280 matches
-
Vecinul nostru era una-două pe acoperiș. Curăța burlanele de frunze, dădea jos zăpada, repara. Acuma spune: „Nu mai pot să mă urc.” E multă vreme de când suntem aici. Am găsit în cutia poștală treisprezece ilustrate identice, reprezentând-o pe Maica Precistă, trimise de unul dintre candidații la primăria de sector. Cum au venit toate odată, atâta stăruință ne înmoaie inima, dar ne temem că ne va fi greu să ne aducem aminte cum îl cheamă pe preferatul nostru, de a cărui
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4100_a_5425]
-
Astăzi stă să cadă din picioare.” Casa la care se referă Lucian Vasile se află la Ploiești, pe strada Stadionului nr.1, și a aparținut boierilor Cantilești. Hristu Cantili a fost comerciant și proprietar de terenuri, sprijinitor al Bisericii Maica Precista din vecinătate. Clădirea exista la mijlocul secolului XIX. Prin 1861-1862, a fost refăcută din temelie, devenind una dintre cele mai luxoase din oraș, ceea ce l-a determinat pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-o aleagă drept reședință cu ocazia unei nopți
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3936_a_5261]
-
scrisă una sau alta dintre fețele destinului. Norocul și nenorocul sunt harul, sau lipsa de har a firii, pentru personajul lui Caragiale. Iluzia norocului îl fericește pentru o clipă pe d-l Lefter. (...) Ucenicul din Norocul culegătorului se roagă Maicii Preciste de ‘vreun ‘noroc mai bun’. Copilului de teslar din Cronică, Dumnezeu îi dăduse pe lângă mari calități și ‘mare nenoroc’». Și mai încolo: «Caragiale trăiește cu sentimentul plutirii, când în bătaia norocului, când împins de noroc. Incidentul unei îmbolnăviri este ‘piaza
Harta ținutului Caragiale by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13510_a_14835]
-
RUGĂ MAICII DOMNULUI Rodul meu din gând Îl pun în cuvânt, Că-n poezie Duc însonmie. Când spre cer privesc, Gându-mi șlefuiesc Și îl dau veșmânt, Suflet lăcrimând. Pe drum greu urcând Către Domnul Sfânt La Măicuța Sa, Maica Precista, Ca să-mi asculte Rugi neștiute, Să-mi dea har ceresc În gând îngeresc, De-a iubi mai mult, Cartea de-nceput, Cartea Cărților Și-a străbunilor, Că i-am dat lăcaș, Suflet de ocnaș, În rugăciune De-a-i fi minune
RUGĂ MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384079_a_385408]
-
voal de nuntă mamei să îi țeasă Să meargă mama la ospățul sfânt Să-I fie lui Iisus mireasă. Pe vale cresc păduri de spice Și vinul nou se pritrocește-n vii Vin îngerii din ceruri s-o ridice Precum icoana Precistei Marii. Pe cruce chipul ei îmi pare viu Nicicând n-a fost atâta de frumos O, mama n-are pace în sicriu S-a dus să-L vadă pe Iisus Hristos. Citește mai mult S-a stins și mama, vaduva
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
i-am pus peste mormântCa voal de nuntă mamei să îi țeasăSă meargă mama la ospățul sfântSă-I fie lui Iisus mireasă.Pe vale cresc păduri de spiceși vinul nou se pritrocește-n viiVin îngerii din ceruri s-o ridicePrecum icoana Precistei Marii.Pe cruce chipul ei îmi pare viuNicicând n-a fost atâta de frumosO, mama n-are pace în sicriuS-a dus să-L vadă pe Iisus Hristos.... XXVI. ISPITELE NOULUI ATEISM - ARGUMENTUL ȘTIINȚIFIC, de Marin Mihalache, publicat în Ediția
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
oratore a lui Cicero, de care nu se despărțea niciodată. — Vezi și dumneata ce văd eu? - șopti spătarul. — Unde? — Uite-acolo, lângă ușă! Barzovie-Vodă își îndreptă privirea într-acolo. — Ptiu, drace! - făcu Barzovie scuipând în așternutul curat ca lacrima. Maică Precistă! De unde a răsărit asta, spătare? — Știe-o hingherii, Măria-Ta - spuse spătarul fără să-și ia ochii de la cadână. Când m-am trezit era acolo. — Să ne facem că dormim, poate pleacă - zise Barzovie-Vodă. — Fă-te dumneata, eu stau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
au fost înfrânți de cneazul Dimitri, siliți fiind astfel să se alieze cu otomanii și să se infiltreze împreună în Moldova, ca să-l facă pe el, pe Barzovie, să bată drumurile și să-și pună, iată, stomahul la-ncercare. — Maică Precistă! - gemu Barzovie, ștergându-și colțurile gurii cu o olandă. Aibi îndurare de mine! în concepția medievală despre lume și viață, apelul la o instanță supremă, divină, avea de multe ori o funcție terapeutică. Invocând numele unor ființe supranaturale ce cunoșteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de codru, pice-i frunza / Să vadă lumea că-i pocitor, deochetor De-o fi de vânt, crape-i calul, sece-i aripile, Să vadă lumea că-i pocitor și deochetor. Cutare (numele) să rămână curat și luminat. Cum Maica Precista l-a lăsat (a lăsat-o).” Se observă „leacul” bazat pe terapia apei (să ducă totul la vale, tot răul să-l ia!) și blestemul pentru cel/cea care face vrăji și aruncă pacostea pe capul cuiva, fie că e
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu a reușit. Iată și un descântecă pentru năluci, la copii: „Cei răi putregăiți, cei răi mucegăiți Ieșiți din mățeșugul-mățeșugului. Cu mătura te-oi mătura, în Marea Neagră te-oi arunca, Acolo să cheie, să se răscheie ... Curat, luminat, ca Maica Precistă lăsat. Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu.” Se descântă în borș sau în rachiu! Pentru copii cu dureri la pânătece și pentru vite, datorate „celor răi” se spune: „A făcut Maica Precista o masă mare și a chemat pe toți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cheie, să se răscheie ... Curat, luminat, ca Maica Precistă lăsat. Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu.” Se descântă în borș sau în rachiu! Pentru copii cu dureri la pânătece și pentru vite, datorate „celor răi” se spune: „A făcut Maica Precista o masă mare și a chemat pe toți răii, răii prin deochi, răii prin strigare, răii prin spaimă, răii din 99 de feluri. Numai pe răii lui ... Cutare nu i-a chemat. Și ei înapoi s-au înturnat. Eu cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sacul și fluierând vesel, cu el pe umăr, ieși din ogradă sub privirile mirate ale femeii, care auzindu-l se iviîn târnaț. Îl urmări cu privirea până se pierdu în spatele porții închise și își făcu o cruce mare. - Domne, Maică Precistă, că și-o pierdut mințile. Acu numără, acu fluieră ca un flăcău de însurătoare. Masa era așternută și mâncarea îl aștepta gata, pe marginea sobei. Maria tocmai îi punea în servieta de piele maro, roasă pe la colțuri, ce o avea
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
hoi dai lerui Doamne! Și te suie în clopotniță Și începe de-a toca. Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Clopotele-a tărăgănara, Să facem de-o mică slujbă. Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Mica slujbă cine-ascultă? Ascultă, Maica Precistă, Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Cu fiiuțul ei din brațe Maica plânge, fiul zice: Hoi ler hoi dai lerui Doamne! - Ce-ai tu Maică de tot plângi? - Cum eu Maică să nu plâng Hoi ler hoi dai lerui Doamne
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
În anul 1606 îi este închinată Vatopedului mănăstirea Golia din Iași (care avea 58 de moșii, dintre care 48 erau în Basarabia și se întindeau pe 64000 de hectare). În orașul Galați i-a fost închinată mănăstirile Sfântul Dumitra și Precista. Ruxandra - fiica voievodului Vasile - închină acestei mănăstiri trei sate. În anul 1669 îi este închinată mănăstirii Vatopedu mănăstirea Bărboi din Iași. În jurul anului 1690 i se închină mănăstirea Mira din ținutul Focșanilor. Constantin Brâncoveanu fixează acestei mănăstiri o sumă anual
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
Maica Domnului este supranumită „Împărăteasa florilor“, ea fiind cea care L-a născut și purtat în brațe pe Iisus. De aceea, numeroase flori tămăduitoare îi poartă numele, cum ar fi „Palma Maicii Domnului“ (salvia), „Lacrima Maicii Domnului“ sau „Inima Maicii Precista“, iar în cazul salciei, forma crengilor i-a atras denumirea populară de „salcie plângătoare“, care a plâns și s-a întristat după ce Iisus Christos a fost bătut cu ea. Aceste personificări sunt semne ale unei gândiri simbolice și emoționale de
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
Da! E grozav! Fratele ei! Cum nu se poate mai bine. Cred că încep să îmi placă hippioții! Sunt așa de pașnici și motivați în ceea ce fac! Chiar o să fie grozav! Poate pune o vorbă bună pentru mine! Of, Maică Precistă, cât de mult a trecut de când nu Te-am mai pomenit! Focul de tabără din acea seară, cina cu slănină, caș și pâine de casă, melodiile cântate de Geo la chitară și privile duioase pe care mi le aruncă Mara
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
mine stă putința... Și delirul mediatic, Că mă caută dorința, Să fac un salt acrobatic. Molto bene În curtea mea de eunuc, stau singur cuc, Singurătatea îmi este silfidă pe de-o parte și perfidă O văd ca pe Maica Precista purtătoare de mir, între catapetesme și miresme, ea este peretele despărțitor, Prin nopțile care mi le înșir Ani de-a rândul Mă scoate afară din corpul meu Și mă poartă ca pe Zeița Selene Martoră la molto bene În puterea
ANTOLOGIA ”LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” STARPRES 2016 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365333_a_366662]
-
Ea se roagă către pururea Fecioara să-i dea harul poetic necesar ca să-și salveze ființa de la uitare „Umple-mă de har/ Maică, dar din dar,/ Jertfă și altar,/ Mielușică blândă,/ Inimă ce cântă,/ candelă aprinsă,/ Flacără nestinsă,/ Floare îmbobocită,/ Precistă iubită!/ Roua dimineții,/ Tu ești maica vieții,/ Albă iasomie,/ Maică Poezie.” ( „Binecuvântare” pag 118) Poetul, în viziunea domniei sale, cară într-o mână o sacoșă plină de cărți iar în cealată sufletul său. Este de fapt, un înger rătăcit printre profani
MAICĂ POEZIE de SIMION BOGDĂNESCU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365522_a_366851]
-
și-n grajd, cu animale. E un colind așa frumos că o să plângem iară, că a venit la noi Hristos și L-am ținut afară... Și la plecare ți-om mai da colac și turtă-albastră, să-i duci la Maica Precista un dar din țara noastră. Un dar de suflet, chiar de-i mic... din biata Românie, că nu ne-a mai rămas nimic ca să-Ți mai dăm și Ție! Că ne bătură cu năpasta și ne topiră banul... ne-a
ANGHEL POP , COLIND ROMÂNESC PENTRU DUMNEZEU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351489_a_352818]
-
vechi colind popular, purtând titlul Vasâlca , spune: Lerului Doamne, domn din cer / Ce mi-e-n cer și pe pământ ? / Mi-e o dalbă mănăstire / Printre dalbe mănăstiri, / Mi-este jețuri de argint / Peste jețuri de argint, / Șade bunul / Dumnezeu / Cu Maica Precista; Lângă Maica Precista, / Șade bătrânul Crăciun, / Cu busuiocu-n dreapta, / Cu cruciulița-n stânga / Și-mi judecă pe Șiva: / - Șivo, leo / Vasilco, leo, / Ce-ai făcut și ce-ai mâncat / De mi te-ai îngrășat ? / - Sus la munte m-am suit
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
purtând titlul Vasâlca , spune: Lerului Doamne, domn din cer / Ce mi-e-n cer și pe pământ ? / Mi-e o dalbă mănăstire / Printre dalbe mănăstiri, / Mi-este jețuri de argint / Peste jețuri de argint, / Șade bunul / Dumnezeu / Cu Maica Precista; Lângă Maica Precista, / Șade bătrânul Crăciun, / Cu busuiocu-n dreapta, / Cu cruciulița-n stânga / Și-mi judecă pe Șiva: / - Șivo, leo / Vasilco, leo, / Ce-ai făcut și ce-ai mâncat / De mi te-ai îngrășat ? / - Sus la munte m-am suit, / Jir și ghindă
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
jerbă Cununi de crini la jertfa Lui supremă. Iisus a-ntors ceasornicul la soare Făcând din noapte zi de sărbătoare. Piroanele rămase pe pământ Sângeră-n noi în suflet și în gând. Și inima n-a încetat s-o doară Pe-nlăcrimata Precista Fecioară. Cu foc și-acum jelesc în jurul ei Mironosițele femei. În codri mari aud crescând Și crucea noastră, rând pe rând. Topiți încet precum o lumânare Și-nconvoiați ca semnul de-ntrebare N-e tot mai greu de-acum a duce
LUMINA SFINTEI CRUCI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368824_a_370153]
-
brad, ramuri de busuioc sfințit cu aghiasmă, un bob de tămâie (pe cearșaful nupțial, perne, la oglindă) și interpretarea viselor (soției și a soțului) dacă vor avea băiat sau fată, ori gemeni; după cum e voia lui Dumnezeu și a Maicii Precista. g) „Botezul” - culorile costumelor celor nou născuți, interpretarea semnelor ce le dă flacăra lumânării, cât de repede arde... (Doamne ferește, să se stingă!) Ofranda ce le-o aduc cei care participă la eveniment prin punerea de bani în vadra de apă
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
Acasa > Stihuri > Momente > OF, DOAMNĂ! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 317 din 13 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Of, Doamnă! Păcat, de-această toamnă... Că-i blândă ca Precista, Zâmbind într-o icoană Și nu mă lasă ista, Un dor sau poate-o toană, Să te invit, of, Doamnă!, Să mai culegem poamă. Of, Doamnă! Azi timpul mă condamnă! Îmbracă-te în ie, C-atunci am dat în boală
OF, DOAMNĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357277_a_358606]
-
Hrebenciuc, a aprins cărbunele celui de-al treilea război mondial!” Bravo, maestre Turcescu! Ne-ai convins...Dar mă tem că ai...sărit calul “deontologiei”! Niște mătușe de la mine din sat scuipă de un ceas în sân. Una dă detalii: ”Maică Precistă!... Am încălzit la sân un Hitler (un hitlerist, vrea să zică), da’ eram tânără pe-atunci...Acum nu mă mai bizui! Ptiu, drace!” Vezi ce-ai făcut, eroule al mass-media?! CNA-ul n-are nimic de zis? Dar pentru niște
ROMÂNI, ATENŢIE LA HITLER! (PAMFLET) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358203_a_359532]