49 matches
-
mari dureri, s-a născut Monica“ (op. cit., vol. I, p. 28). </footnote”>. Acesta e bebelușul pe care i l-am cerut mereu bunului Dumnezeu; bineînțeles, l-aș fi vrut frumos și deștept, dar nici chiar așa. Căci ești o scumpă preaiubită, perfectă în ochii mei, și reprezinți pentru mine esența divină a vieții pământești; din făptura ta îmi trag eu puterea, cum și tu ți-ai tras din mine puterea alcătuirii tale trupești, puterea de a veni pe lume. Și nu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și ușa noastră, pe care atât de mult aș vrea s-o văd într-o zi deschizându-se umilă și tremurând în fața eroinei singurului roman pe care l am scris vreodată: cel al iubirii mele materne. Cum o mai duci, preaiubito, mica mea prietenă, viața mea toată? Ai grijă de tine, îmbracă-te călduros, ai grijă de sănătatea ta, fii prudentă. Nu sta cu pantofii uzi câte o zi întreagă. Scrie-mi cât mai des cu putință, căci eu trăiesc pentru că
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
dar ce teribilă distanță am parcurs din 8 septembrie 1947 până acum!... III 9 decembrie [1949], vineri Iubita mea, adorata mea, zâmbești, nu-i așa, suflețelul meu, Maniușka mea scumpă. Trebuie să zâmbești, cu orice preț, altfel aș fi disperată, preaiubita mea. Tocmai ți-am scris o c[arte] p[oștală] insipidă, fadă ca un măr fără gust; ți-am scris-o doar ca să știi că trăiesc, că sunt liberă, că sper să fi aranjat cum trebuie singurul lucru care contează
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
divan ca să le vezi, să le pipăi. Are să fie pentru mine o amintire de neuitat; am să cred că ele au puterea magică de a mă feri de rele. M. c. p. 25 martie [1950], sâmbătă Draga mea, scumpa mea, preaiubito, astăzi simțeam nevoia să-ți scriu românește și să-ți spun, strigând: Draga mea, draga mea, ce mă fac eu fără tine. Aproape că nu mai pot să trăesc, atât de mult mă copleșește dorul, des părțirea. Eri am avut
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
decât cărți poștale. [...] Dragostea mea pentru tine, neclintită, indestructibilă. Te ador, scumpa mea. Știi asta, o simți. Îți întind peste depărtări firul acesta de lăcrămioară cu clopoței înmiresmați. M. 35/1950 I 1 mai [1950], luni Draga mea, dulcea mea preaiubită, Am dormit ieri și azi 15 ore; ieri de la 3 la 6 și noaptea asta de la 10 la 10 dimineața. Odihnită, am mintea limpede, fără optimism, dar și fără pesimism excesiv. De când m-am întors de la Sl[atina], unde am
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
oglinzii, care îmi face rău. Ți-ai vârât în cap că tu ești răspunzătoare pentru necazurile mele; nu-ți acorda nici acest exces de onoare, nici această umilire. Crede în teoria mea: îmi urmez, implacabil, calea destinului propriu. Draga mea, preaiubita mea, fiecare își poartă crucea și e inutil să-ți faci sânge rău când, din neno rocire, de la asemenea distanță n-ai cum să atenuezi loviturile pe care soarta le păstrează, fără greș, doar pentru mine. Înțelegi, scumpa mea? Faptul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Ai primit anul ăsta, prin ricoșeu, atâtea lovituri, încât ai absolută nevoie de odihnă, de apa mării, de înot, de farniente. Și fără cărți, mă rog frumos. Căci dacă eu am mania de a lua cât mai multe bagaje, tu, preaiubita mea, burdușești micul bagaj pe care îl iei cu cărți și caiete de scris nu-știu-ce, de care nici nu te atingi (ceea ce mă încântă). Așa că „ne“ propun să renunțăm la maniile noas tre. Vrei, dulcea mea? [...] 41/1950 III Miercuri
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
glasuri de copii cântând, cum cântau pe vremuri anume pentru tine. Te văd cu papuceii tăi roșii, alergând la ușă, în [strada] Câmpineanu. Le dădeai colindătorilor nuci, mere, mandarine și biscuiți. Pe curând. Seara, la ora 10. Scumpa mea și preaiubita mea, m-am întors de la biserică la ora 8 și jumătate. Era lume până la marginea trotuarului. Oamenii s-au făcut de o îndrăzneală nebună, strigau cu toții: „Frați întru Christos, strângeți rândurile cât puteți, vârâți bărbații în altar să aibă loc
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cer într-un gest de deznădejde și totuși de speranță e aici, la fereastră. Aduce oarecum cu cerul Parisului... Aș da tot restul zilelor mele ca să te mai văd și să mai trăiesc lângă tine un an. III Scumpa mea, preaiubita mea, trebuie să te hotărăști să te întorci, fiindcă foarte curând n-am să mai am hârtie pe care să-ți scriu. Când mi-a făcut cadou Alexandre stocul ăsta mare, am glumit cu el și i-am zis: „Am
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de păcat a sufletului, ci iubirea lui Dumnezeu care transformă urâțenia sufletului în frumusețe: mireasa vorbește elevilor ei despre ceva extraordinar din viața ei, pentru ca aceștia să învețe despre iubirea imensă a Mirelui pentru omenire, iubire care a conferit frumusețe preaiubitei [miresei] prin această iubire. Nemulțumindu-se doar cu diagnosticarea problemei, exegeza Sfântului Grigorie sărbătorește soluția la păcat: mântuirea sufletului prin Hristos. Dumnezeu demonstrează profunzimea iubirii divine iubind omenirea în pofida păcatelor ei și golindu-se pe Sine pentru a ameliora starea
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ne apropiem de ceva ce depășește simțămintele omenești”. Cu 10 ani înainte de întemnițare, Ecaterina Lovinescu intuia perfect zonele eliberatoare dintre ele. Anume, un fel de suprauman, desprins, în fond, din aceleași accente ale tragicului. Trăia, de bunăseamă, sentimentul pregătirii Euridicei preaiubite cu singurătatea absolută. La modul ideal, orice relație dintre mamă și fiică este o poveste de dragoste. Nici urmă de rivalitate în Scrisori către Monica. Fiica își iubește părinții, chiar divorțați, cu egală măsură, identificându-se, după moartea tatălui, întru
Dincolo de groapa comună by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4190_a_5515]
-
cărții (era o impolitețe, firește, dar bolnavilor li se iartă totul), a deschis-o, a citit dedicația și a pus-o pe comodă alături de celelalte daruri. Apoi a rupt o hârtie din blocnotes și a scris următoarele: ,Mulțumesc pentru carte, preaiubite scriitor. Mulți poeți sunt doar poeți. Eu sunt poet istoric. Niciodată n-aș putea să scriu teatru sau roman. Aș putea însă să scriu istorie. Multe voci în mine îmi spun să mă ocup cu istoria. O voi face îndată ce
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
Bart privi icoana cu un aer pe care îl dorea să pară cât mai serios. Da, era frumoasă, cât despre sfânt și religie... nu prea era el convins de cele sfinte, nu fusese un creștin practicant, iar după căsătoria cu preaiubita Irina se depărtase total de cele sfinte. Ar fi putut spune că e chiar ateu, dar o curiozitate deosebită de a o înțelege pe femeia aceasta atât de frumoasă și totuși atât de preocupată de cele sfinte îl îndemnă să
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
hinduse. Omar Îi mângâie părul, ținând o cupă În cealaltă mână. În fiecare zi, la palat, li se Încrucișează pașii; evită să se privească, de teamă să nu se trădeze. În fiecare seară, Khayyam zorește spre pavilion ca să-și aștepte preaiubita. Câte nopți le-a dăruit destinul? Totul depinde de suveran. Când va porni la drum, Djahane are să-l urmeze. El nu anunță nimic dinainte. Într-o dimineață, va sări pe bidiviul său, nomad, fiu de nomad, va lua calea Buharei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de partid? I-am castrat poziția socială? De ce vă jucați cu viața mea? — Tu te joci aiurea cu viața ta. Crezi că nu știu că ai vrut să te arunci de pe podul de la Mărăcineni? — De unde știi? Cine ești tu, mult preaiubito?... Mi-a spus Carara. El te-a salvat În noaptea aia. Să-i pupi mâna. Înțeleg că tot orașul ăsta scârbos aleargă să mă sal veze pe mine. Dar ce le am făcut, Doamne? — Vasile, tu să nu te Îndoiești
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
fi dăruit farmecul tinereții lui Germanicus. Tiberius, care rămăsese închis în Villa Jovis, se bucură în taină de subtilitatea lui. După mult timp, Gajus își revăzu surorile, de nerecunoscut acum, alături de soții lor bătrâni, odioși, văzu că și ele - cu excepția preaiubitei Drusilla, care îl îmbrățișă repede - aproape că nu-l recunoșteau, și-și îngădui doar un salut formal, temându-se de discuțiile imprudente. Și pentru că bucuria poporului li se păruse excesivă unor optimates prevăzători, Gajus înlătură temerile și suspiciunile cu blândețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
neghiobi și niște șarlatani, pentru că promit să prelungească frumusețile vieții dincolo de lumea care ne este dată. Moartea nu e un dușman, ci temelia recunoștinței, a compasiunii și a artei. Dintre toate plăcerile vieții, doar dragostea nu plătește tribut morții. - Mulțumesc, preaiubite, i-am spus eu lui Benia, dar el nu m-a auzit. - Mulțumesc, fiică, i-am spus lui Kiya, care și-a pus urechea pe pieptul meu și, neuzind nimic, a început să bocească. Am murit, dar nu i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
îl "indignă". Latră și latră și latră. E cum ar trece cu ghearele pe clapele nervilor. Ta-Nooo, gata, hai încoace te rog! Ei, dacă mi-s rugat, vin. Nu'z dai seama ce ridicoli sîntem cînd ne certăm de la fleacuri? Preaiubito, scriitoreasa mea preaiubită, mai avem biscuiți digestivi? De două zile șlungul nu-i mai place. Are iarăși probleme cu stomahul. Îi aduc pachetul. Ronțăie, satisfăcut doar pe jumătate, dar îmi aruncă privirea aceea ceresc-cîinească. Mi-i omenește cu tine, Iordanco
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de baraj de la Bărcuț, într o acțiune temerară a lui Gheorghidiu, care este rănit. Ultimul capitol evidențiază o schimbare radicală în ierarhia de valori a protagonistului. Cel care credea altădată că are drept de viață și de moarte asupra celei preaiubite îi cere acum, cu seninătate, divorțul. Finalul revelează o nouă ipostază a lui Ștefan, care găsește în sine puterea de a se desprinde din mreaja incertitudinilor iubirii, lăsând în urmă tot trecutul. Item 3: evidențierea relațiilor dintre două personaje reprezentative
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
incomplet, din perspectiva subiectivă a lui Gheorghidiu) trăiește o dramă a incertitudinii. După schimbarea statutului social, prin moștenire, relațiile dintre cei doi soți intră sub zodia lipsei de comunicare și a suspiciunii. Torturat de gelozie, Ștefan asistă la tranformarea celei preaiubite întro femeie mondenă, oscilând dramatic între speranță, tandrețe, disperare, dispreț și ură, spre a sfârși în indiferență. Consumânduse la mari adâncimi, drama lui este generată de neputința de a impune lumii veșnic imperfecte paradigma valorilor absolute în care crede. Item
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
conjugală se destramă, când tânărul cuplu pătrunde în elita societății bucureștene. Ela pare a se adapta rapid lumii mondene și noului stil de viață, în timp ce Ștefan este atras doar de noile experiențe de cunoaștere. El asistă neputincios la tranformarea celei preaiubite întro femeie mondenă. Trăiește o „dramă a incertitudinii chinuitoare“, devorat de suspiciune, torturat de gelozie. „Monografia“ acestor sentimente este surprinsă în episoade narative din Cartea întâia, reconstituite prin fluxul memoriei. Astfel, episodul excursiei la Odobești (cap. 3, E tot filosofie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
hotărât să se convertească la hinduism, spre a nu o pierde pe Maitreyi. Idila este însă descoperită printro indiscreție a lui Chabu, sora mai mică a eroinei, și Allan, alungat din casa protectorului său, trăiește suferința devastatoare a pierderii celei preaiubite, dar și sentimentul vinovăției față de Narendra Sen, care la primit în casa lui, hotărât săl înfieze. Revenirea la o existență oarecare, golită de magie și de pasiunea mortală a iubirii de peste fire nu mai e cu putință. Sublima iubire a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dominat de interdicții și înspămîntat de destin să ia act de condiția lui (și să-și descopere, astfel, personalitatea) și, totodată, să trezească în el dorința de a se exprima prin poezie". Din erotica poetului de la Țigănești citează Mergînd către preaiubită, de mare îndrăzneală erotică pentru acele vremuri, îndrăzneală devenită curentă peste aproape un secol. Și pentru ilustrare și amuzament îl voi cita întocmai din Dimineața poeților: "Aleargă, suflet, aleargă,/ La soția ta cea dragă,/ Căci te-așteaptă cu dor mare
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
citatele de pînă acum) asupra chipului dalb. Conachi manifestă oarecare Îndrăzneală vorbind, În cîteva locuri, de petrecerea „În brață” și de o „năvală” pe care intenționează s-o facă soției. Poemul ce sugerează această dulce violență se cheamă Mergînd către preaiubită și merită a fi citat ca document de curaj erotic Într-o epocă În care curajul este să păstrezi tăcere asupra lucrurilor delicate. Conachi nu-și mai ascunde impaciența: „Aleargă, suflet’, aleargă, La soțîia ta cea dragă, Căci te-așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]