130 matches
-
ani, cu prilejul unor simpozioane teologice și social - culturale, ori în cadrul conferințelor studențești ASCOR ... Expunerile (autorului) nu sunt exhaustive și nu acoperă toate nuanțele problematicilor abordate, dar reprezintă o viziune personală, fie și succintă, asupra unor teme de actualitate ... ” După “Precuvântarea” autorului, parcurgem, cu vădită satisfacție culturală și spiritual, pagini, teme și capitol, nu multe, dar foarte interesante și foarte bine argumentate și întemeiate pe un support bibiografic de necontestat, pentru care motiv ținem să-l felicităm în mod deosebit, ateptându-l
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
a plecat.” După cum menționam mai sus, autorul își intitulase primul volum (cu un motto din „Viața pe un peron” de Octavian Paler, și prefațat de poetul român Ion Miclău, trăitor în Cringila Australia) „Între două lumi”, în cuprins aflându-se: Precuvântare, Împărtășire, Micuțul meu cântec, I. IDENTITATE ȘI VALOARE: Mândria mea de român, Istoria noastră, a emigranților, trebuie transmisă, Literatura ca instrument, Graiul nostru, „Valoarea”, Cheia, Efectul „Fluture”, Dragul meu Poet, „Eminescu nerelevant”, Încrucișare, Armele culturale, Samuraiul Grigoraș, Violența-i pentru
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
în cele afirmate o dovedește subscrierea la demersul Dvs. Textul pe care vi-l propun este, de fapt, prefața unei cărți de versuri a mea, semnată de Costea Glodeanu, în anul 2003 și care se pliază perfect pe tema dată: . . Precuvântare la „Înger sechestrat”, de Ion Iancu Vale „Sunt unul dintre cei care îl știu extrem de bine pe Ion Iancu Vale. Aș putea spune că îl cunosc ca pe propria-mi persoană. Între noi a existat întotdeauna o legătură și o
TAINA SCRISULUI (19) – ÎNGER SECHESTRAT de ION IANCU VALE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355028_a_356357]
-
îl acuză pe maestrul Benone Sinulescu în chip cu atât mai neinspirat cu cât, din exces de răutate și din frustrare, se nimerește să fie printre ei și câte un confrate al maestrului! Acuzele acestea, ce altceva sunt decât o precuvântare a invidiilor unora, înaintea pierderii pe rând a mirajului gloriei. Flori neudate și uscate, în canatul geamului liliachiu, bătut de soare și cu zăbrele vechi sunt detractarii maestrului, cel mai adesea, pe când oamenii de valoare îl prețuiesc și admiră! „Inepuizabil
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
împreună cu Gheorghe Librier), apariție care a fost bine primită 34. Câțiva ani mai târziu (1828) tipărește un abecedar35cu litere chirilice, deosebit de tot ce se tipărise până atunci, precum și lucrarea „Cele dintâi cunoscințe pentru trebuința copiilor care încep a citi”, în precuvântarea căreia găsim unele dintre ideile sale pedagogice favorite cum este aceia de a exclude bătaia din școli și de a folosi o limbă accesibilă elevilor 36. Conștient de necesitatea accesului la izvoarele culturii universale tipărește în anul 1829 un abecedar
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
de asmenea o activitate de pionerat. O primă lucrare de acest fel din „Contest moraux” a lui Marmontel și care este de fapt o poveste de dragoste ce sensibiliza tineretul epocii 40. Această lucrare este însoțită și de o întinsă precuvântare în care Grigore Pleșoianu ni se relevă și ca un viguros critic al realităților timpului. Pe bună dreptate precuvântarea a fost considerată o ascuțită pagină de satiră socială la adresa unui regim, aflat în descompunere precum și a moravurilor claselor dominante 41
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
care este de fapt o poveste de dragoste ce sensibiliza tineretul epocii 40. Această lucrare este însoțită și de o întinsă precuvântare în care Grigore Pleșoianu ni se relevă și ca un viguros critic al realităților timpului. Pe bună dreptate precuvântarea a fost considerată o ascuțită pagină de satiră socială la adresa unui regim, aflat în descompunere precum și a moravurilor claselor dominante 41. O altă lucrare de aceeași factură este romanul lui Fenelon - „Întâmplările lui Telemac, fiul lui Ulise”, în 4 volume
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
p. 369). 38Ibidem, p. 369-370. 39Ilie Popescu Teiușanu, art. cit., p. 329. 40Apariția semnalată și în Curierul românesc nr. 58/1929 (V. A. Urechia, op. cit., p. 126; G. Călinescu, I. Heliade Rădulescu și școala sa, București, 1966, p. 96). 41Această precuvântare a fost caracterizată de Eliade ca o capodoperă a stilului (Ilie Popescu Teiușanu, art. cit., p. 304). 42N. Bănescu, art. cit., p. 373. 43Ibidem. 44Ibidem. 45Ibidem, p. 374. 46Ibidem, p. 375. 47Ibidem, p. 344. 48V. Sficlea “O hartă de valoare
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
să citească și să participe la spectacole de teatru. Mai întâi a găsit acasă o vastă bibliotecă cu volume ca „Alzira” sau „Americanii” tragedie de Voltaire, tradusă de Gr. Alexandrescu, „Antony”, dramă de Alexandre Dumas, tradusă de Alexandru Hrisoverghi, cu precuvântarea lui Costache Negruzzi, „Mizantropul” de Moliere și „Zaira” de Voltaire, traduse de George Sion, piese de teatru citite, apropriindu-l de vasta cultură teatrală. La liceul german, trecut în septembrie 1860, a dus-o greu, mulți profesori erau „ iluștri pedagogi, dar
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
Grie (des Grieux) și a iubitei sale Manun(Manon) în traducerea lui Alecu Beldimon; Alzira sau Americanii, tragedie în 5acte de Voltaire, tradusă de Grigore Alexandrescu; Antoni, dramă în 5 acte deAlexandru Dumas, în traducerea lui Alexandru Hresovesghi și cu precuvântarea lui Costache Negruzzi; Moartea lui Socrat, de Lamartine, tradusă de George Sion; Mizantropul de Molière, tradusă de George Sion; Zaira de Voltaire, tradusă de George Baronzi, Metella și Orbul , de George Sand, tradusă de george Baronzi; Speronare, de Alexandru Dumas
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
În cazul dat, ne întâlnim cu o adevărată „parabolă a identității basarabene” (așa cum o întitulează în prefața carții istoricul literar Iurie Colesnic) care este destul de întortocheată în timp și cu prea multe obstacole în dezvoltarea social-umană, astfel Iurie Colesnic în precuvântare relatând următoarele: „O vorbă populară afirmă cu înțelepciune: „Călătorului îi stă bine cu drumul”. Dar cum îi stă unui popor care s-a pornit în căutare de sine? După ce am parcurs o cale lungă în timp și spațiu, cale de
O LUCRARE DESPRE DESTINUL BASARABIEI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374018_a_375347]
-
era vecin Și mă legăna sub bolți Să fiu stareț peste morți, Peste morții morților La hotarul bolților, Pînă cînd m-am răsculat Și de-atunci, reînviat, Văduvit în veci de moarte, Tînăr mi-s. Da’nu mi-s foarte. Precuvîntare Doamne,-așa de răi suntem Că nici nu ne mai vedem, Nici la chip și nici la cer Nu ne mai vedem defel, N-avem rană de mister, - Numai boală de stingher, Doamne! Doamne, - așa de morți suntem Că nici
ALTFELIZVODIREA LUI TRAIANUS de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348350_a_349679]
-
161 tel./fax: 0232/230197; tel. 0232/230800 int. 13 E-mail: editura ie@yahoo.com http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: MARIN, DEMETRIO India și Occidentul : studii de istoria culturii / Demetrio Marin ; trad. de Mirela Aioanei ; precuvîntare de Gh. Vlăduțesu ; postf. de Traian Diaconeascu. - Iași : Institutul European, 2007 ISBN : 978-973-611-467-0 I. Aioanei, Mirela (trad.) II. Vlăduțescu, Gheorghe (pref.) III. Diaconescu, Traian (postf.) 008(540) Pe copertă: Zeul Siva Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed în ROMANIA Demetrio Marin India și Occidentul Studii de istoria culturii Traducere din italiană de Mirela Aioanei Precuvîntare de acad. Gh. Vlăduțescu Postfață de Traian Diaconescu INSTITUTUL EUROPEAN 2007 NOTĂ asupra ediției Volumul de față include două studii, de largă întindere, scrise de filologul clasic Demetrio Marin, anume Indianistica e pensiero occidentale în "Acta Philosophica et Theologica" (Societas
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Marin, actualmente profesor al Universității din Foggia, fapt pentru care noi îi mulțumim cordial. Publicarea acestui volum este un act de cultură și, totodată, un omagiu adus unui învățat român, trecut în lumea de dincolo, în urmă cu trei decenii. PRECUVÎNTARE Tradițional, comparatismul, redus la evenimente, era, cel mai adesea, irelevant. Cînd a fost făcut să "slujească", așa zicînd, cauze pierdute, ca difuzionismul și filiaționismul, a fost deja compromis. Comparatismul, ca metodă, în hermeneutica aplicată filozofiei, literaturii și, în genere, artelor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
di Antonio Traglia, II, Roma, 1979, pp. 633-641 (a cura di M. Marin). Studii neterminate la 26 noiembrie 1976 Grafemi e fonemi-morfemi. Intorno alle inscrizione degli Scipioni. Ovidio e l' India antica. Le componenti della spiritualita di Mihai Eminescu. Cuprins Precuvîntare 7 INDIANISTICĂ ȘI GÎNDIRE OCCIDENTALĂ 13 Introducere 13 Profilul istoric al raporturilor culturale dintre India și Occident 17 Note 209 SPECIFICUL LITERATURII GNOMICE INDIENE 229 Cuvînt înainte 231 Notă bibliografică 233 Caracteristica gnomicii indiene 235 I. Viața materială 239 II
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de la începutul epocii creștine. * În această LISTĂ DE LUCRĂRI, nu am inclus recenzii și note mărunte publicate în foiletoane și nici cursuri universitare, comunicări și conferințe care n-au fost publicate. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Demetrio Marin India și Occidentul 6 1 Gh. Vlăduțescu Precuvîntare India și Occidentul Demetrio Marin Specificul literaturii gnomice indiene Demetrio Marin Traian Diaconescu Un indianist român in Italia Demetrio Marin Demetrio Marin India și Occidentul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
1901; Mitică, București, 1902; 1907 - Din primăvară până-n toamnă, București, 1907; Opere complete, I-III, București, 1908; Schițe nouă, București, 1910; Reminiscențe, București, 1915; Abu-Hasan, București, 1915; Culegeri postume, Iași, 1920; Versuri, îngr. Barbu Lăzăreanu, București, 1922; Teatru, I-II, precuvântare Al. Davila, București, 1922; Momente, I-II, pref. E. Lovinescu, București, 1928; Nuvele, povestiri și povești, pref. E. Lovinescu, București, 1929; Opere, I-VII, îngr. Paul Zarifopol și Șerban Cioculescu, București, 1930-1942; Teatru, pref. D. Murărașu, Craiova, 1931; Pagini de
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
, gazetă apărută la Cernăuți, săptămânal, între 30 octombrie 1931 și 6 martie 1932. O Precuvântare fixează cele două îndemnuri din care se năștea publicația: „gândul tainic de bună credință” și „idealul de superiorizare a procesului de unificare sufletească”. Altfel spus, „vibrația unică” a specificului spiritului bucovinean în atmosfera de idealism „curat și izbăvitor” al întregii
CRAINICUL BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286470_a_287799]
-
s-apuce ușor pe o cale falsă prin deasa reprezintare a tipurilor dramatice în care predomnește elementul retoric și să se facă, mulțumit de succesele câștigate repede, incapabil Acest defect este tocmai umanul ce i se-ntîmplă poetului. Lessing zice în precuvântarea Dramaturgiei sale: Actorul trebuie să cugete pretotindenea ca poetul, el trebuie să cugete chiar în locul poetului, acolo unde acestuia i s-a-ntîmplat ceva uman". {EminescuOpXIV 240} de-a mai reprezinta caractere pe deplin vii și omenești cu totului tot. De neputința
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Marienescu se plângea că datina colindatului „e amenințată cu ștergerea, deoarece din punct policial [= polițienesc] - ca cu ocaziunea colindării să nu se facă excese și abuzuri - e mai în toate părțile oprită” (18, p. 516). Similar, Ion G. Sbiera, în Precuvântare la colecția sa de colinde bucovinene (publicată în 1888), remarca și el un regres al datinii la care au con- tribuit „măsurile polițienești, mânuite de străini [= austrieci]” (19). În sfârșit, în 1912, folcloristul Alexiu Viciu scria că unul dintre motivele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
după versiunea raționalistului francez Gabriel de Mably (1844). Din literatura romantică italiană, alegerea numelor arată un gust oscilant: Alfieri (tragediile Filip și Orest, 1847), dar și obscurii Olivo Bucchi (Francesca de la Rimini, 1846), și G. Compagnoni. Cărțile sunt însoțite de precuvântări ample, în care se simte darul oratoric al lui M. După cum o și mărturisește aproape de fiecare dată, el traduce „slobod”, mergând până la omiterea unor pasaje, intercalarea altora sau accentuarea „moralei” operei transpuse. Cu toate libertățile ce și le-a îngăduit
MARCOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288004_a_289333]
-
exegezei lui Origen în Evul Mediu: pentru el, cea mai interesantă parte a acesteia este tipologia cu valorile pe care le atribuie Bisericii și lui Cristos. De aceea, trebuie să ne limităm la o înșiruire de titluri, cum este Cartea precuvântărilor (Proemiorum liber unus), care este o introducere la diversele cărți din Scriptură; sau Despre nașterea și despre moartea Sfinților Părinți (De ortu et obitu Patrum) unde sunt prezentate personajele cele mai importante din Vechiul și Noul Testament; apoi, Numerele care se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
dar semnată de întregul comitet de redacție. Se publică studiul lui N. Bălcescu, Mersul revoluției în istoria românilor, precum și alte articole politice legate de activitatea și programul exilaților. Aici apare pentru prima dată poemul în proză Cântarea României, cu o Precuvântare a lui N. Bălcescu în spiritul mistificărilor romantice, opera fiind atribuită unui călugăr necunoscut. Revista mai cuprinde trei poezii, aparținând lui V. Alecsandri (Cântec haiducesc), D. Bolintineanu (La o paseră trecătoare) - ambele semnate cu inițiale - și lui G. Crețeanu (Pompierii
ROMANIA VIITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289340_a_290669]
-
exegezei lui Origen în Evul Mediu; pentru el, cea mai interesantă parte a acesteia este tipologia, cu valorile pe care le atribuie Bisericii și lui Cristos. De aceea, trebuie să ne limităm la o înșiruire de titluri, cum sînt: Cartea precuvîntărilor (Proemiorum liber unus), care este o introducere la diversele cărți din Scriptură; sau Despre nașterea și despre moartea Sfinților Părinți (De ortu et obitu Patrum), unde sînt prezentate personajele cele mai importante din Vechiul și Noul Testament; apoi, Numerele care se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]