326 matches
-
efort pentru a fi eradicate. Manifestările cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă, de obicei, din interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante. Cauzele individuale atrag atenția atât asupra unor posibile determinări ereditare (condiții interne predispozante), cât și asupra formării nefavorabile, la un moment dat, a personalității tânărului sub influența unor factori de mediu negativi, fapt ce duce la imprimarea în comportamentul său a unor orientări antisociale. Cauzele sociale vizează, de regulă, influențele nocive ale situațiilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pot inspira sau declanșa actul deviant, oferind mijloacele prin care delincvența se perpetuează. O discuție pertinentă asupra cauzelor comportamentelor deviante la elevi pretinde, așadar, o considerare simultană a celor trei grupe de factori, menționate mai sus: tendințele ereditare (condițiile interne predispozante) se realizează și se manifestă întotdeauna într-un mod diferit, în dependență de antecedentele dezvoltării individuale, de evenimentele copilăriei și de mediul în care trăiește copilul (sau tânărul în cauză). Fiecare caz de inadaptare școlară are, prin urmare, o „istorie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu ne permite să realizăm decât unele considerații succinte asupra factorilor menționați. 1. Determinările ereditare, deși importante, nu trebuie să ducă la exagerări de genul: „inadaptat prin naștere”, care favorizează un anumit „fatalism” educațional. Adevărul este că factorii ereditari (sau predispozanți) acționează nu direct, ci prin intermediul celor de mediu, care vor favoriza sau nu exprimarea acestor potențialități ereditare. a. Deficiențele intelectuale. Se apreciază astăzi tot mai mult că întârzierile mintale reprezintă o premisă a devianței comportamentale, mai ales atunci când nivelul mintal
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
arterioscleroză cerebrală (ASC); alcoolism și toxicomanii; efectele secundare ale medicamentelor neuroleptice. Factorii cu risc morbigenetic pentru starea de sănătate mintală pot acționa în diferite perioade ale existenței individului și se grupează în trei categorii: factori concomitenți, factori precipitanți și factori predispozanți. 1) Factorii concomitenți sunt reprezentați prin următoarele: a) sex: s-a constatat că femeile sunt mai predispuse la nevroze și stări depresive, pe când bărbații sunt mai predispuși la sociopatii, alcoolism și suicid; b) starea civilă: persoanele căsătorite prezintă o frecvență
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stării reacționale și cauza care a produs-o; încetarea stării reacționale în momentul în care dispare cauza acesteia. În grupa factorilor precipitanți intră evenimentele stresante: războaie; migrații de populație; condiții grele de muncă; catastrofe naturale; operații chirurgicale etc. 3) Factorii predispozanți sunt reprezentați prin: factori genetici, în special familiile cu bolnavi psihic; factori de mediu din copilărie; factori biologici și ecologici. 6. Profilaxia Dacă în cazul factorilor de sanogeneză se urmărește instituirea de măsuri de protecție a stării de sănătate mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
emoțională; evitarea efortului, a luptei; satisfacții emoționale; securitate emoțională. b) Psihoigiena mitomanilor, istericilor și imaginativilor Prima sarcină a psihoigienei în aceste cazuri este de a împiedica încă din copilărie dezvoltarea acestor trăsături de caracter la individul care prezintă un teren predispozant. Se vor institui măsuri de educație psihopedagogică și medico-pedagogică adecvate. Acestea vor consta din următoarele: relații deschise și simple; evitarea constrângerilor, care ar putea duce la izolarea copilului și închiderea în sine; evitarea brutalității, a teroarei; excluderea unor parteneri duri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vieții, optimiștii, minimizează gravitatea bolii și au încredere în resursele proprii de a face față situației. Optimismul este considerat “trăsătură magică” pentru sănătate și protecție de stres și împreună cu simțul umorului este o valoare predicitivă pentru longevitate. Este un factor predispozant pentru evoluția favorabilă a multor boli cronice; Autoeficacitatea percepută, este o noțiune apropiată celei de control intern și stimă de sine, în virtutea căreia persoana acționează convinsă că prin propriile forțe poate stăpâni sau limita acțiunea nocivă a evenimentul negativ (boala
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
sau de aloagresie sau autoagresie. Cel mai frecvent acestea au loc În vremea discărcărilor afective ca reacție la factorii psihotraumatizanți. Acești factori fiind inofensivi pentru personalitățile normale se dovedesc „patogene” pentru psihopați. Cu țelul aprecierii caracterului actelor agresive și factorilor predispozanți și declansatori a reacțiilor cu tendințe agresive au fost analizate 600 personalități patologice care s-au aflat la expertiza psihiatrico-legală. Din ele: de tip disocial impulsiv 40,2%, tip dependent (9,9%), tip anancast 7,8%; tip histrionic - 28%; tip
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
deficiențe globale sau totale ori să se limiteze la anumite regiuni, segmente sau porțiuni ale corpului și să determine deficiențe regionale, segmentare sau locale, mai mult sau mai puțin profunde. Frecvent, se utilizează și criteriul de împărțire a cauzelor în predispozante, favorizante și determinante (declanșatoare). Cauzele favorizante ori predispozante sunt raportate la ereditate. Descendenții prezintă, de regulă, asemănări morfologice și funcționale cu ascendenții și colateralii (frații, surorile și rudele apropiate). Acest fenomen biologic este și mai evident atunci când tipurile constituționale ale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la anumite regiuni, segmente sau porțiuni ale corpului și să determine deficiențe regionale, segmentare sau locale, mai mult sau mai puțin profunde. Frecvent, se utilizează și criteriul de împărțire a cauzelor în predispozante, favorizante și determinante (declanșatoare). Cauzele favorizante ori predispozante sunt raportate la ereditate. Descendenții prezintă, de regulă, asemănări morfologice și funcționale cu ascendenții și colateralii (frații, surorile și rudele apropiate). Acest fenomen biologic este și mai evident atunci când tipurile constituționale ale înaintașilor sunt relativ identice și când condițiile de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
anumite substanțe din urină (imunoglobuline IgG, IgA, lizozim, concentrație de uree crescută, acizi organici) • Proteina Tamm-Horsfall • Celulele epiteliale, polinucleare • Valvele vezico-ureterale • Mecanismele imune umorale și celulare 12.4.3. Factori care țin de gazdă și influențează infecția Tabelul 1. Factori predispozanți pentru pielonefrită obstrucția tractului urinar cu stază urinară secundară deficite imunitare refluxul vezicoureteral și intrarenal constipația sarcina reducerea ingestiei de lichide diabetul zaharat micțiuni rare manevre la nivelul tractului urinar prostatita cronică activitatea sexuală homosexualitatea Sensibilitatea mai mare a medularei
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
adverse sunt rare dacă se respectă regulile de administrare și contraindicațiile: complicații cardiovasculare: HTA tranzitorie, tulburări de ritm cardiac (favorizate de perfuzia prea rapidă, de hipokaliemie, sau de anomalii cardiace preexistente); complicații infecțioase: risc mai mare în cazul unor boli predispozante sau asocierii imunosupresoarelor; diverse: osteonecroza aseptică; tulburări neuro-psihice (convulsii, hemiplegie, stări psihotice acute) - rare, imprevizibile, risc crescut în caz de antecedente psihiatrice; greață, dureri abdominale, stare de rău, flush, artralgii, surescitare și tulburări de somn. 4. Efecte adverse: Osteoporoza poate
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
conduce adesea la realizarea de liste de sindrome și sub-sindrome cu scopul de a identifica corelațiile acestora cu factorii biologici. Ipotezele explicative se referă la conceptul de „boală” reducând variabilele psihologice sau de mediu la rang de epifenomene, de factori predispozanți sau precipitanți. Tratamentele (farmacologice și/sau cele psihosociale) sunt, în această situație, considerate ca „medicamente” a căror administrare standardizată este suficientă pentru a demonstra valorile lor curative intrinseci asupra simptomelor sau stării psihopatologice subiacente. Evaluarea critică înseamnă, adesea, compararea efectelor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pentru a repera stimulul sau stimulii primari esențiali. Alte variabile contextuale pot avea un rol indirect sau mai puțin constant. Ele constituie contextul particular în cadrul căruia unii stimuli au dobândit o semnificație determinată. In această situație acestea sunt calificate drept predispozante sau cu rol de stimuli facilitatori. Identificarea consecințelor Un comportament problemă are diverse consecințe asupra subiectului. Astfel, conduita de evitare/salvare dintr-o situație fobogenă antrenează dispariția manifestărilor anxioase și un sentiment de ușurare (consecințe pozitive) dar și imposibilitatea de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vieții sale. Acest studiu recunoaște importanța determinismelor biologice și psihologice fără a li se atribui cu ușurință statutul de variabile cruciale, așa după cum se întâmplă în abordarea psihodinamică. Datele obținute conduc la enunțarea unor ipoteze de tip dispozițional, subliniind rolul predispozant al factorilor legați de istoria subiectului. Ele permit explicarea unor noțiuni cum ar fi atribuirile cauzale (teorie personală), motivația sau flexibilitatea subiectului la schimbare, care sunt importante pentru posibilitățile și prognosticul tratamentului. Astfel, convingerea că există o cauzalitate directă exprimată
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
disfuncțional (frecvență sau intensitate). Cu ajutorul acestei terapii, subiectul este, de asemenea, adus în situația de a se referi din nou la cognițiile care își au originea în istoria sa trecută. Figura 3. Modelul retroactiv ANTECEDENTE INNASCUTE SI DOBANDITE (O) Rol predispozant Caracteristici biologice, comportamentale, cognitive, emoționale specifice legate de evenimente trecute (genetice, developmentale, familiale, sociale) STIMULI EXTERNI SI INTERNI (Sd) Rol declanșator, inhibitor sau facilitator Variabile contextuale: mediu fizic și social, cognitive, emoționale, somatice COMPORTAMENT PROBLEMA MOTOR-COGNITIV-EMOTIONAL (Rmce) topografie, intensitate, frecvență
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Exigențe înalte: sentimentul că trebuie întotdeauna să reușească perfect. - Sancționare: sentimentul de intoleranță, de nerăbdare, critică adresată celorlalți și propriei sale persoane. Dobândirea schemelor precoce Schemele precoce neadaptate sunt dobândite prin intermediul frustrării în ceea ce privește nevoile emoționale fundamentale postulate asociate unui temperament predispozant. Ele reprezintă, într-o oarecare măsură, amprenta dureroasă a condiționării traumatizante inițiale care se reactivează în timpul evenimentelor resimțite ca fiind asemănătoare în prezentul trăit de subiect. In plan cognitiv, se regăsește noțiunea de contract stabilit în copilărie: pacientul adult rămâne
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ajung să mi se îndeplinind multe sarcini. întâmple așa ceva la vârsta mea”. Tendință spre respingere parentală. Afecte: tensiune, iritabilitate, Izolare Comportamente: retragere, izolare, reducerea activităților. Organizarea datelor Organizarea datelor, în momentul desfășurării primei consultații, se realizează după cum urmează. Structură înnăscută predispozantă Sunt reținuți, în ceea ce o privește pe Martine, unii factori endogeni semnificativi: antecedente familiale de depresie din partea tatălui și a surorii sale; trezire matinală precoce, hipersomnie, clinofilie și un aspect sezonier. Structura dobândită predispozantă In vârstă de 35 de ani
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se realizează după cum urmează. Structură înnăscută predispozantă Sunt reținuți, în ceea ce o privește pe Martine, unii factori endogeni semnificativi: antecedente familiale de depresie din partea tatălui și a surorii sale; trezire matinală precoce, hipersomnie, clinofilie și un aspect sezonier. Structura dobândită predispozantă In vârstă de 35 de ani, Martine a crescut într-o familie cu trei copii, ea fiind cel de al doilea născut (are o soră mai mare și un frate mai mic). Este căsătorită și are o fiică de paisprezece
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ore Scopul cursului: să dobândească noi cunoștințe privind noțiunea de criminal din punct de vedere criminologic Obiectivele operaționale: - cognitive: 1. Să definească noțiunea de „criminal”. 2. Să definească noțiunea de „factori predisponizanți ai personalității criminale”. 3. Să enumere principalii factori predispozanți ai personalității criminale. 4. Să identifice principale categorii de criminali. 5. Să explice fiecare categorie de criminal. - afective: 1. Să participe cu interes atât prin răspunsuri la întrebări, cât și prin întrebări proprii. 2. Să dezvolte curiozitatea, motivația pentru disciplina
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
prezintă pe scurt noțiunea de criminalitate și formele criminalității; - se enumeră principalele teorii referitoare la criminalitate. 4) Prezentarea cursului (85 min.): - enunțarea noțiunii de criminal - expunere dialogată - prezentarea teoriei lui Jean Pinatel asupra personalității criminale - expunere - enunțarea noțiunii de factori predispozanți ai personalității criminale - expunere: • factori individuali: ereditatea • factori de mediu: familia de naștere, vecinătatea, școala, locul de muncă, serviciul militar, trecerea la viața independentă și familia proprie - enunțarea succintă a categoriilor de criminali (enumerare; se poate folosi creata și tabla
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Enăchescu, 1996). ASTM BRONȘIC (< fr. asthme, cf. lat. asthma - respirație; engl. asthma) - Afecțiune cronică a căilor respiratorii caracterizată prin accese de dispnee paroxistică de tip bradipnee expiratorie. Fiind un sindrom funcțional reversibil, este influențat în declanșarea sa de unii factori predispozanți: alergici, infecțioși, endocrini, psihosomatici. Boala se manifestă sub formă de crize de tuse cu spasm la nivelul bronhiilor, edem al mucoasei bronșice și hipersecreții ce apar mai ales noaptea. Aceste fenomene determină obstrucția bronșică, stânjenind evacuarea aerului din plămâni. Spasmul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
aerului din plămâni. Spasmul cuprinde, odată cu musculatura netedă de la nivelul bronhiilor, diafragmei (care este blocată în inspirație), și mușchii abdominali și intercostali externi, împiedicând replierea cutiei toracice. Criza apare mai ușor la subiecții surmenați, îngrijorați, ajunși la menosau andropauză. Factorii predispozanți, ereditari sau constituționali, precum și sensibilitatea crescută față de unele substanțe iritante, sub formă de pulberi sau particule fine, se pot constitui în declanșatori ai crizei astmatice. Reeducarea respirației astmaticilor beneficiază de un ansamblu de mijloace terapeutice în rândul cărora gimnastica respiratorie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
reeducarea funcțională a diafragmei, întărirea stereotipului respirator prin educarea respirației corecte, asigurarea sincronismului respirației cu mișcările ce alcătuiesc structurile de exerciții, creșterea rezistenței aparatului respirator la diferite intemperii și la infecții prin călirea organismului. Producerea astmului este determinată de factori predispozanți cum ar fi: sexul (mai frecvent la bărbați), ereditatea, starea generală pe plan fizic și neuropsihic, cât și factorii alergeni cum ar fi: medicamentele, efortul fizic, emoțiile, infecțiile sau aerul poluat. Astmul bronșic poate debuta de obicei în copilărie și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
255). Golu (1974, p. 265) face distincția între motiv, stimul și stimulent: "motivul este o variabilă intermediară, un mobil intern care împinge persoana spre anumite conduite și activități; stimulul este un <<excitant>> extern care evocă motivația; motivul este un factor predispozant, stimulul factor declanșator. Stimulentul reprezintă aspectul social al stimulului". Zlate (2006, pp. 256-257) definește motivul drept "actualizări și transpuneri în plan subiectiv a stărilor de necesitate", "mobilul care declanșează, susține energetic și orientează acțiunea". Diferența dintre trebuințe și motive este
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]