45 matches
-
știut, iar lui Iezechiel și lui Ieremia ne spune că atât intenția cât și promisiunea se vor schimba dacă persoanele sau popoarele care au făcut fărădelegi se vor pocăi. Cassian contrazice doctrina lui Augustin, făcând o precizare importantă referitoare la predestinație: ,,Judecata lui Dumnezeu cea mai presus de orice preț, ne mai învață că deși El știe dinainte sfârșitul fiecăruia, chiar înainte de a se naște, astfel orânduiește toate după sentimentele omenești, încât nu după puterea și nici după gândul Său de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
deși El, prin atotputernicia Sa sau pe baza atotștiinței Sale sau preștiinței, ar putea emite decrete divine. Unul dintre cercetătorii recenți ai lui Cassian consideră că în ceea ce privește capitolul 25 al Convorbirii duhovnicești XVII ,,nu numai că critică în mod fățiș predestinația bazată pe hotărârea arbitrară a lui Dumnezeu, învățată și propagată de Augustin, dar de asemenea pare să respingă și predestinația fundamentată pe preștiința divină, pe care majoritatea cercetătorilor i-au atribuit-o lui Cassian”. Sfântul Ioan Cassian începe Convorbirea duhovnicească
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
recenți ai lui Cassian consideră că în ceea ce privește capitolul 25 al Convorbirii duhovnicești XVII ,,nu numai că critică în mod fățiș predestinația bazată pe hotărârea arbitrară a lui Dumnezeu, învățată și propagată de Augustin, dar de asemenea pare să respingă și predestinația fundamentată pe preștiința divină, pe care majoritatea cercetătorilor i-au atribuit-o lui Cassian”. Sfântul Ioan Cassian începe Convorbirea duhovnicească XIII cu afirmația că planul lui Dumnezeu cu privire la om, după care l-a făcut pe om nu ca să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
predestinaționiști, episcopul Cesariu de Arles, a cerut unei adunări de episcopi întrunită pentru sfințirea unei Biserici, în anul 529, să condamne învățătura casiană că prima mișcare a voinței poate fi făcută fără harul dumnezeiesc; dar în același timp a condamnat predestinația și a citat modelele lui Zacheu, tâlharul pocăit și Corneliu sutașul, rămânând ambiguu prin împărțirea părerilor celor prezenți. Un augustinian ca Fulgețiu de Ruspe a fost așa de impresionat de lectura Așezămintelor mănăstirești și Convorbirilor duhovnicești, încât a întreprins după
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
opera sa e simplă: Dumnezeu este cel care acționează primul, chiar dacă prima decizie a Sa este de a nu acționa în mod direct. Harul și libertatea de voință, chiar dacă pot părea opuse, se află într-o conlucrare armonioasă, sinergetică. Problema predestinației a tulburat grav epoca în care au trăit cei doi mari teologi. Tezele avansate de Fericitul Augustin privitor la predestinație vor pune Răsăritul și Apusul într-o situație antagonică din punct de vedere teologic. În ortodoxie, problema predestinației implică libertatea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în mod direct. Harul și libertatea de voință, chiar dacă pot părea opuse, se află într-o conlucrare armonioasă, sinergetică. Problema predestinației a tulburat grav epoca în care au trăit cei doi mari teologi. Tezele avansate de Fericitul Augustin privitor la predestinație vor pune Răsăritul și Apusul într-o situație antagonică din punct de vedere teologic. În ortodoxie, problema predestinației implică libertatea omului de a colabora cu harul și chemarea tuturor oamenilor la mântuire, iar la baza ei stă preștiința lui Dumnezeu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sinergetică. Problema predestinației a tulburat grav epoca în care au trăit cei doi mari teologi. Tezele avansate de Fericitul Augustin privitor la predestinație vor pune Răsăritul și Apusul într-o situație antagonică din punct de vedere teologic. În ortodoxie, problema predestinației implică libertatea omului de a colabora cu harul și chemarea tuturor oamenilor la mântuire, iar la baza ei stă preștiința lui Dumnezeu. Asemenea doctrinei ortodoxe și creștinătatea ecumenică afirmă, combătând pelagianismul și semipelagianismul, că începutul mântuirii îl face harul. Teologia
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
natura; neatent; nefolositor; neglijență; neîndemînare; neîndemnatic; neîntoarcere; nepăsa; neprețuire; nervos; nevoi; a nimici; nu funcționează; nu mai merge; nuca; oala; obiecte; obraznic; obrăznicie; ochii; off; ordinea; păcat; pădurea; păgubi; părere; părere de rău; păstrează; pățești; planul; planuri; poc; porni; prăbuși; predestinație; produse; prostie; putred; răpune; răutăcios; reamenajare; referat; reglare; relații; remușcare; repar; reparație; ridica; a ruina; rupe,sparge; scaun; scîrbă; sfărîma; a sfărîma; sfîrșit; a snopi; spart; start; stînjenit; stricăciune; a strivi; strivit; a strînge; sunetul sticlei; surpriza; tare; telecomandă; televizor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
exprime decât Într-o formă dată” afirmând astfel cum nu se poate mai bine finalitatea spirituală și materială a ființei umane. Această finalitate ține prin urmare de imanența formei respective de viață și orientarea ei către un scop izvorât din predestinația ei. Se Înțelege astfel că finalitatea mișcării este concordantă cu cea a ființei viețuitoare, va avea prin urmare un scop, o formă și o modalitate de execuție. Scopul de regulă se identifică cu mobilul mișcării care În lumea animală nu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
orice ființă viețuitoare, inclusiv specia umană, o are În destinul ei imanent. Oricât de emancipată ar fi o societate sau grup social, membrii acesteia nu se pot desprinde de această prioritate existențială care este dincolo de rațiune, ține de destin și predestinație, iar negarea sau eludarea acestui adevăr fundamental ar duce implicit la anihilarea societății sau grupului social În cauză. Aici este locul să subliniem faptul că orice altă abordare a acestui adevăr fundamental nu este decât un exercițiu intelectual generator de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
expresia fidelă a realității. Eusebiu, Augustin, Luther, Tillich, Niebuhr, ca istorici, se consideră în primul rând martori, oculari sau nu, ai istoriei, fără a interveni activ în schimbarea acesteia. Mai ales Augustin și Luther, prin teoria grației divine sau a predestinației, limitează libertatea omului în facerea propriului destin și a istoriei. Dimpotrivă, evreii își asumă libertatea de a interpreta tradiția adaptând-o vremurilor și, prin aceasta, libertatea de a participa activ la istoria mântuirii, concepție întâlnită la Hegel și în metoda
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a întărit și mai mult în convingerea că aceleași motive legitime le ai și tu scumpa mea comoară pentru a fi unul al altuia ceea ce a fost poate hărăzit să fim cu mult înainte de nașterea noastră. Cred cu tărie în predestinație și-mi zic că ceea ce noi am hotărât nu a fost decât a îndeplini voia Cuiva ce guvernează această lume. Împrejurările aproape de basm în care s-au cimentat legăturile noastre parcă au fost anume aranjate. Acestea toate și focul ce
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cultură și prin studii teoretice și prin vaste informații aferente domeniului abordat este cu atât mai bine. [...] Facultatea de Istorie-Filosofie a reputatei Universități „Al. I. Cuza” din Iași i-a oferit, prin eșafodajul adâncirii, complexării, rafinării talentului său, trecerea către predestinația inițială a Vioricăi Toporaș: PICTURA. Claudiu PARADAIS - 2000 Consemnare Cu multă bucurie am vizitat Expoziția de pictură din Sala „Galla“ București a Uniunii Artiștilor Plastici din România în care expun lucrări în ulei și acuarelă: Monica Gorovei, Mariana Stratulat și
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
sistem ce va intra în funcțiune abia la pubertate, fiind activ pe toată perioada fertilă și încetân- du-și activitatea după încheierea acestei perioade (menopauză sau andropauză), să nu fi fost predeterminat perpetuării speciei umane și, în general, animalelor superioare, predestinație fără de care viața ar înceta. De altfel întreaga fenomenologie vitală, indiferent la ce structură, aparat sau sistem ne referim, demonstrează acest lucru cu fiecare proces, care urmează aceleași etape pentru îndeplinirea aceluiași scop, aspecte ce se repetă cu fiecare individ
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
încheie prin Judecata de Apoi. Doctrina augustiniană, care cercetează mai mult lumea interioară decît dogma, se va constitui ca argument de referință pentru Martin Luther în apărarea supremației credinței față de fapte și tot prin ea va întemeia doctrina sa despre predestinație. Modelul augustinian, cum subliniază cel care a scris Calmul valorilor, a fost extrem de influent pînă în contemporaneitate, constituindu-se într-un tipar analitic pînă în secolul al XVII-lea. Tema care îl preocupă în întregul său Tratat pe profesor este
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
înaintare și contemplare. „Materia ce ia nu numai cunoștință de sine” mi se pare o fericită expresie a lui Leibnitz sau Hegel, dar materia - divina și atotstăpânitoare Materie, care se neagă pe sine (pentru a gândi hegeliană, are „norocul” sau „predestinația divină” ca „negându-se, negându-și”, „distrugându-și” elementele care o făceau aproape „invincibilă”, să se transforme în „altceva”, în ceea ce numim om, omul depozitar al Gândului și al febrei de a se gândi, al acelui unruhe Prinzip hegelian, principiul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
existență care se sfârșește și el... Mai împăcat cu oamenii, cu viața, cu mine însumi. Așa sunt în pragul unui nou fel de a fi. Chemat. Mă așteaptă Cor te giul și toți cei ce fac parte dintr-însul. Prin predestinație. Pornim la drum, mici și umili, dar puternici, de nezdruncinat. Avem ceva de făcut în viața aceasta, și o vom face cu prețul oricăror sacrificii. Al vieții, poate! Mitul micilor fericiri care se pierd - nici el nu ne va putea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
autoritate pentru păcătoșii care caută mântuirea, au devenit principalele puncte ale sistemului său teologic. În această viziune harul și faptele bune nu-și mai aveau locul. La Fer. Augustin, Luther a găsit o altă idee, care a reînnoit teama sa, predestinația, după care Dumnezeu, chiar înainte de creație, a destinat pentru totdeauna unele suflete la mântuire și altele la pierzare. Aleșii au fost căutați arbitrar de voia liberă a lui Dumnezeu, pentru a fi mântuiți prin jertfa lui Hristos. Această grosolană absurditate
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
de altă parte, susțin teza mântuirii numai prin credință, adică ideea că izvorul mântuirii provine direct de la Dumnezeu, în afara oricărui merit, fără mijlocirea preotului și fără vreo condiționare materială. Unele teze ale protestantismului, în special cea referitoare la împărtășanie și predestinație au stârnit controverse în rândul adepților confesiunii înnoite, care au dus în cele din urmă la scindarea în două confesiuni, și anume: luterană și reformată (calvinistă). Sciziunea a devenit definitivă în urma hotărârilor sinodului de la Dortrecht, și a condus la formarea
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
dialoguri și evenimente pentru a face legătura dintre aceste idei și dorința de a rezolva conflictul aparent dintre spiritualitate si religia structurată. El descrie mai multe conflicte filozofice în cadrul romanului: adevărul absolut contra interpretării individuale, arta stilizată contra frumuseții naturale, predestinație contra liberului arbitru, religie contra spiritualității. Eco transformă aceste controverse și erezii religioase medievale folosind termeni politici și economici moderni. Acest lucru îi oferă cititorului modern un context în care să poată ajunge la propriile lui concluzii în ceea ce privește semnificația romanului
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]