246 matches
-
custurile lor. În noaptea aceea parcurile și scuarurile fuseseră bătucite “ În mod barbar“, nefiind cruțată nici Primăria, „la doi pași de Poliție“. „Acel act barbar“, vor scrie ziarele, „fusese pricinuit de niște spirite dedate la anarhism, dacă nu de niște precupeți de flori“. La mormântul Marietei vor fi depuse jerbe de flori albe și roșii, ramuri de cetină proaspăt retezate, lalele și crizanteme, tuberoze, hortensii azurii, decadenți stânjenei secesioniști, un dezmăț floral, zambile și inabordabile lalele negre, regine ale nopții, lugubri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
nu o dată la Groapa lui Eugen Barbu, care imortalizase, cum se știe, o altă mahala, pe aceea a Cuțaridei. Mai întâi, memorialistul ne înfățișează topografia cartierului, cu străzi, purtând în genere nume de bresle: Făinari (unde se născuse autorul), Birjari, Precupeții Vechi, Mașina de pâine. Printre prăvăliile de tot felul se detașau mai cu seamă cârciumele, aflate "la tot pasul", cu grătare peste grătare, "de umbli prin fum, ca prin ceață". Numele patronilor și al celor care bântuiau prin mahala transmit
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
a transmite "boborului" semnificațiile cvasi-mistice ale instituției monarhice. E foarte posibil ca mariajul d-lui Duda cu principesa Margareta să fie fericit. Ceea ce m-ar bucura enorm. În plan public, el echivalează însă cu predarea însemnelor regalității în mâinile unor precupeți. N-aș spune că dl. Duda s-a dovedit un prost negustor. Până acum, a punctat destul de bine pe toate palierele pe care s-a înscris. Pe măsură ce silueta cuplului regal e tot mai pipernicită, pieptul bombat al d-lui Duda
Monarhie sau Republică? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7239_a_8564]
-
să încerci să faci un sindicat, întrucît cam jumătate dintre ei sînt femei și țigani și sînt prea proști ca să priceapă avantajele pe care le-ar putea avea. Culegătorii erau, se pare, de trei feluri: locuitori din East End, cei mai mulți precupeți, țigani și muncitori agricoli itineranți, plus cîțiva vagabonzi. Faptul că Ginger și cu mine eram vagabonzi ne-a adus destul de multă simpatie din partea celorlalți, mai cu seamă a celor înstăriți. Era o pereche, un zarzavagiu și nevasta lui, care ne-
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
Altfel nu numai că nu pot: nici nu-mi stă bine. De câte ori încerc să fiu energic, e strident. Da’ tu, o întreb pe T, tu care nu ești ca mine, de ce te lași așa de des manipulată, până și de precupeți? Pentru că îi cred de bună-credință. Auzind așa și cu gândul la prostia care l-a făcut celebru pe La Bruyère, cum că bunul-simț ar fi cel mai răspândit, enunț: buna-credință este cea mai rară la om. Cauza, simplă: ar fi în detrimentul
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4826_a_6151]
-
Târgul, inclusiv, sau mai ales, sub înfățișarea sa comercială, rămâne partea veche a orașului, unde oamenii vin să-și facă cumpărăturile sau să se vadă și să fie văzuți. Comerțul este de toate felurile. De la cel rudimentar, pitoresc, al vechilor precupeți cu înfățișarea lor câmpenească, strigându-și prospăturile cu multă vioiciune, la luxul caselor de modă, al magazinelor cu pretenț ii, pe care le cutreieră orășeni de cea mai bună stofă occidentală. Orașul devine mai prietenos și se umple de pietoni
Bucureștiul începutului de veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5150_a_6475]
-
expresie din folclorul urban de-acum două secole, „a lua din gardul Mântulesei", pe care o traduce și-o interpretează cu suficient de mult tact. Iată fragmentul care conține explicația terestră și anecdotică a lui Gion: „pe-aicea era livedea precupețului Mantu, a căruia văduvă, Stanca Mântuleasa încongiurase livedea cu gard de nuiele. Câinii fiind mulți și rei în mahala, cine trecea noaptea pe acolo rupea nuiele din gard să se apere de câini. Azi așa, mâine așa, pene ce nu
Una și una by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6449_a_7774]
-
mai multe „joburi”. Când cer, e altceva. Mariei, femeia care a îngrijit-o pe mama B, cu pensie de 500, i-au cerut, pentru o operație de fiere, medicul 800, anestezistul 300. Medicul a mai lăsat din sumă, ca un precupeț. În siajul lor, femeile de serviciu, nu destul plătite, că nu mai rămăsese, n-au șters timp de trei zile voma de pe podea. Îl revăd, „pe sticlă”, pe agentul nostru imobiliar. Atunci, subțire, harnic, politicos, chiar amabil, gata să-ți
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4408_a_5733]
-
vigilentă a opiniei publice, rostindu-se tot în paginile României literare, a eșuat prima încercare de a zugruma Revista literară Radio, ceea ce propunea conducerea instituției, ca alternativă sărbătorească la multiplele suprimări de emisiuni serioase, era invenția unor titluri bune pentru precupeți ce-și fac de lucru printre tejghele, - Cultura la mall, de pildă. Sau, alt produs, concoctat sub aceeași debilă inspirație, - Radio-ul românesc se opintea într-o găselniță sărmană, Vorba de cultură. Pare un plasament pentru o scuză rușinată, ca și cum
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
Sfânta-Carte. călător - încotro te vei duce, ori aproape, ori foarte departe, Omule, tu calci mereu pe-o cruce... PARCĂ NINGEA... sub fulgii mari ca lacrima eternă era un Dumnezeu pândar al vieții muriseră și steagurile-n bernă printre tejghele goale - precupeții vindeau la liber bulbi de revoluții nu prea ningea - nu trebuia să ningă în care călimări de substituții visam ca seva țării să se stingă? doream un prinț frumos - pe baricade dar prințul se castrase cu muscalii și în spontane
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
generate de prezența studenților străini din universitățile clujene, deveniți obișniți ai localului. La Croco, diferențele clasiale se estompau, cofetăria reunind în jurul unei cafele, a unui suc sau a unei prăjituri, oameni obișnuiți, profesori universitari, studenti, scriitori, jurnaliști, artisti plastici sau precupeți. Dar, primul deceniu al secolului XXI, a izbutit să aștearnă vălul uitării și pe acest simbol al Clujului, locul celebrului local fiind luat - vremelnic - de sediul filialei unei bănci. Construcția Casei de Cultură a Studenților a extins planul de sistematizare
PIAŢA LUCIAN BLAGA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382307_a_383636]
-
custurile lor. În noaptea aceea parcurile și scuarurile fuseseră bătucite „În mod barbar“, nefiind cruțată nici Primăria, „la doi pași de Poliție“. „Acel act barbar“, vor scrie ziarele, „fusese pricinuit de niște spirite dedate la anarhism, dacă nu de niște precupeți de flori“. La mormîntul Marietei vor fi depuse jerbe de flori albe și roșii, ramuri de cetină proaspăt retezate, lalele și crizanteme, tuberoze, hortensii azurii, decadenți stînjenei secesioniști, un dezmăț floral, zambile și inabordabile lalele negre, regine ale nopții, lugubri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
destulă energie la îndemînă ... dar, ar trebui să vă schimb istoria, legendele, cultura și religiile ... Voi nu vedeți cîte religii aveți?! Păi, este normal? Nu vă pune pe gînduri abundența asta de papi, cardinali, patriarhi, epitropi, stravosfori, egumeni, stareți, preoți precupeți și călugări cerșetori? Ăștia sînt căpușile voastre, care nu numai că vă seacă de bani, dar vă și smintesc cu amenințările lor cu iadul și tămîia ... Undeva s-a grești în istoria umanității! am zis eu, șocat de afirmațiile lui
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
-ndepărtat atârnă pe catarg Nici vulturii n-au poftă să mai zboare Natura-ntreagă geme azi sub zvonul alb. Visând verdele ierbii și-al toamnei roșu jar Doar gândurile urcă și coboară Comori așează iarna azi pe galantar Dar frigul precupeții înfioară. Un ger se-ntinde ca și o perdea Pe care vântul mânios o umflă Pocnind se-aude întinderea de nea Sub coasa iernii a căzut o stâncă. Nu-i zbor de păsări nici urme nu-s de sănii Nimic
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
al artiștilor, ce făptuiește spectacole grandioase și elevate, relevând prin aceasta că pe mâinile sale artistul ajunge în mâinile cele mai nimerite: managerul artei spectacolului, Viorel Nedelcu. Negreșit el este artistul artiștilor! Privind generalizator domină stupefacția că artiștii cad pradă precupeților de spectacole, acum, la crucea a două secole și milenii, când ei puteau fi meteoriți ce ard ca să lumineze! Trist, iremediabil: precupeții i-au dus pe mulți și continuă să îi ducă într-o semiobscuritate incalificabilă, cu pârghiile netrebnice ale
VIOREL NEDELCU. ARTISTUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368671_a_370000]
-
managerul artei spectacolului, Viorel Nedelcu. Negreșit el este artistul artiștilor! Privind generalizator domină stupefacția că artiștii cad pradă precupeților de spectacole, acum, la crucea a două secole și milenii, când ei puteau fi meteoriți ce ard ca să lumineze! Trist, iremediabil: precupeții i-au dus pe mulți și continuă să îi ducă într-o semiobscuritate incalificabilă, cu pârghiile netrebnice ale pieței cotelor puse sub evaluările categoriilor de oameni fără educație estetică. O escadrilă de vulturi, condusă de o vrabie nu va executa
VIOREL NEDELCU. ARTISTUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368671_a_370000]
-
unor stații la suprafață. În loc să fie reper pentru zonă, s-au dat, de multe ori, nume fără nici o implicare în orientarea rapidă a cetățeanului sau care măcar să aibă o valoare culturală deosebită ... Ni se povestește de stația Viitorului (?!?) în loc de Biserica Precupeții Vechi, de Școala Tunari în loc de Teatrul Metropolis, de Șos. Mihai Bravu 86, în loc de Liceul Iulia Hasdeu, de dr. Grozovici (personalitate, fără îndoială), în loc de Spitalul Colentina. Repere mult mai cunoscute și, mai ales, utile tuturor. Se vede că primarii noștri, postdecembriști
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
realmente siderat de sub-produsele care îneacă melodiile cu adevărat valoroase. S-a făcut muzică bună înainte, se face și acum, probabil, însă rezolvarea este în mâna acelora care difuzează muzica. Există peste tot televiziuni locale care asediază artiștii ca pe precupeții din obor. Nu-i acest tip de mediatizare a spectacolelor, excesiv și ridicol, cu întrebări impertinente? Nu credeți că se concepe un egalitarism în care oricine ține un microfon în mână, crede că este reporter? Așa e! Soluția ar fi
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
Madam Jorjet se închina de zor, uimită de năstrușniciile chioretelui ei, da' dom' colonel își vedea de inspirația lui și îi arăta ciuciu: Hai acu, la opinteală, să dea zeama chiară-n oală, că e lată, măi băieți, cîrcotași și precupeți; să intrăm în na-ț-o-acu', cu cu ru cu cu cu cu, și-n latrino, că-i la modă, precum bine zis-a vodă! da' și noi ne-om alungi, cu ieuro pilangii, că leuțul e falit, ca romînul mucalit! Și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
tu tocmai îți revărsai năduful. „Pentru că e ... atât de frumoasă”, zice el și te mai întorci odată din cale, aruncând o privire peste umăr, ca țăranul acela care nu mai vrea să-și vândă vaca, pentru că prea i-o laudă precupețul în gura mare. Ți-e clar că megieșul nu e-ntreg la minte și pleci totuși, adresându-i și lui un „No meri cu Dúmnezău”, dar când te-ntorci din călcâie, îți fuge privirea pe buza bălții spre-un licăr
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
alt nume al lui Paris, fiul lui Priam, regele Troiei, în timpul războiului troian. Și mai târziu apare în Descrierea Eladei Alexandra, forma feminină a numelui, ca supranume pentru Cassandra, sora lui Paris. - Interesant, Alexandre... - Îl botezăm, dragă Maria, la Biserica „Precupeții Noiˮ. Mă duc chiar azi să vorbesc cu preotul paroh. 22 - Bine, b[rbatee! Să-i spui părintelui să încălzească puțin apa din cristelniță. Să nu răcească copilul, că tare plăpând este. - Îi spun... După utrenie, la care participase negustorii
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
general. Un trecut cu care ne mândrim. - O parte din istoria acestui lăcaș o cunosc și eu... - Vă spun eu..., dacă nu vă plictisesc! - Nicidecum, părinte! - Spuneam că Biserica noastră este construită pe locul acesta în anul 1713, din inițiativa precupețului Constantin Miulescu. Era o biserică de lemn, care a luat de la început numele după ocupația ctitorului ei, „Precupeții Noi”. În jurul bisericii a ființat un cimitir. După trecerea unui veac, biserica s-a degradat. În anul 1814, Barca, măcelarul, ajutat și
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
ea, Dimitrie, fărțiorul cu pălărie verde. În celelalte trăsuri s-au urcat neamurile venite din Oltenia, din București și cele două doici. Iar în ultima trăsură s-au înghesuit țiganii cântând de mama focului la instrumentele lor. Ajunși la Biserica „Precupeții Noiˮ, au fost întâmpinați, miruindu-i, de preotul Gheorghe Marin și de un cor de cântăreți, unde micul Alexandru a fost botezat în tradiția ortodoxă și primit în sânul acestei religii. Întorși acasă cu mare alai, generalul s-a comportat
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
te du să te culci, Te-nconjură silfele dulci, Pe frunte-ți străluce o stea De sticlă, nu-i peruzea. Dar el fi-va slăvit, știe să cânte. Nu-i mit. Degeaba-l vorbiți, că disprețul E tot ce dă precupețul, Apolo e nalt și frumos, Cu toții suntem mai gios, Ne fandosim, scârțâim, Apolo - idealul sublim. Boris Marian Referință Bibliografică: Apolo / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1176, Anul IV, 21 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris
APOLO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353865_a_355194]
-
Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului URARE DE SĂRBĂTORI De Sărbători, urare nouă: Să dați mereu din ce n-aveți! Că din ce au, doar fură Vieți, Și dau, habotnici, doar pe ouă, Pantagruelici Precupeți! De nu primiți, fiți voi cei care Încă mai dați - un vârf de ac, De vorbă, haină, hrană, leac - Puține cere un Rai mare, Și multe vrea, un Iad sărac - De n-aveți, poate, sănătate, Cătați-o-n mâini, la
URARE DE SĂRBĂTORI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359473_a_360802]