571 matches
-
cei care nu au facut-o. Îți recomandăm Cinci gesturi simple în relația de cuplu ca să nu ajungeți la terapie sau la divorț Al doilea pas - Învață să o înțelegi! Modul în care un bărbat înțelege o femeie este un predictor al bunăstării, al statusului său social, al energiei și motivației în viață, al rezilienței sale, al sănătății fizice și mentale și, nu în ultimul rând, al bunei funcționări a sistemului imunitar. Încrederea în sine, nivelul de fericire la job sau
Nu vreau să divorțez! Ghid rapid de cunoaștere a femeii pentru bărbații ocupați () [Corola-blog/BlogPost/338285_a_339614]
-
idei. Dacă începe să-ți deseneze acel „cum” de o manieră lizibilă și coerentă, poți ști ca ai reușit să treci dincolo de cortina matlasată, izolată fonic a teatrului de conivență. Cea mai bună metodă de a căuta cel mai bun predictor posibil al performanței viitorului angajat, mai ales dacă i se vor încredința responsabilități mari, este să-l testezi cu o problemă sau sarcină de lucru cât mai aproape de realitatea zilnică a slujbei. Din păcate, de cele mai multe ori, angajările se fac
Dacă un telefon costă la raft 100 de lei, cât e TVA-ul? Ce răspuns am primit de la 9 din 10 candidați pentru un job managerial () [Corola-blog/BlogPost/338083_a_339412]
-
conturat de următorii factori: proveniența din familii disfuncționale, săvârșirea de fapte penale din copilărie, abandonarea școlii și consumul de substanțe*1) interzise sau alcool. Prin urmare, orice programe de prevenție a infracționalității și/sau a recidivei în România trebuie să țintească acești predictori. *1) Se va utiliza generic expresia abuz/consum "de substanțe", referindu-ne la definiția stabilită de American Psychiatric Association. (2016). DSM-5 TR, Manual de Diagnostic și Clasificare Statistica a Tulburărilor Mintale, Text revizuit. Editura Medicală Callisto, p. 481, care cuprinde 10
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
și cel mai complet set de concluzii și recomandări actualizate cu privire la domeniul de interes. Această analiză a relevat o serie de concluzii care constituie fundamentul unor intervenții bazate pe dovezi științifice propuse în cuprinsul SNPR. Cel mai important predictor al recidivei penale în România este familia disfuncțională: 1 din 8 recidiviști provin dintre minorii față de care s-a luat, la un moment dat, o măsură de protecție specială, respectiv plasament; 31% dintre recidiviști au avut cel puțin un
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
unor fapte penale. Abandonul școlar este al doilea factor ca importanță în determinarea riscului de recidivă. Conform rezultatelor Studiului integrat privind cauzele recidivei, jumătate dintre recidiviști sunt foști minori care au abandonat școala. Vârsta comiterii primei infracțiuni este un alt predictor important al recidivei, studiul arătând că 24% dintre deținuți au fost privați de libertate în perioada de minorat și o treime dintre condamnați au avut prima recidivă între 18 și 24 ani. Astfel, prevenția și intervențiile timpurii sunt cele care
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
de date, la nivel național și inter- instituțional în domeniul infracționalității și a recidivei penale, în special dacă se are în vedere înțelegerea recidivei în sens extins, așa cum își propune prezentul document strategic. Problema nr. 2: Deși unul dintre predictorii importanți ai recidivei sunt antecedentele infracționale, sistemul național nu oferă măsuri corecționale și de prevenire eficiente pentru minorii sub vârsta de 14 ani, cei care nu răspund penal, care comit fapte penale. Problema nr. 3: Perioada post-detenție este problematică pentru
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Literatura de specialitate a arătat că un risc de vulnerabilitate important în privința angajării în comportamente infracționale îl prezintă copiii față de care s-au dispus măsuri de protecție specială, copiii care au abandonat școala, copiii expuși violenței domestice. Principalul predictor al recidivei penale identificat pe populația din România este familia disfuncțională. Astfel, toți minorii care cresc în familii disfuncționale, caracterizate prin infracționalitate, de exemplu, părinți privați de libertate, prin dependențe de substanțe ale părinților, violență domestică, abuz în familie ce
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
prevenirii recidivei sunt: SNRSPPL 2020-2024 adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2020 și Strategia de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025 adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 863/2021. Prevenirea recidivei la persoanele condamnate penal Cel mai bun predictor pentru viitor este trecutul. Persoanele care au săvârșit la un moment dat o faptă penală sunt predispuse să recidiveze. SNPR asigură, din această perspectivă, continuarea eforturilor multidiciplinare inițiate de către SNRSPPL 2015-2019 și 2020-2024 și a ciclurilor de implementare strategică
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
guvernamentale și acte normative Strategia națională în domeniul drogurilor 2022-2026 adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 344/2022. Scăderea riscului infracțional la persoanele care au săvârșit acte de violență în familie Familiile disfuncționale sunt caracterizate și de violență domestică. Familiile disfuncționale sunt predictorul cel mai important pentru recidivă în România, conform cercetărilor sociologice care fundamentează SNPR. Având în vedere că procedura emiterii unui ordin de protecție este o procedură civilă, mulți dintre cei care comit violențe în familie, chiar și infracțiuni, pot să
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
în mod eficient, recidiva penală. Măsurile ce pot fi luate în etapa execuțională sunt limitate și pot contribui, cel mult, la diminuarea parțială a recidivei. În urma realizării Studiului integrat privind cauzele recidivei, una dintre concluzii a fost că mulți predictori ai infracționalității se regăsesc în familie, în lipsa educației și a sprijinului comunitar, așa încât se poate înțelege ușor de ce aplicarea unei pedepse sau luarea unei măsuri educative, în cazul minorilor, nu are șanse reale de a corecta un
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
1.3.3. Dezvoltarea unei comunități de practică în domeniul prevenirii comportamentelor infracționale - structură de dialog și schimb de cunoștințe de tip multipartit, cu participare internațională, în vederea dezvoltării domeniului. ... Obiectiv general 2 - Prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile Cel mai puternic predictor al recidivei penale în România este familia disfuncțională. Studiul realizat pe populația penitenciară din România a arătat că 1 din 8 recidiviști provin dintre minorii față de care s-a luat, la un moment dat, o măsură de protecție specială
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
vulnerabile, cu o probabilitate de comitere a unor fapte penale. Jumătate dintre recidiviști sunt foști minori care au abandonat școala. Abandonul școlar este al doilea factor ca importanță în determinarea riscului de recidivă. Vârsta comiterii primei infracțiuni este un alt predictor important al recidivei, 24% dintre deținuți au fost privați de libertate în perioada de minorat și o treime dintre condamnați au avut prima recidivă între 18 și 24 ani. Astfel, prevenția și intervențiile timpurii sunt cele care pot reduce riscul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
în vedere coeficientul de inteligență (IQ) scăzut, control slab al impulsurilor antisociale, încălcarea normelor, dezangajare morală, consumul de substanțe, cât și la nivel social, fiind avuți în vedere anturajul: asocierea adolescentului cu covârstnici delincvenți este unul dintre cei mai puternici predictori ai comportamentului delincvent; cu cât adolescentul este mai respins de către persoanele de aceeași vârstă, cu atât crește riscul de a dezvolta comportamente delincvente. Se poate observa că dezangajarea morală, respectiv lipsa valorilor pro-sociale și respingerea socială sunt importanți predictori
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
predictori ai comportamentului delincvent; cu cât adolescentul este mai respins de către persoanele de aceeași vârstă, cu atât crește riscul de a dezvolta comportamente delincvente. Se poate observa că dezangajarea morală, respectiv lipsa valorilor pro-sociale și respingerea socială sunt importanți predictori ai elincvenței. Fenomenul infracționalității la minori este extrem de complex, neputând fi desprins de familia de proveniență și caracteristicile ei, de educația precară sau de felul comunității în care crește și se dezvoltă minorul. În privința familiei, infracționalitatea la minori
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
fi desprins de familia de proveniență și caracteristicile ei, de educația precară sau de felul comunității în care crește și se dezvoltă minorul. În privința familiei, infracționalitatea la minori se asociază cu: a) infracționalitatea tatălui, care este cel mai puternic predictor pentru dezvoltarea comportamentelor delincvente; ... b) maternitatea timpurie: băieții cu mame de vârste de sub 17 ani în comparație cu băieți cu mame de vârste de peste 20 ani la naștere, au fost de unsprezece ori mai predispuși delincvenței; ... c) structura
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
neclare și inconsecvență în sancționare, sancțiuni frecvente și încurajări rare; ... c) performanță academică scăzută, care este asociată cu comportamente delincvente mai frecvente, infracțiuni mai violente și comportamente infracționale mai persistente în timp. ... În contextul în care observăm că foarte mulți predictori ai infracționalității au rădăcinile în familie, educație și comunitate, este ușor de înțeles de ce aplicarea unei pedepse sau luarea unei măsuri educative, cum ar fi în cazul minorilor, nu poate corecta un comportament infracțional. Minorii se întorc în același
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Cambridge, separarea datorată privării de libertate a părinților, în primii 10 ani de viață, a fost asociată cu un risc crescut de apariție a comportamentelor antisociale, la băieții cu vârste între 8-11 ani. Privarea de libertate parentală a rămas un predictor pentru manifestări antisociale pe tot parcursul vieții. Autorii au concluzionat că acei copii cu părinți privați de libertate au parte de o serie de dezavantaje și sunt expuși unui risc crescut de apariție a problemelor de natură psihologică și comportamentală
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Bazată în principal pe extrapolarea dintr-o cantitate limitată de date (de exemplu tendințe derivate din date colectate în alte scopuri, sau din date colectate doar dintr-o porțiune a arealului unui habitat, sau tendințe bazate pe măsurarea unor alți predictori ai distribuției habitatului, cum ar fi schimbări în acoperirea terenului); ... c) Bazată în principal pe opinia experților cu date foarte limitate; ... d) Date insuficiente sau indisponibile. ... Acolo unde datele au fost compilate din mai multe surse, se alege categoria pentru
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Bazată în principal pe extrapolarea dintr-o cantitate limitată de date (de exemplu tendințe derivate din date colectate în alte scopuri, sau din date colectate doar dintr-o porțiune a arealului unui habitat, sau tendințe bazate pe măsurarea unor alți predictori ai distribuției habitatului, cum ar fi schimbări în acoperirea terenului); ... c) Bazată în principal pe opinia experților cu date foarte limitate; ... d) Date insuficiente sau indisponibile. ... Acolo unde datele au fost compilate din mai multe surse, se alege categoria pentru
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
școlare. Criteriul cel mai valid al cunoașterii, diagnosticării inteligenței este performanța intelectuală, care exprimă capacitatea de „a face ceva”. Inevitabil apare totuși și întrebarea „cum funcționează inteligența?”, și, în particular, „cum funcționează inteligența școlară?” Reușita școlară nu este un bun predictor al eficienței inteligenței școlare deoarece aceasta este doar unul din factorii determinanți ai reușitei școlare. Astfel, eficiența inteligenței școlare poate fi diagnosticată mai exact dacă reușita școlară se studiază în procesul realizării sale. Calea cea mai sigură a cunoașterii nivelului
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de timp pentru a privi la televizor, și apoi pentru că agresivitatea lor continuă să crească, iar copiii consideră încă televiziunea ca fiind foarte reală. - Frecvența expunerii băieților la emisiunile violente pe care le preferă, după declarațiile lor, poate constitui un predictor pentru frecvența și gravitatea delictelor pe care le comiteau la vârsta de 30 de ani, chiar după ce influența agresivității inițiale a acestor băieți era anulată (Huesmann, 1986b). - Copiii expuși la violență televizuală pot deveni insensibili față de violența reală, pot vedea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
față de celelalte medii de informare (radio, Internet) pentru toate grupele de vârstă. Așa cum reiese din literatura internațională, expunerea la violența televizuală are efecte negative pe termen scurt și pe termen lung. Reanalizând datele din cercetarea efectuată în 2005 am estimat predictorii efectelor pe termen scurt. Am considerat efecte pe termen scurt răspunsurile copiilor și adolescenților la întrebarea „În ce fel te simți influențat/influnețată de scenele de violență pe care le vezi la TV?”: 1. Mă amuză și mă lasă indiferent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
unor factori mult mai complecși, dintre care menționăm factorii individuali și/sau sociali. În aceste condiții, un model structural cu legături simultane este dificil de construit utilizând numai informații privind expunerea la TV și câțiva parametri demografici. Dar care sunt predictorii efectelor pe termen scurt ai violenței televizuale? În urma unei proceduri de regresie stepwise s-au obținut rezultate care explică parțial unele teorii discutate anterior. Vom prezenta aceste rezultate pe grupe de vârstă, diferențiat pe sexe, deoarece vom constata unele comportamente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
poate prea ușor să ne stoarcă un surâs, care-și are totdeuna originea în superioritatea noastră. Cu cât se va face mai mult purtător al unui fond spiritual și organ al unei colectivități un om imprimat cu defectul dialectului (ca predictor bisericesc sau ca orator politic) cu-atît mai zgârietor o să influințeze asupră-ne contrastul ce l-am dezvoltat mai sus. Căci aicea contradicțiunea oratorului înrădăcinat pe de o parte în spiritul local, făcîndu-se pe de-alta reprezentantul unui fond general, contradicțiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Localizare locuiește în regiunile sudice (Dobrogea, Muntenia, Oltenia). locuiește în Banat Sursa datelor: Sandu, 2003. Notă: Tabelul prezintă sintetic rezultatele unui model de regresie multiplă în care variabila dependentă este satisfacția față de democrația din România (scală de cinci trepte) iar predictorii sunt variabilele menționate în tabel. Interesantă pentru conturarea imaginii pe care românii o au despre democrație este și o cercetare realizată cu instrumentele psihologiei sociale în Banat, vizând reprezentările sociale ale tinerilor asupra democrației. Rezultatele arată că în mentalul colectiv
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]