582 matches
-
doar de un business, ci de o pasiune. O boemă literară avea să înceapă în curând. Publicul s-a adunat mai repede decât ora prevăzută în invitație, semn că evenimentul fusese mediatizat, iar cei avizi de noutăți literare, nu au pregetat să apară în număr mare, în așa fel încât cele două încăperi destinate lansării s-au dovedit, în final, a fi neîncăpătoare. În cuvântul său de deschidere, Camelia Duca, Directoarea Librăriei ,,Semn de carte’’ din Reșița a arătat că astfel
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
vigoare. Aici, în această narațiune a vălmășagului, motivul icarului prăbușit, care mă preocupă, transpare în forme extreme. în ambele sfere (biografie + operă) este atins superlativul în antiteză. Derapajele pe planul vieții îl înscriu pe Céline în catgoria retrograzilor, care nu pregetă să repete un discurs cinic și rasist. Pe de altă parte, în artă, se ridică la o cotă maximă, cota marii performanțe. Unde să-l plasăm într-o apreciere obiectivă? Cât cântărește ideologia (destructivă) în raport cu inspirația artistică (fecundă, foarte originală
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
de cărți valoroase și de prostii, fie că citești numai ce-ți place, fie că urmezi un plan bine stabilit de “lecturi obligatorii”. E legea numerelor mari. Mi-am însuși această strategie și am redescoperit plăcerea lecturii. N-am mai pregetat niciodată să nu duc la bun sfârșit o carte, daca autorul m-a pierdut undeva pe parcurs. Nouă abordare m-a vindecat și de frica pe care mi-o inspirau cărțile-cărămidă. Știind că le pot lăsa din mână oricând, fără
Fără obligații by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82419_a_83744]
-
de foc/ce se topește și el/ înlăuntrul pămâtului lăsând în urma lui doar un cuvânt: cu-vântul“ (Odată, de mult...). Viorela Codreanu Tiron este fundamental o structură neoromantică în sensul celebrelor eroine din marile poeme dramatice ale lumii, ce nu pregetă să-și declame singurătatea „frumoasă și rece“, ne-fericirea tip mal aimée și smerită resemnare finală ce amintește și de nu mai puțin celebra poezie a lui Montale Personae separatae: „Atât de mult am iu-bit/ și-atât de mult am
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
câteva sute de texte, risipite mai ales prin presă zonala a Olteniei sau prin reviste indicate tematic chiar din titlu. Poetul, cu o cultură stabilizata în domeniu - din timpul și după absolvirea Institutului de Limbi Străine din București -, n-a pregetat să uceni ceașcă asupra cuvântului din lexicul românesc, pândindu-i mereu polisemantismul degajat în varii contexte. Așa încât Cuvântul a devenit punct de plecare în combinațiile morfosintactice ale unei gândiri exprimate pe structuri lirico-epice. Depun măr turie, în această privință, cele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
eseu. strădincolo de femei e pustia fără culoare, ce-aș putea să vă zic. Poezii vino, îmi zice Dumnezeu privește, dincolo de mine nu mai este nimic. Bătrânul învârtea lut între degete și-l plămădea cu tainice seve iar timpul nu pregeta să pregete plăsmuind EVA și Eve din Eve. așa a trudit EL șasele zile. într-a șaptea s-a oprit spre a cugeta. între timp făcuse cerul și apa și iarbă și a văzut că este bine așa. Domnul da
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de femei e pustia fără culoare, ce-aș putea să vă zic. Poezii vino, îmi zice Dumnezeu privește, dincolo de mine nu mai este nimic. Bătrânul învârtea lut între degete și-l plămădea cu tainice seve iar timpul nu pregeta să pregete plăsmuind EVA și Eve din Eve. așa a trudit EL șasele zile. într-a șaptea s-a oprit spre a cugeta. între timp făcuse cerul și apa și iarbă și a văzut că este bine așa. Domnul da viață și-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
câteva sute de texte, risipite mai ales prin presă zonala a Olteniei sau prin reviste indicate tematic chiar din titlu. Poetul, cu o cultură stabilizata în domeniu - din timpul și după absolvirea Institutului de Limbi Străine din București -, n-a pregetat să uceni ceașcă asupra cuvântului din lexicul românesc, pândindu-i mereu polisemantismul degajat în varii contexte. Așa încât Cuvântul a devenit punct de plecare în combinațiile morfosintactice ale unei gândiri exprimate pe structuri lirico-epice. Depun măr turie, în această privință, cele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
eseu. strădincolo de femei e pustia fără culoare, ce-aș putea să vă zic. Poezii vino, îmi zice Dumnezeu privește, dincolo de mine nu mai este nimic. Bătrânul învârtea lut între degete și-l plămădea cu tainice seve iar timpul nu pregeta să pregete plăsmuind EVA și Eve din Eve. așa a trudit EL șasele zile. într-a șaptea s-a oprit spre a cugeta. între timp făcuse cerul și apa și iarbă și a văzut că este bine așa. Domnul da
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de femei e pustia fără culoare, ce-aș putea să vă zic. Poezii vino, îmi zice Dumnezeu privește, dincolo de mine nu mai este nimic. Bătrânul învârtea lut între degete și-l plămădea cu tainice seve iar timpul nu pregeta să pregete plăsmuind EVA și Eve din Eve. așa a trudit EL șasele zile. într-a șaptea s-a oprit spre a cugeta. între timp făcuse cerul și apa și iarbă și a văzut că este bine așa. Domnul da viață și-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
melodii și cântece populare sârbești și românești. Grupul se bucură și de colaborarea cu muzicieni de frunte ai Banatului. Firesc, se referă la cei de etnie sârbă și anume: Laza Cnejevici, Laza Pomorișaț, Luianov Timotei și Ivan Pantici. Aceștia nu pregetă să meargă pentru repetiții chiar până la Cenad. Prezența lor nu poate decât să însuflețească, să impulsioneze dorința de a face un lucru de calitate. Maestrul Tomislav Giurici s-a născut în 1936, la Cenad. Educația muzicală a primit-o de la
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
Wilhelm Filderman a emigrat în America. Anti-comunist fervent, Filderman a emis principiul potrivit căruia un evreu, în măsura în care este comunist și se atașează de marxism, încetează a mai fi evreu!... A fost atât de sincer în această atitudine încât nu a pregetat ca în 1955 să depună mărturie în favoarea tinerilor români care atacaseră ambasada română de la Berna, de unde au sustras documente extrem de compromițătoare pentru comuniști. Din păcate, fără să le fi fost în intenție, atacul lor s-a soldat cu uciderea nepremeditată
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
la acest "Dialog" va apărea mult mai sesizanta și caracteristică decît în altă parte." Convingere ce ni se pare îndreptățită... Coloana vertebrală a tuturor activităților lui I. Negoitescu din epoca exilului (că și din decursul întregii sale vieți, așa cum nu pregeta a sublinia și-n cursul discuțiilor cu subsemnatul) o alcătuia literatura română. Era un mod de a se regăsi într-o vocație, de-a-si conserva o identitate ("aș fi putut deveni cunoscut în Occident, îmi mărturisea, scriind despre autorii străini
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
mai reușite capitole - narațiuni este "Muntele Măslinilor" unde sunt afurisiți arhiereii Sinedriului ce "se purtau că orice putere politică, chemând în sprijinul lor poliția politică" pentru a-l răpune pe cel ce se declară Fiul lui Dumnezeu. Demnitarii Templului nu pregeta să-l trateze pe prizonier că "într-un gestapou avânt la lettre..." Răstignirea lui Iisus "părăsit pe cruce" rămâne până în zilele noastre o enigmă multiplă. Ipotezele avansate de Ion Murgeanu sunt nu numai captivante dar și tulburătoare că de pildă
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
de contraargumente, nu-i așa? Întîi de toate, mi s-a suprimat rubrică, fără nici o explicație. În al doilea rînd, nu mi s-au mai publicat textele trimise în ultima vreme, nici macar aforismele, inocentele aforisme, pe care Nicolae Breban nu pregeta a le raporta, redundant, la Blaga sau la Cioran, angajîndu-se chiar să le prefațeze, la apariția în volum, pe temeinicul motiv, comunicat oral cuiva, că autorul rîndurilor de față... mai tipărește aforisme și în alte reviste! În al treilea rînd
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
imensă a credincioșilor mei supuși, de confesiune catolică și evanghelista, să recurgă, pentru respectarea legilor statului, la măsuri specifice puterii laice. Aș vrea să sper că Înalt Prea Sfinția Voastră, după ce vă veți fi edificat asupra situației reale, nu veți pregeta să faceți uz de autoritatea dumneavoastră pentru încetarea agitației care a fost stîrnita de regretabile deformări ale realității și de interpretarea abuzivă a drepturilor clerului. s...ț Este încă o expresie în scrisoarea Înalt Prea Sfinției Voastre, față de care nu
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
marcheze pe viață gândirea și comportamentul eroinei (pianista octogenară, maestrul, bătrâna hoață etc.). Tentația escavării într-o intimitate inepuizabilă, frizând jurnalul liric gen "mon coeur mis à nu", este surdinizată de arta digresiunii dar și a portretului-robot, incisiv. Autoarea nu pregetă să folosească tonalități de aquaforte pentru a zugrăvi climate, figuri și scene criante, grotești, ale mizeriei fiziologice și promiscuității. Diatriba în avalanșă sancționează moravuri, năravuri și metehne ale unei tipologii mediocre, placide, vegetative. Eroina "exercițiilor de fidelitate" este o retractilă
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
sinonimă cu scrisul, legământ violent, visceral, pe viață și pe moarte, contra cronometru: "Tulbură hârtia/ cu sudori de sânge,/ patima, pustia,/ până nu se stânge!". Fidel valorilor sale ce nu țin de tulbureala profană și de vremelnicie, Ion Horea nu pregetă să facă din enigma morții o obsesie a scrisului, încredințând povara atotputerniciei divine. Încă sensibil la miracolul naturii, regretând ruptura artistului de perena ofrandă germinativă, poetul nu se cruță într-un epitaf autoironic exhaustiv: "Ca un nebun/ mă-nvârt în
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
un șir de jocuri de cuvinte comise de Leo Butnaru: "oM cu M mare"; "Edgar Poetice jocuri"; "viețile paralele ale lui Plutarh/ se intersectează cu viețile noastre neparalele". Ca pentru a-și onora ironia de care uzează mereu, poetul nu pregetă a și-o întoarce împotriva propriei persoane. Autoironia e o modalitate de-a se situa la treapta situației obștești, pentru a se putea pronunța în numele ei, însă și o asumare a unei antimistici a eului, a unei impersonalizări care justifică
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
istoriei i-a secerat nemiloasa superbul avînt. A încercat, cumva, să reziste tăvălugului, a imaginat un camuflat manifest al nesupunerii în Sensul clasicismului și în alte luări de poziție independența (vezi Aproape de Elada, colecția "Capricorn", 1985), dar împrejurările n-au pregetat să-l înglobeze în neantul colectivismului. Absorbirea silnica s-a produs, ineluctabil, la "Tribuna poporului", la "Națiunea", în pofida închipuirilor că-i mai era îngăduit să braveze revărsarea de mediocritate, s-o țină pasă-mi-te la distanță cît a mai
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
Care dintre voi este fără de păcat să arunce cel dintîi piatră asupra ei". Totul se conciliază tacit și finalul vestește o împăcare dintre dr. Taifun și amantă lui, viitoare soție. Românul e, estetic, un eșec și criticii epocii n-au pregetat să o spună. Pompiliu Constantinescu găsea neizbutita eroina românului iar celelalte personaje perfect artificiale. În Istoria... Călinescu aprecia: "Că orice teza neabsorbita în fapte, predică această pentru Magdalena răspîndește în juru-i un aer glacial și, de altfel, nici nu convinge
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
îi telegrafiase lui Liviu, dar acesta n-a venit la înmormîntare (nici nu putea veni, pentru că avea încurcături cu autoritățile militare maghiare), multumindu-se cu o scrisoare îndurerata. Rămasă cam fără mijloace, pîna a-i veni pensia, Liviu n-a pregetat că, la cerere, să-i trimită mamei ceva bani ("După moartea lui nu am avut în casa nici un ban, și banii de la voi ne-au ajutat mult"). Într-o următoare epistola îi cerea lui Liviu un "pachet cu bucate... care
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
din Dcembrie ^89. Prin însăși structura să sufletească, Liliana Grădinaru este atașată tradiției românești, valorilor sale, de unde și preferință poetei pentru "inactualitatea" expresiei, aflate mereu în matcă unei idei, a unui mesaj moral și de multe ori polemic. Poeta nu pregeta uneori să numească, să califice și să explice cuvintele, de unde și o anume senzație de reiterare discursiva a unor motive și obsesii. Există oare un poet autentic ? Fapt e că poezia Lilianei Grădinaru nu este o poezie feminină în sensul
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
Prima, intitulată de editori Onoarea și aparențele, surprinde stările de spirit exaltate, dinaintea căsătoriei, cealaltă, purtînd titlul Tristeți crepusculare, oglindește căsătoria și mai cu seamă perioadă de după divorț, exilul ex-sotiei, tribulațiile scriitorului rămas captiv în mediul totalitar, care n-a pregetat a-i face dificultăți, în pofida unor încercări ale acestuia de a-l sluji. Cea dinții a și cea mai cuceritoare a postura a lui Cezar Petrescu din epistolarul în chestiune o reprezintă figură îndrăgostitului fugos, de sorginte romantică. Cuadragenarul cunoaște
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
interpretării viselor. Greșeala Sf. Ieronim permite și o observație amuzantă. În Viața Sfântului Ieronim, atribuită lui Eusebius, există un episod în care episcopul traducător povestește un vis în care se făcea că a ajuns în cer. Aici, instanța divină nu pregetă să îl acuze pe eruditul teolog că este mai degrabă „ciceronian, decât bun creștin”. Episodul consună însă flagrant cu călătoria la judecata din cer a Împăratului Claudius din pamfletul lui Seneca. Hilar este faptul că, citind visul în respectul propriei
Gluma lui Dürer by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2442_a_3767]