent
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
ne convingă, că munca la catedră este o lungă pasiune și delectare, mai ales după patru ani când vezi că din ”boțul de humă” ce l-ai luat în clasa I, ai adus la sfârșitul clasei a IV-a, un preadolescent în plină ascensiune. Doamna învățătoare MARIA GEANGU aduce în discuție chiar ca un S.O.S. dimensiunea, rolul eductiv al comunității și al mass-mediei, care contribuie la deteriorarea climatului socio-economic prin scindarea bipolară a societății din punct de vedere material
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
și între 10-15 ani, adică la vârsta preșcolară și în perioada preadolescenței se manifestă foarte puternic. Acestea sunt etapele în care „formarea intelectuală și setea de cunoaștere” sunt foarte acute. Multiplele și diversele întrebări pe care le pun școlarii și preadolescenții sunt simptome ale acestei nevoi de cunoaștere. Ce întreabă sau ce nu întreabă copiii, mai ales la vârsta școlară mică? Uneori părinții le răspund cu calm și pricepere la aceste iscoditoare întrebări; de cele mai multe ori însă părinții se irită și
PĂRINŢII, PARTENERI ACTIVI ÎN CUNOAŞTEREA ŞI VIITORUL COPIILOR. In: Arta de a fi părinte by Viorica Bâzdâgă, Constantin Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1398]
-
respect pentru munca fiecărui membru din familie; să participe activ la viața familiei; să-și exprime respectul și cuviința cerută față de adulții din familie; să cunoască evenimentele de bază din viața familiei (nuntă, botez, înmormântare, zile de naștere, aniversări). GIMNAZIAL - preadolescentul trebuie format: să cunoască ierarhizarea rolurilor în familie; să cunoască istoricul instituției sociale - familia; să-și asume obligații și sarcini concrete în viața de familie; să-și cultive respectul pentru toți membrii familiei indiferent de vârstă și sex; să accepte
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
Copilăria se dăruiește frumuseții jocului”. Vârsta a II-a (6-10 ani), a copilului mare (paidion), era dedicată educației fizice (igienă, gimnastică militară etc.) și era considerată prima etapa a propedeuticii; era ciclul primar. Vârsta a III-a (10-13 ani), a preadolescentului (proevfhbo"), era dedicată studiului gramatical/leterax și era socotită primul ciclu secundar. Vârsta a IV-a (13-17 ani), a adolescentului (evfhbo"), era dedicată educației muzicale și era socotită al doilea ciclu secundar. Vârsta a V-a (17-20 de ani), a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]