3,561 matches
-
și "parodie", ale căror sfere semantice interferează, dar nu coincid. Există pastișe lipsite de intenții caricaturale, și tot astfel parodii care nu recurg la pastișă, întrucît nu țintesc reliefarea unor ticuri stilistice, ci tratarea unei teme proprii în cadrul unor tipare preexistente. Sînt acele texte care apelează la procedeul substituției (ca nenumăratele "reciclări" anonime ale baladei Muma lui Ștefan cel Mare), numite în consecință parodii prin substituție. în Vara la țară, Topîrceanu nu-l pastișează pe Depărățeanu, ci preia din el doar
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
pentru plural, generaizatoare), mai degrabă decât le e mioritismul, ospitalitatea, neagresiunea și toleranța creștină (cea din urmă, susținută seducător de N. Steinhardt, în surprinzătorul eseu Secretul "Scrisorii pierdute"). Săgețile polemice ale argumentației par a fi îndreptate înspre orice construct mitizant preexistent în legătură cu "românii", fie că e vorba, să spunem, despre noicianul "sentiment românesc al ființei", fie de teza lui Mircea Vulcănescu, din Dimensiunea românească a existenței, după care românul "nu e deci negativist, ci limitator", el având "un echilibru și o
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
tocmai ieșea din cinematograf și-i ardea cîte-o filipică autentic naționalistă, de-ncremeneau securiștii de sector. Băgase spaima și-n jurii (din care nu puteau lipsi reprezentanții oamenilor muncii), încît pateticele lui pînze aveau pe panou („panoul lui”) locul lor, preexistent. Fără să mai fi trecut prin draconicul filtru. Venea Boușcă, se făcea liniște își panota singur și pleca. Incredibil! Într-un an, autoportretul lui de doi metri făcea coadă. Sfidător la maximum, hipnotic prin crîncenă privire, capul, cu bască rembrandtiană
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
în textul aleatoriu și infinit al vieții din jur, pînă la urmă tot cartea rămîne ultim recurs. Cutare eveniment neprevăzut, cutare persoană pe care abia am cunoscut-o, cutare răsturnare de situație tragică ori comică îmi evocă, invariabil, modelul ilustru preexistent în vreo carte, de preferință în literatură. Fac parte dintre cei care pentru a înțelege, pur și simplu, o circumstanță nouă trebuie să o raporteze la cartea în care ea se afla deja consemnată scriptic de un autor celebru. În afara
Preambul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/13361_a_14686]
-
structurate conform unui principiu teatral. S-ar putea spune, în aceste condiții, că ne aflăm în prezența unei poezii "mimetice", dar avem de-a face, desigur, cu un tip particular de mimesis, înțeles nu atât ca reprezentare fidelă a realului preexistent, cât mai cu seamă ca mimare, simulare și modalitate implicită de ... stimulare a capacității noastre de cititori prea puțin inocenți, de a pătrunde în felurite lumi ficționale, unde suntem atrași să jucăm diverse jocuri ale închipuirii. Într-o poezie se
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
fi petrecut în această artă în ce privește comportamentele, strategiile în raport cu problema stilului, indicând emergența unei concepții diferite de cea moștenită și încă activă, pe care o conturam mai sus. Istorismul postmodern se manifestă adesea ca o revizitare și reactualizare a stilurilor preexistente, mai distante sau mai apropiate în timp, fie în globalitatea lor (clasicism, romantism, expresionism, dar și minimalism), fie în exemplificările lor singulare. Stilul își redobândește (sau tinde să o facă) exterioritatea față de utilizatorul său. Înseamnă asta că potrivit unei logici
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
selectiv și se prezintă a fi mai degrabă „mozaicate” decât „monolitice”. Este o cu totul altă situație față de aceea a clasicismului vienez sau al romantismului austro-german, perioade istorice definibile printr-o omogenitate stilistica incomparabil mai avansată, aceasta determinată și de către preexistenta unui program ideologic<footnote Este evident, însă, ca până și în cadrul clasicismului vienez lucrurile se prezintă într-un mod diferențiat atât la nivelul etosului (ca răspuns la întrebările ce și cum este exprimat), cât și la nivelul esteticii personale (ca
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
3. Soluționarea problemelor formei este, probabil, cea mai dificilă sarcina pentru o lucrare postmodernă, în ideea unei imposibilități de mediere internă între referințele la un material extern și forma autonomă. Cea mai inteligentă soluție este a se folosi o formă preexistenta în totalitatea ei (până la nivelul sintactic). Această (atitudine - n.n.) de asemenea creează o certă asemănare cu clasicismul., 4. Aici întrebarea este cât de mult material ne trimite înafara lucrării. Un singur citat, ca în lucrarea Senfkorn de Klaus Huber, nu
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
directorul executiv al Casei Județene de Pensii Timiș. Conform art. 47 din Legea nr. 19/2000, „persoanele asigurate în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat“, au dreptul la reducerea, în funcție de gradul handicapului, a stagiilor de cotizare și a vârstelor standard de pensionare. Astfel, persoanele cu handicap grav beneficiază de reducerea cu 15 ani a vârstei standard de pensionare „dacă au realizat cel
Agenda2004-22-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282467_a_283796]
-
armistițiu pe toate fronturile pentru a pregăti pacea. "Revoluția maximalistă, crede și G h. Gh. M., a fost pregătită de germani, pentru a-i rupe pe ruși de Aliați." Mai corect spus, a fost ajutată, impulsionată, fondul fiind, cum se știe, preexistent. După armistițiul ruso-german de la Brest-Litovsk (22 nov./3 dec. 1917), guvernul român își punea problema propriului armistițiu. Ionel Brătianu care continuă să rămână ferm alături de Aliați e hotărât să nu participe, considerându-l o "capitulare deghizată". Au loc aprinse discuții
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
directorul executiv al Casei Județene de Pensii Timiș. Conform art. 47 din Legea nr. 19/2000, „persoanele asigurate în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat“ au dreptul la reducerea, în funcție de gradul handicapului, stagiilor de cotizare și a vârstelor standard de pensionare. Astfel, persoanele cu handicap grav beneficiază de reducerea cu 15 ani a vârstei standard de pensionare „dacă au realizat cel puțin
Agenda2005-08-05-dialog () [Corola-journal/Journalistic/283403_a_284732]
-
pentru limită de vârstă de la 55 de ani dacă ați realizat un stagiu de cotizare de minim 35 de ani (condiție pe care o îndepliniți) și dacă prezentați un certificat de încadrare valabil ce atestă că prezentați un handicap mediu preexistent calității de asigurat. ( I. B.) ÎNTREABĂ: Dna ELENA GHEAȚĂ, Timișoara. O persoană cu handicap locomotor de gradul II poate aduce în țară un autoturism, primit ca donație din străinătate, fără a achita taxe vamale? Ce acte sunt necesare? RĂSPUNDE: Dl
Agenda2005-08-05-dialog () [Corola-journal/Journalistic/283403_a_284732]
-
dreptului la pensie pentru limită de vârstă la cerere în condițiile Legii nr. 19/2000, cu reducerea cu 10 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute pentru persoanele asigurate - dacă au realizat stagiul complet de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat și prezintă handicap mediu. ( I. B.) ÎNTREABĂ: Domnul VASILE TEIȘAN, Timișoara. În ce condiții pot să obțin aprobare de la S.C. „COLTERM“ S.A. pentru debranșarea individuală de la sistemul centralizat de încălzire? Menționez că locuiesc într-un bloc cu
Agenda2004-39-04-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/282911_a_284240]
-
a psihanalistului ori psihologului) este de a dezvălui și explică abisurile ființei umane, pe baza tehnicilor sale de investigație, socotite infailibile. Numai că, în procesul investigației, analistul inventează mai degrabă sinele celui analizat, nu îl descoperă că pe un dat preexistent, obiectiv, în așteptarea unei lumînări explicative din afară. Ne-am aștepta, într-o astfel de carte, la o istorie critică a grupării psi, la detalii legate de apariția și evoluția discursurilor acestor discipline. Roșe promite la început o istorie critică
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
Deocamdată, premisa (încă) obligatorie a înțelegerii relației dintre om și mașina este aceea a acceptării raportului cronologic, cauzal și ierarhic dintre creator și creat: cunoașterea preceda aplicația, iar construcția mașinii (fie ea și cea vie a corpului uman) depinde de preexistenta constructorului. Pe de altă parte, dezvoltarea în zilele noastre a unor experimente mentale (Dennett, Pinker) sau ficționale (Rucker) vizînd subminarea sau chiar inversarea relației creator / creat, ca și apariția mini-robotilor semi-autonomi destinați spionajului tehnologic (care, pe lîngă beneficiile unor procese
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
se știa foarte bine. Iar reprezentanții BBC au precizat ce hram poartă această publicație rusească care a scris despre eventualitatea ca dacă în România și în Rusia vin la putere regimuri de stînga ele să poată folosi un fir scurt, preexistent. Practic, postul de televiziune care a aruncat nada acestei dezbateri a fost Antena 1. Și cum se întîmplă îndeobște în România, dacă ceva se discută, atunci trebuie discutat în continuare, așa că subiectul s-a tot discutat. Dar tot în talk-show-uri
Cînd firul e calul, dar calul nu e firul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17222_a_18547]
-
francez, l^Association Française pour l^Action Artistique (AFFA), Délégation Générale de l^Alliance Française în România și instituțiile noastre de concert. Gamă repertoriala, tipologia formațiilor din sfera cameralului a fost largă, si cum nu a rezultat dintr-un proiect preexistent, a avut spontaneitatea unei varietăți necăutate, fruct al hazardului care le-a integrat firesc în viață muzicală. Între toate, s-a remarcat prin originalitatea concepției seară dedicată de pianista Mărține Joste lui Eric Satie "à voir et à entendre". Ea
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
aplicarea să într-un praxis liric (cu toate că ele însele sînt încărcate de-o electricitate lirica, scoțînd mici scîntei, aidoma unor anumite țesături, cînd le mingii cu palma): "una din șansele poetului zilelor noastre este să considere literatura că un fapt preexistent, o materie lipsită de indicii ierarhice, adusă la o ăinformalitateă vitală, fertila". Sau: "Efortul poetului trebuie să meargă în sensul realizării translației între stimuli, percepție și reacție (socială, verbală, culturală), modificînd sistemul de relații și conexiuni dintre exterioritate și interioritate
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
corectă, sau chiar esențială pentru înțelegerea sentimentului occidental al iubirii. Deși, La Rochefoucauld credea, ce-i drept, cinic, că nimeni nu s-ar îndrăgosti vreodată dacă nu ar ști că există iubire. Deci, daca nu ar urma un anumit univers preexistent ființei lui, cel al dragostei. Că între iubirea din cărți și cea dintre oameni e uneori o adevarată prăpastie e de-a dreptul banal sau vulgar să susținem. Și totuși îmi caut portițe de scăpare plauzibile și totodată intuitive prin
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
O expoziție de o asemenea anvegură determina în mod spontan, prin însăși diversitatea inventarului sau, un larg cîmp de tentații, căruia orice organizator îi poate rezista cu greu. Prima dintre ele ar fi aceea de a selecta lucrările în funcție de ideea preexistenta a unei sincronii între cele două școli, a unei comuniuni de viziune, de temperament artistic și, eventual, de comportament stilistic. Cea de-a doua ar putea fi așezată la extremă cealaltă: a diferențierii nete, a unei evoluții specifice în contexte
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
satelit, constrânse să respire în ritmul baghetei învingătorului suspicios, intolerant, decis să-și aplice și în țările învinse ingineria pretins antropocentrică până la capăt. Infuzia de psihologie întunecată se adăuga propriei angoase sociale a acestor țări, generată de loviturile date sistemului preexistent. Practica stalinistă, cu marea ei rețea de nuclee publice, în care se experimenta această psihoterapie socială, risca să devină o catastrofă a conștiințelor, dacă nu ar fi fost stopată la începutul anilor ’60. În următoarele două decenii a avut loc
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
aici o vădită inadvertență: demonul declară că a urmat pămîntul, vremea etc. cu gîndirile lui rebele. Formularea nu e în spiritul limbii și, mai ales, nu e în spiritul poemului, care nu ni-l înfățișează pe demon urmînd o mișcare preexistentă, ci dimpotrivă, ca acela ce o dezlănțuie: El răscoală în popoare a distrugerii scînteie Și în inimi pustiite samănă gîndiri rebele. El prezentul îl răscoală cu-a gîndirilor lui faimă Contra tot ce grămădiră veacuri lungi și frunți mărețe. Vrînd
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
neagă această nouă identitate, se de-mască. O asemenea dublă transformare, precum o negație a negației, implică relativizarea din care țîșnește adevărul. Nu altfel proceda Socrate, cînd, punînd întrebări "încuietoare" ce relativizau afirmațiile părelnic incontestabile ale sofiștilor, "moșea" adevăruri unanime, preexistente în conștiința interlocutorilor: Felul său de-a acționa în diferite momente definește, după Jankélévitch, conștiința ironică: aceea care se neagă pentru a se afirma mai bine, ca și ideea hegeliană. El se neagă pe sine pentru a-i lăsa pe
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
vin din același loc și umplu șanțurile deschise în fața lor și uneori se revarsă peste ele. Poate așa mi-aș putea reprezenta intensitatea sentimentului care se aseamănă vîltorii apelor care cuprind ce le iese în cale dar urmează direcția formelor preexistente, umplîndu-le în limite anumite sau ștergîndu-le din cale. Unicitatea fiecărui eu vine din această șansă nerepetabilă de a se afla cîndva la una din infinitele răspîntii de drum pe care se făuresc destinele după jaloanele mai mult sau mai puțin
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
și prin exigențele spațiului public, ele împrumută ceva din premeditările și elaborările unor opere de atelier. Aceste caracteristici, la o primă vedere simple abstracțiuni teoretice, pot fi remarcate acum, cînd totul este finalizat, cu multă claritate. Competiția cu formele urbane preexistente, vecinătatea vegetației și personalitatea spațiului deja construit au funcționat ca premise în concepția și în elaborarea acestor lucrări. Accentul pus pe expansiunea formelor, combinația verticalei cu desfășurarea pe orizontală și gîndirea de tip arhitectural care poate fi descifrată în intenția
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]