220 matches
-
rareori sonete sau rondeluri. Singura „concesie" pe care Horea o face tradiției de dincolo de munți constă într-un sentimentalism al locurilor, pe care îl găsim, de pildă, și la Goga. O geografie epurată însă, mai degrabă de sugestii decât de preciziuni. Stilizat muzical este și folclorul local. Iar al treilea este lungimea antenelor, adică întinderea culturii poetice, comparabilă doar cu a lui Blaga și Doinaș. Împarte cu acesta din urmă, ca de altfel cu Pillat, un clasicim ideatic și formal, declarat
Filiera ardeleană by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6319_a_7644]
-
loc că se formează cozi la Apocalipsă, pîinea ca și poezia revenindu-le doar celor sătui. Să fie aici o aluzie la gloria unor barzi cărora li se recunoaște meritul în exces? Cu alibiul unui „complex”, autorul se refuză unor preciziuni: „mă văd nevoit să dau afară un bîlbîit de complex care îmi interzice să-i strig pe oameni pe numele lor prenatale” (Antiteze). Un ditiramb închinat înjurăturii se dezinfectează printr-o aderență programatică la atitudinea rebelă: „Să înjuri tot. Să
Un manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4589_a_5914]
-
rareori sonete sau rondeluri. Singura «concesie» pe care Horea o face tradiției de dincolo de munți constă într-un sentimentalism al locurilor, pe care îl găsim, de pildă, și la Goga. O geografie epurată însă, mai degrabă de sugestii decât de preciziuni. Stilizat muzical este și folclorul local. Iar al treilea este lungimea antenelor, adică întinderea culturii poetice, comparabilă doar cu a lui Blaga și Doinaș”. Un pillatian de Ardeal face din Ion Horea Al. Cistelecan, pe urmele lui Nicolae Manolescu din
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
pentru că amânarea este în defavoarea intereselor de evoluție și democratică, dar și de flexibilizare a funcționării statului”, a spus președintele. El a ținut să sublinieze că nu critică principiile actualei Constituții, „dar trebuie scoase din Constituție ambiguitățile, neclaritățile și lipsa de preciziune în ceea ce privește modul funcționare corelată a puterilor statului”.
Discuţiile cu partidele pentru revizuirea Constituţiei vor fi reluate, declară Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/46474_a_47799]
-
poetul-cîntăreț s-a simțit damnat printr-o boală fără scăpare. În acea ultimă perioadă, a produs un excepțional jurnal „de criză”, înregistrînd pe larg, cu o pedanterie a sensibilității, fazele maladiei, tratamentele, mediile spitalicești. Neîmplinirea ca simțămînt difuz căpăta acum preciziuni, termene dramatice. Avem a face cu o depoziție de poet, prevăzută cu fișele unui realism iradiant, precum un alibi al suferințelor. Cu o „cronică a unei morți anunțate”, care ne poartă gîndul la Vizuina luminată a lui Max Blecher. Și
Noapte bună, Ion Zubașcu! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5506_a_6831]
-
2910 Maplewood ave apt. 2 Stimate domnul Niculescu, Probabil că nu m-am exprimat destul de clar în scrisoarea către d[omnu]l Ciurea, care-mi spusese că d[umnea]ta colaborezi la postul francez 2. De aceea trebuie să repet preciziunea că la Montreal nu există și nici nu cred că va exista așa de curând o emisiune radiofonică în limba română. Ceea ce am sugerat eu să mi se procure a fost un text de literatură românească adaptat în limba franceză
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
punct de vedere n-a întârziat, atât din partea unor critici, cât și a celui vizat însuși. Mihai Sebastian, în "Revista Fundațiilor Regale" (1939, nr. 2), scria între altele: "Există capitole de literatură în care nimic nu e "minim". Orice nouă preciziune ce ni se poate aduce în legătură cu Eminescu și Caragiale este prețioasă. Când d. Cioculescu numără "punctele și virgulele" ediției Scurtu pentru a le confrunta cu ale altor ediții mai recente, nu face numai un act de justiție, reabilitând o lucrare
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
pentru a le confrunta cu ale altor ediții mai recente, nu face numai un act de justiție, reabilitând o lucrare pe nedrept discreditată, dar limpezește o dezbatere. Felul minuțios în care domnia sa verifică textele de care se servește arată o preciziune de metodă, pe care ar fi în drept s-o invidieze orice istoric literar de profesie. D. Cioculescu nu utilizează decât informații verificate la sursă." De vreo două ori, însuși Cioculescu a luat distanță critică față de opinia lui Lovinescu, față de
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
nostru social, altul însemnînd, măcar teoretic, un jalon al asanării? S-ar zice, fie și la o privire superficială, că presa e liberă ca pasărea cerului, dar cu ce folos? Numirea răului, chiar în virtutea unor dovezi irefutabile și a unor preciziuni dintre cele mai incriminatoare, nu duce decît arareori la anihilarea lui. Pe de o parte avem a face cu acel joc al unui adevăr gratuit, lipsit de instrumentul acțiunii în real, al sancțiunilor și al celorlalte măsuri ce se impun
Un martor incomod by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10926_a_12251]
-
întreaga viață a societății noastre se transforma într-un fapt divers prin care își făcea loc monstruosul. Sărăcia lucie provoca faimoasele ,cozi" pentru obținerea alimentelor, cu prilejul cărora indivizii regresau spre reacții primitive, spre o comportare de turmă. Detaliile au preciziunea clinică a consemnării simptomelor unei maladii severe: ,La ŤFlorať (în Cluj) se formează zilnic, dimineața, cîte o coadă de 300 de persoane, fără a ști ce se dă și dacă se dă. Mulți își iau cîte 2 Ťlibereť, pentru a
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
îl gâdilăm pe corespondentul din București al Tribunei, care în supărarea lui pe comitetul național ia, de un an de zile aceleași proze caraghioase, am fost învrednicit din partea acestui domn cu câteva aluzii care țintesc cinstea mea, dar fără destulă preciziune. Aici unde mă găsesc, și sunt mândru că pot sluji aici neamului meu, ca să pot munci cu destulă răspundere și să pot avea încrederea deplină a celor ce m-au chemat, datorez în primul rând un trecut nepătat. Pentru a
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
din contem- poraneitate, vizibile în scriitura strălucind într-o manieră oarecum salonardă, în pedanteria visătoare, în mentalul livresc cum o probă de aristocrație a spiritului se coroborează în volumul de dialoguri orchestrat de Monica Pillat și cu un șir de preciziuni autobiografice. Cu o cochetă melancolie, Barbu Cioculescu își recuză apartenența la o generație. Nu pare a-și găsi locul nici în „generația pierdută” a unor Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Ion Caraion, Mihai Crama, cu atît mai puțin în cea a
Viziunea retro by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3874_a_5199]
-
în pereți mari ferestre acoperite cu vitralii. La senzația de zveltețe contribuie apoi și mulțimea de bolți ogivale, unele sixpartite (ca la catedrala din Cuenca, dacă mai țineți minteî, altele semicilindrice (ca la catedrala din Avilaî. Am făcut aceste sumare preciziuni deoarece mai sunt unii autori care fac greșeala ca într-un spațiu gotic să desfășoare o acțiune barocă; sau invers. Poate că povestea noastră va părea în continuare austeră; de vină însă nu sunt eroii noștri, ci mediul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lumii văzute sau auzite pentru cine o privește din acest unghi? Există oare în poezia lui Barbu imagini care să poată fi realizate auditiv sau vizual? Desigur, pe ici și colo se lămurește câte o armonie a naturii auzită cu preciziune. Astfel, când ni se sugerează acel cântec al creațiunii, deopotrivă cu foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare (Timbrul). Alteori sunt minunate spectacole ale ochiului, frăgezimi matinale sau tragedii crepusculare. ă...î Am nesocoti un aspect esențial al poeziei lui Barbu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a lui Ion Barbu. Unele din ele lipsesc. Altele le iau locul, indicând legături cu modele poetice deosebite. Întrebuințarea formei fixe a sonetului se produce în întreaga operă a lui Barbu numai în acest moment.... Poeziile din „Sburătorul” au o preciziune și o energie a conturului care fac din ele niște obiecte spațiale”(T. Vianu-Ion Barbu). Diferențele se conturează încă de la viziunea asupra antichității: „...pe când Leconte de Lisle și Heredia cultivă mai cu seamă Grecia mitologică, Ion Barbu evocă Grecia misterelor
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
cu mediul, ca o legătură univocă: condițiile externe determină toate acțiunile omului, chiar dacă aceste acțiuni sunt rezultatul uneia sau al mai multor cauze, chiar dacă aceste cauze sunt cunoscute de om. Din natura fatalismului rezultă că, dacă noi am cunoaște cu preciziune toate cauzele care au să influențeze asupra cutărei persoane la cutare moment din viitor, am putea prezice asemenea cu preciziune, tot ce acea persoană are să simtă, să gândească și să facă in acel moment, întocmai cum putem prezice apropierea unei
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
mai multor cauze, chiar dacă aceste cauze sunt cunoscute de om. Din natura fatalismului rezultă că, dacă noi am cunoaște cu preciziune toate cauzele care au să influențeze asupra cutărei persoane la cutare moment din viitor, am putea prezice asemenea cu preciziune, tot ce acea persoană are să simtă, să gândească și să facă in acel moment, întocmai cum putem prezice apropierea unei comete sau momentul fazelor lunii ori al eclipselor de soare și lună. Bibliografie : 1. Istoria filosofiei românești, Editura Academiei R.S.R.
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
alături de boieri, mai mulți negustori și arendași. Forța de muncă salariată, folosită în manufacturi, precumpănea. Cea mai mare manufactură din Moldova, în perioada dintre 1848 și 1864, a fost zalhanaua de la Huși, a lui Glodeanu și Stere. Nu știm cu preciziune când a fost înființată acea zalhana, dar la 1848 ea funcționa. Este foarte probabil ca inițial acea zalhana să fi luat ființă ca o întreprindere mică, care ulterior, se pare, după 1850, să se fi dezvoltat. În 1850 zalhanalei i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
știm anume despre ce fel de mașină e vorba, însă ne este cunoscut, dintr-o stampă a vremii, că în primii ani de funcționare ea era acționată prin tracțiune animală. Informațiile documentare nu ne îngăduie să aducem știri noi sau preciziuni în legătură cu acea instalație industrială. Cunoștințele și informațiile noastre relative la începuturile industriei mecanice în ramura prelucrării lemnului se reduc la mențiunile de mai sus, din care rezultă că acele începuturi au fost foarte timide. În Moldova s-a continuat așadar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ar face speculanților particulari, obștea să poată afla cărămidă și de o calitate mai bună și cu prețuri mai priincioase”. Acea cărămidărie a fost construită în mahalaua Păcurari, dar, ca și în cazul precedent, documentele nu ne permit să facem preciziunile cuvenite. Așadar, în domeniul construcțiilor de cărămidă, încă de la începutul deceniului cinci, a fost introdusă prima instalație mecanică, alături de care, în deceniul următor, se adaugă alte două încercări probabil reușite. Totuși, în ansamblul producției de cărămidă pe țară, pe primul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucru folosită acolo. Semnificative pentru cunoașterea stării în care se afla acea instalație mecanică în prima fază a funcționării ei ni se par tertipurile de care a uzat D. Cantacuzino pentru a o vinde lui Lascăr Bogdan. Știm doar cu preciziune că la acea fabrică lucrau muncitori calificați străini. În 1855, proprietarul ei arăta că „toți fabricanții și alți lucrători la această fabrică [sînt] oameni străini, aduși de peste hotar cu grele cheltuieli”. În octombrie 1856, agenția consulară austriacă din Iași cerea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
epocii care a încercat să fondeze o fabrică de hârtie. Alături de el se cunosc și alte încercări întreprinse de N. Canta în 1834, Andrei Reindenbach în 1838 și mănăstirea Neamț în 1852. Documentele însă nu ne dau posibilitatea să aducem preciziuni în legătură cu soarta acelor încercări. Ele, fără îndoială, n-au fost puse în practică, așa încât între anii 1848 și 1864 fabrica lui Gh. Asachi a rămas singura întreprindere mecanică de producere a hârtiei în Moldova. Industria petrolului este o ramură ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi mers cu simularea până aici. Este însă foarte adevărat că, din partea rușilor, „până în ultimul moment, acestuia nu i se spune ce să facă, nu i se scrie, nu i se cere nimic; e lăsat în nesiguranță și el cere preciziuni”. Constantin Brâncoveanu, aflat între o puternică armată otomană, ce-și întocmise lagărul pe Dunăre, și o slabă armată rusă, „hămesită și zăpăcită”, era în dilemă. La 7 iulie, el îi comunica lui Gheorghe Castriotul, la Iași, că îi mai scrisese
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și la cei prezenți, și la cei viitori, avem să facem nu numai alegerea și întrebuințarea, ci totodată și așezarea vorbelor potrivit cu deprinderea obștească”, pentru că „multe din cele mai prețioase scrieri ale noastre sunt lipsite de claritate și de cuvenita preciziune”. Folosindu-se de exemple din Coresi, D. Cantemir, Dosoftei, Nicolae Costin sau A. Beldiman, el își propune să stabilească „câteva reguli generale în ceea ce privește așezarea vorbelor în limba românească”. Înscriindu-se în același impuls de recuperare, studiile lui N. Iorga ( Câteva
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
preferă tonurile scripcariului din sat mai mult decât acoardele pline ale orchestrei. Așa e raționabilul. Dacă ar putea să se vâre în ceri, atuncea ar recenza muzica sferelor și ar rezona că îngerii nu cântă pe arpele lor cu destulă preciziune și viață sau că corul ceresc e prea slab în bas. Nu spune, părinte, ce spune mintea! Eu zic că ea nu știe nimica despre aceste. Să disput cu contele ar fi fost să-mi prăpădesc vorba de flori de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]