305 matches
-
Americanul. Sunt convins că, pentru cei mai mulți dintre noi, cea mai palpabilă dovadă a credinței în Dumnezeu e respectarea poruncilor sale... iar asta înseamnă moralitate, nu?! -Dacă te iei după determiniști, liberul arbitru devine o iluzie; când accepți că totul e predeterminat, cum mai poți să intervii în șirul de evenimente?! explică Patriarhul. Și-atunci, neputincios, divaghezi... arunci noțiuni ca fantastic și realitate... -Văd c-ați luat-o razna, sunteți prea serioși... ori ați obosit să vă distrați?! bravă Papa. -De ce
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
corupția prin instituirea ordinii legale corespunzătoare 173. 1.3.3. Separarea dreptului de morală Reprezentanții pozitivismului susțin că sistemul de drept este un sistem logic închis, în care deciziile legale corecte pot fi deduse prin mijloace logice din reguli legale predeterminate fără referințe la scopuri sociale, politice sau standarde morale 174. Clivajul dintre drept și morală este aprobat de către unii exegeți, considerându-se că astfel a fost posibilă aprofundarea înțelegerii dreptului ca instrument de control social, și contestat de alții, care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
au un nume"; ceea ce ne arată că spiritul și spațiul spiritului sînt indicibile. Traducerea ar putea fi și: "în linii drepte întrecute de proporții de [...]", cu sensul, posibil, că numărul și măsură preced mersul stelei, determinîndu-l. Numărul este arhetip și predetermina realitatea fizică. 90 (ÎI, 275) În piramidă-nvăpăiată, sau in Cub (fiery pyramid, or Cube): Din nou posibilă referire la ideile pitagoreice, philolaice, platonice și kepleriene [vezi supra, nota despre Triunghiuri, cuburi, (ÎI, 169)] despre piramida-tetraedru în calitate de corp al elementului Foc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
o origine pură (categorie fiind, ea reprezintă o formă a priori a intelectului) și, prin urmare, el se poate atașa conceptului de libertate. De aici înțelegem că ceea ce propune Kant la un moment dat, anume conceptul de causa noumenon, ce predetermină unitatea conceptului cauzalității cu cel al libertății, este cu totul posibil. Dar posibilitatea acestui concept dovedește încă o dată unitatea de existență a omului cu cele două elemente ale sale, persoana și personaliatatea. Luată în această ipostază, cauzalitatea, care ca formă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conștientizată numai pe temeiul legii morale. Omul "judecă deci că poate face ceva, fiindcă e conștient că trebuie (soll) s-o facă și recunoaște în sine libertatea care, altfel, fără legea morală, i-ar fi rămas necunoscută"70. Legea morală predetermină orice acțiune, pentru că ea trebuie să intervină în "pregătirea" oricărei acțiuni, așa cum formele a apriori ale facultății de cunoaștere (intuițiile pure, categoriile și Ideile) interveneau în constituirea oricărei cunoștințe; ea dă măsura participării subiectului uman la condiționarea (prin sine) a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Această ordine se va regăsi în for-mele istorice ale personalității și în structura și funcțiile vocației. De asemenea, justificarea formală instituie "regulile metodei", normele teoretice în spațiul cărora conceptul finalității, împreună cu cele de realitate originară, evoluție și personalitate, structurează și predetermină sensurile filosofice ale reconstrucției personalist-energetice a lumii și omului. Desigur, discursul despre cele două concepte timp și destin poate fi interpretat și ca o tematizare a unei probleme prezente în filosofia vremii, anume aceea a timpului. Problema se discuta în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
adormitoare, a distruge stavile și a ridica altceva În schimb. Când educi pe cineva Încerci să-l „anexezi”, să-i imprimi un anumit contur, să-i prescrii un „bine” care este al tău. Învățarea presupune spulberarea unui eu pentru a predetermina un „tu” sau, mai exact, un sine deschis, lărgit, autogenerativ, perfectibil ( În sensul dorit de tine). Te aștepți ca educatul să nu reacționeze? Te Înșeli, nu este deloc așa și nici nu este bine să se ajungă aici. Învățarea defectuoasă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
știm ce se Întâmplă acolo, că e bine să aflăm ce se Întâmplă acolo, că putem face ceva cu răspunsul la această Întrebare etc. Mai rămâne să aflăm doar un „simplu” aspect: ce se Întâmplă acolo! Problema care se avansează predetermină de multe ori soluția ce urmează a fi revelată. Orice conținut, care va fi „turnat” În „forma” Întrebării, trebuie să se modeleze În spiritul ei. Răspunsul „se ascunde” in nuce În Însăși Întrebarea care este pusă, Încât și aici funcționează
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
să potrivească nasturii sau căptușeala... Actul de politică educațională trebuie secondat, complementat și girat de unul pedagogic, de o expertiză de specialitate, de o definire a sa În cadre strict tehnice. Actul de decizie educațională, cu toate elementele care Îl predetermină, nu trebuie să fie nici „pur” politic, nici „strict” didactic. Acesta apare ca o joncțiune optimă Între proiectul politic și posibilitățile sale de realizare din punct de vedere tehnic. Didacticul acționează ca o instanță de remaniere (de validare sau chiar
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mișcați mai repede, în timp ce mai târziu, când respirația a devenit mai profundă, reducându-se la doar patru sau cinci respirații pe minut, corpul dumneavoastră ar trebui să se miște mai încet, proporțional cu ritmul respirației. Nu există un ritm adecvat predeterminat pentru mișcările fizice ale corpului în qi gong. În schimb, acestea trebuie să urmeze ritmul stabilit de respirație, care, la rândul său, este determinat de minte. Păstrați-vă corpul echilibrat în orice moment, prin folosirea ombilicului ca punct de referință
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
de prezentare... Ba este imprecis orientat, astfel Încât să favorizeze apariția colectivă de noi cunoștințe pe baza participării unor indivizi Încrezători, ce nu se tem că le-ar fi afectată onoarea. Relațiile din interiorul unui ba evoluează continuu, ele nu sunt predeterminate, solide și definitive, ci flexibile și deschise. Elementar, dragă Watson! Pentru a explica diferența și complementaritatea ce există Între o sensibilitate la semnalele slabe și un raționament rece și rațional, Noboru Konno face referire la ba-ul constituit În cursul
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
copie” a structurii obiective a lumii reale, iar lexicul este un repertoriu de cuvinte, reflexe directe ale ideilor ce oglindesc lumea reală, dar ea se distanțează și de ipoteză Sapir-Whorf, conform căreia fiecare limbă decupează diferit realitatea, iar structurile lingvistice predetermina, orientează și chiar organizează viziunea noastră despre lume19. Mounin, în Linguistique et philosophie, afirmă că nu există ruptură între gândire fără limbaj și gând verbalizat, ci trecere gradata, ce tatonează mereu, de la una la alta20. Definițiilor lexicografice, considerate insuficiente, semantica
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
proveniență și model familia și raporturile intrafamiliale. Mișcarea înăutrul morfologiei sale politice descrie un timp care este determinat doar de condițiile empirice, adică de ceea ce se întâmplă să fie în câmpul vieții. Fenomenologia valorii expusă de sinoptica formelor nu este predeterminată de un sens temporal. Împresia noastră este că Platon descoperă istoria ca sens eshatologic în marginea textelor lui Hesiod. Însă aici forma ei este mitul. De aceea, probabil, Platon crede că despre istorie putem spune doar mituri, în sensul că
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lucru. Însă cum altfel decât făcând un exercițiu paralel cu cel al simțului comun putem verifica raționamentul? Începutul este dat (un domeniu de maximă generalitate, știința), finalul este dat (omul politic), iar metoda rămâne să fie decisă, dar rezultatul este predeterminat în sens negativ (adică sunt excluse variante ca tiran, zeu etc.) Exprimând această situație registru logic, avem definitul, avem genul său și ne mai trebuie o determinare specifică. Însă aici, ca și în alte multe alte locuri, Platon se distanțează
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
conducătoare cu cea a responsabililor politici”. O asemenea fuziune, admisă de teoria marxistă clasică, i se pare imposibilă prin „instituționalizarea conflictelor sociale” care confirmă autonomia jocului politic (Touraine, 1973, pp. 247-254). El consideră, fără îndoială, că „orice decizie politică este predeterminată și limitată de natura dominației de clasă”. Astfel, un consiliu municipal care ia o decizie în privința renovării urbane, nu o poate face „decât în cadrul regimului proprietății și ținând cont, încă și mai concret, de interesele economice, asupra cărora nu are
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
că atribuie o influență exagerată unor comitete care, la urma urmei, nu reprezentau decât o fracțiune infimă a populației. Cert este că ele reduc considerabil impactul procedurilor electorale, canalizând voturile exprimate spre liste a căror ordine de prezentare a fost predeterminată (Putnam, 1976, pp. 53-55). Criteriile de selecție Criteriile de selecție variază în funcție de epoci și de culturi. Ele sunt foarte elocvente pentru ceea ce este considerat ca fiind important într-o societate determinată. În această privință, o distincție esențială este cea dintre
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
vinovați, oamenii trebuie să dispună de liberul arbitru acest dat ontologic e necesar pentru a justifica arsenalul polițienesc al oricărei metafizici care ține cont de obligații, sancțiuni, responsabilitate și culpabilitate. Acesta e iudeo-creștinismul. Pe de altă parte, dacă oamenii sunt predeterminați, cum se poate crede în posibilitatea ca ei să devină mai buni, să se schimbe? Orice speranță de a deveni altceva decât ești datorită unui efort al voinței dispare în beneficiul unui fatalism integral: nu e nici o nevoie să trăiești
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Sau atunci Dumnezeu nu există, oamenii pot alege, ei sunt la originea a ceea ce se întâmplă și atunci ei pot fi pedepsiți, li se poate cere socoteală. Cum să împăcăm aceste două opțiuni care par contradictorii: existența lui Dumnezeu care predetermină totul și cea a oamenilor dispunând de libertate? în fața lui Antonio Glarea care, nu fără iscusință, discută toate aceste aporii, admite aceste contradicții, reperează aceste incompatibilități, Lorenzo Valla abordează chestiunea preștiinței divine: în virtutea atributelor sale, Dumnezeu nu poate să nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Petru care invită la imitarea patimilor lui Hristos și legitimează durerea ca fiind o practică mântuitoare. Criticii disprețului față de trup la creștini, el îi adaugă o critică metafizică prin respingerea teismului: Dumnezeu nu vrea ca ceea ce se întâmplă să fie predeterminat până în cele mai mici amănunte, așa cum cred slujitorii Vaticanului. Gândind astfel, Montaigne evită să se conformeze unui Dumnezeu antropomorfizat care ar vedea tot, ar auzi tot, ar ști tot, și ar vrea tot, până în cea mai intimă părticică a vieții
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lărgirea înțelesului termenului de „regim”, instituționalizare a normelor cooperării internaționale, spre a putea cuprinde și preocupările de securitate. Constructiviștii postulează caracterul mai degrabă social decât material al structurilor sociale, ceea ce presupune că orice perspectivă este gândită de oameni, și nu predeterminată din afară. Statele, societățile sau indivizii nu sunt conduși de forțe imuabile, ci mai degrabă de o cunoaștere larg împărtășită care formează un mod sau altul de a intra în contact. Această cultură se construiește în timp și prin continue
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
3. Ucenicia, și ea una din cele mai vechi metode, presupune o perioadă de pregătire intensă și de lungă durată (uneori ani), în care ucenicul lucrează alături de un muncitor experimentat pentru a „învăța meserie”. Volumul de timp alocat uceniciei este predeterminat și nu dă voie ca diferențele individuale în învățare să permită o finalizare mai rapidă a programului. Metafora „organizației care învață” devine cea mai viabilă perspectivă în promovarea și menținerea identității companiei, facilitând în același timp dezvoltarea profesională și personală
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de a răspunde unei provocări politice ultragiante prin mijloace estetice, cu un rezultat firesc, care a fost postmodernismul. Optzecismul a fost - dacă privim În perspectivă evolutivă - prima generație ne-restitutivă a literaturii române postbelice; prima generație care a refuzat să trăiască predeterminată de trecut, pentru a-și defini „aventura” printr-o relație eroică, responsabilă, stabilită cu prezentul. Într-un mod de-a dreptul bizar Însă, dintre toate generațiile aflate În dispută În momentul revoluției din decembrie 1989, optzeciștii au fost cei care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
legile lui specifice și cu ritmul său propriu, de regulă vegetal. Cei din generația ’70 construiesc, astfel, la marginea sistemului, ceea ce Înseamnă totuși că sistemul rămâne referențial pentru ei, este acolo, ca o obsesie la care se raportează, care Îi predetermină. Abia optzeciștii ajung să trăiască anti-sistemic, numai că nici la ei ostilitatea viscerală și ideologică față de sistem nu se convertește În revoltă politică, ci În evazionism estetizant, ceea ce duce, după revoluție, la fronda anti-Establishment și la refuzul de a accepta
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe context, gândire holistică, complementaritate a contrariilor și armonie cu natura, cultura chineză, este predispusă la descoperiri precum acupunctura. Mintea europeană, mai reducționistă, analitică și detașată, era predispusă la descoperiri asemenea cloroformului. Aceasta nu Înseamnă Însă că numai conștiință culturală predetermină, În mod rigid, anumite progrese evolutive În tehnologie, ci numai că ea condiționează mintea În a vedea lumea Într-un anumit fel, conducând, prin urmare la noi descoperiri În conformitate cu percepția mentală a oamenilor asupra lumii. Desigur, conștiință culturală nu este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pară obiectiv, detașat, imparțial, fără ingerințe în lumea ficțională configurată. Personajele, faptele și acțiunile lor nu sunt înfățișate în lumina proprie, ci în a autorului; și nu sunt libere (cu acea libertate, desigur relativă, din proza realismului obiectiv), ci sunt predeterminate de calificarea morală a lui S. Circuitul epic nu furnizează astfel mari surprize, revelații, mutații importante în structura protagoniștilor. Ca și în piesele de teatru, aceștia sunt prinși de la bun început în insectarul scriitorului și ilustrează categoria la care acesta
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]