32 matches
-
că Ființa ca fiind se spune în atâtea feluri câte categorii sunt; dispunem, adică, de un reper sigur pentru identificarea realităților. Și aici, ca și la Toma, categoriile constituie un criteriu de verificare a realității obiectelor: dacă un obiect este predicabil din perspectiva tuturor categoriilor (adică dacă este concomitent temporal, spațial, în relație, în posesie, etc.), atunci el nu este fictiv și nici fals. Multiplicitatea reală a ființei corespunde multiplicității ei semantice. Preluând raționamentul, Toma va spune că fiindul luat în
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
Să urmărim ambele situații: Așadar, noțiunea de "mulțime a tuturor mulțimilor" este contradictorie. Orice predicat își aplică propria lui proprietate, sau ii este aplicata din exterior. Dacă un predicat își aplica propria lui proprietate, vom spune că el are proprietatea "predicabil"; în caz contrar, vom spune că el este "impredicabil". Însă "predicabil" și "impredicabil" sunt la rândul lor predicate, astfel că putem face același raționament și despre ele. În particular, "impredicabil" este sau predicabil, sau impredicabil. Dacă "impredicabil" este predicabil, atunci
Paradoxul lui Russell () [Corola-website/Science/324776_a_326105]
-
este contradictorie. Orice predicat își aplică propria lui proprietate, sau ii este aplicata din exterior. Dacă un predicat își aplica propria lui proprietate, vom spune că el are proprietatea "predicabil"; în caz contrar, vom spune că el este "impredicabil". Însă "predicabil" și "impredicabil" sunt la rândul lor predicate, astfel că putem face același raționament și despre ele. În particular, "impredicabil" este sau predicabil, sau impredicabil. Dacă "impredicabil" este predicabil, atunci el își aplică propria lui proprietate, deci este impredicabil. Dacă "impredicabil
Paradoxul lui Russell () [Corola-website/Science/324776_a_326105]
-
proprietate, vom spune că el are proprietatea "predicabil"; în caz contrar, vom spune că el este "impredicabil". Însă "predicabil" și "impredicabil" sunt la rândul lor predicate, astfel că putem face același raționament și despre ele. În particular, "impredicabil" este sau predicabil, sau impredicabil. Dacă "impredicabil" este predicabil, atunci el își aplică propria lui proprietate, deci este impredicabil. Dacă "impredicabil" este impredicabil, atunci își aplică propria lui proprietate și deci este predicabil. In fapt este un semiparadox deoarece dacă se ia formal
Paradoxul lui Russell () [Corola-website/Science/324776_a_326105]
-
proprietatea "predicabil"; în caz contrar, vom spune că el este "impredicabil". Însă "predicabil" și "impredicabil" sunt la rândul lor predicate, astfel că putem face același raționament și despre ele. În particular, "impredicabil" este sau predicabil, sau impredicabil. Dacă "impredicabil" este predicabil, atunci el își aplică propria lui proprietate, deci este impredicabil. Dacă "impredicabil" este impredicabil, atunci își aplică propria lui proprietate și deci este predicabil. In fapt este un semiparadox deoarece dacă se ia formal in considerare o proprietate, ea nu
Paradoxul lui Russell () [Corola-website/Science/324776_a_326105]
-
același raționament și despre ele. În particular, "impredicabil" este sau predicabil, sau impredicabil. Dacă "impredicabil" este predicabil, atunci el își aplică propria lui proprietate, deci este impredicabil. Dacă "impredicabil" este impredicabil, atunci își aplică propria lui proprietate și deci este predicabil. In fapt este un semiparadox deoarece dacă se ia formal in considerare o proprietate, ea nu poate fi decat predicabilă, notiunile in sine fiind in exclusivitate o abstractizare a minții umane. În 1919, Russell a formulat o versiune simplă și
Paradoxul lui Russell () [Corola-website/Science/324776_a_326105]
-
aplică propria lui proprietate, deci este impredicabil. Dacă "impredicabil" este impredicabil, atunci își aplică propria lui proprietate și deci este predicabil. In fapt este un semiparadox deoarece dacă se ia formal in considerare o proprietate, ea nu poate fi decat predicabilă, notiunile in sine fiind in exclusivitate o abstractizare a minții umane. În 1919, Russell a formulat o versiune simplă și amuzantă a paradoxului său: Figaro, bărbierul satului, încheie un contract cu primăria conform căruia el trebuie să servească numai pe
Paradoxul lui Russell () [Corola-website/Science/324776_a_326105]