153 matches
-
inevitabil în direcția modernității, adică a societăților industrializate, capitaliste, democratice ale vestului Europei; schimbările sunt graduale, incrementale; există o secvență regulată de stadii după care se realizează aceste schimbări, nici unul din acestea neputând fi eludat vezi Daniel Bell cu societăți preindustriale, industriale, postindustriale, Apter tradițional, tranzițional, modern; cauzele schimbării sunt endogene și modernizarea aduce întotdeauna cu sine îmbunătățirea vieții sociale și a condiției umane, deci progresul (Sztompka, 1994) Teoria diferențierii structurale a lui Niel Smelser. Prin intermediul modernizării, se produce o diferențiere
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Giddens care consideră că nici măcar societatea occidentală nu a depășit încă modernitatea pentru a trece într-o altă eră -, societate postfordistă la Ash Amin, Scott Lash, sau societate a informației la Alvin Toffler și John Naisbitt. Dacă în societățile tradiționale (preindustriale) accentul era pus pe agricultură și exploatarea resurselor naturale, iar în societățile moderne (industriale) accentul este pus pe tehnologie și producție de serie, în societățile postmoderne (postindustriale) accentul este pus pe informație, telecomunicații, computere. Inglehart consideră că modernității îi este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dăm seama de dimensiunea efortului care se cere făcut în perioada următoare, să precizăm că, pentru a conserva sănătatea pământului, temperatura globală ar trebui să atingă un nivel cu cel mult două grade mai înalt decât cel existent în epoca preindustrială. O asemenea scădere spectaculoasă ar impune ca emisiile globale să fie reduse până în 2050 la jumătatea nivelului pe care îl înregistrau la începutul anilor 1990. Dacă am avea în vedere doar țările bogate, prevederea respectivă ar însemna o reducere a
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
care pune la îndoială însăși valabilitatea modelului. Având la bază diferite studii de caz, se demonstrează faptul că acest model descrie, în primul rând, structura orașelor americane moderne. Sjoberg (1973) dovedește faptul că modelul nu este valabil în cazul orașelor preindustriale, unde statutul social al locuitorilor orașelor a scăzut de la centru spre periferie. La aceleași concluzii s-a ajuns și prin studiile de caz ale lui Musil (1973), despre Praga, sau Chombart de Lauve (1976), despre Paris. 2. Revenind la prima
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
reconstrucție „după victorie”, așa-numita „câștigare a păcii”. O altă chestiune caracteristică dezabterilor cu privire la transformarea războiului o constituie ideea legalității războiului, o altă problema delicată a Europei feudale. Pe de o parte, unii analiști consideră că noul război, similar celor preindustriale, nu respectă consecutivitatea evenimentelor caracteristice unei confruntări clasice moderne (Holsti, 1996, p. 26). Pe de altă parte, numeroase voci afirmă că asistăm la revenirea în forță a doctrinei războiului just, întruchipată într-o concepție a dreptului la intervenție democratică sau
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
categorii: relațiile dintre SUA și Europa Occidentală și în interiorul emisferei occidentale; Marile Puteri din Asia; Orientul Mijlociu conflictual; continentul care nu are precedent în istoria Europei - Africa (Kissinger, 2002a, pp. 14-15). În funcție de criteriul economic, Joseph Nye structurează sistemul în societăți agricole preindustriale, economii industriale și societăți post-industriale (Nye, 2002, p. 8). Alți autori, luând drept criteriu gradul de conectare a statelor la globalizare, deosebesc statele care reprezintă „nucleul funcțional” al globalizării și țările „neintegrate”, care, fie din cauza rigidității politice sau culturale, fie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
gândesc aici la De Martino 1 -, națiunea care îi era complet străină a fost mai întâi Regatul burbonic, apoi Italia piemonteză, apoi cea fascistă, pe urmă Italia actuală, fără soluție de continuitate). Or, tocmai această lume țărănească nelimitată, prenațională și preindustrială, care a supraviețuit până acum câțiva ani, este cea pe care o regret (nu întâmplător, poposesc cât mai mult timp posibil în țările din lumea a treia, unde ea încă supraviețuiește, deși chiar și aceste zone intră acum în orbita
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cele mai sobre ediții ale operelor Sfântului Pavel), deși disperata sa activitate organizatorică de tip laic și progresist apare dintr-odată sărăcită și îmbătrânită din cauza dispariției problemelor care o presupuneau (adică a sfârșitului unui lumpenproletariat țărănesc într-un stadiu istoric preindustrial), deși însăși vocația sa de preot dă senzația neliniștitoare că este vorba de o trădare inconștientă a părții sale evreiești într-un moment în care persecuția împotriva evreilor se declanșa în modul cel mai feroce, Don Milani se impune (și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mētis-uri pentru a-i recunoaște lipsa de omogenitate. Cel de-al doilea paradox este că, oricât de flexibil și de receptiv ar fi mētis-ul, elaborarea și transmiterea unora dintre formele sale par să depindă de elemente-cheie ale vieții din perioada preindustrială. Comunitățile ce ocupă o poziție marginală față de piețe și de stat sunt mai predispuse să mențină un grad Înalt de utilizare a mētis-ului, deoarece sunt silite să se bazeze În mod disproporționat pe cunoștințele și materialele aflate la Îndemână. Dacă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Uneori, atunci când o Întreagă comunitate sau cultură are un sentiment de neputință și când categoriile sale nu mai redau realitatea, aceste riscuri iau turnuri milenariste și apar noi profeți care pretind că arată calea de urmat. Cucerirea colonială a popoarelor preindustriale, războiul țărănesc german din vremea Reformei, războiul civil englez și Revoluția Franceză par să se Încadreze toate În această categorie. James Ferguson, The Anti-Politics Machine: „Development”, Depoliticization, and Bureaucratic Power in Lesotho, Cambridge University Press, Cambridge, 1990. Vezi modul În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
forme de mētis. În această categorie ar putea intra și piratajul informatic. Este limpede, cred că mētis este omniprezent atât În societățile moderne, cât și În cele mai puțin moderne, diferența esențială fiind, probabil, aceea că, prin comparație cu societățile preindustriale, cele moderne se bazează foarte mult pe cunoștințele codificate epistemice, transmise, În general, prin instruire formală. Ammarell, „Bugis Navigation”, p. 372. Este aproape sigur că multe ucenicii durau mai mult decât ar fi fost nevoie pentru instruirea tinerilor și erau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
comunitară și general socială și asupra comparațiilor dintre diverse culturi, în ultima vreme dedicând spațiu paralelismului dintre societățile simple (iliterate) și cele complexe (industriale și postindustriale). Relațiile de rudenie au constituit subiectul de predilecție al antropologiei socioculturale, pentru că în societățile preindustriale, și cu deosebire în cele simple (tribale), respectivele relații formau pivotul întregii vieți sociale; era practic singura instituție, ea concentrând aproape în exclusivitate funcțiile educației, religioasă, sanitară, politică, economică, de control social și protecție a indivizilor. Analiza conținutului manualelor, al
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tatăl biologic al copilului este irelevant social, în general alți bărbați având responsabilitatea de tată. La alte populații (insula Noua Guinee), rolul tatălui biologic este nerecunoscut social, atributele sociale ale acestuia fiind preluate de unchiul copilului dinspre mamă. În Europa preindustrială, unde ceea ce noi numim funcția economică a familiei era foarte importantă, unitatea de producție și consum nu era atât familia propriu-zisă, cât gospodăria, adică membrii familiei apți de muncă, plus, în numeroase cazuri, angajații (ucenici, servitori). 3.1.2. Principalele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Permițând sau interzicând anumite forme de mariaj (mai multe soții sau mai mulți soți, de exemplu), promovând oanumită concepție despre divorț și recăsătorire, societatea și familia încurajează sau descurajează reproducția. c) Organizarea producției și a consumului (funcția economică). În societățile preindustriale, sistemul economic social depinde în mod esențial de funcția productivă a familiei (gospodăriile țărănești, atelierele meșteșugărești). În societățile industriale și postindustriale, funcția principală economică a familiei este cea de consum. Deși și aceasta s-a diminuat, consumul de hrană și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de la primul termen la al doilea. El spune că dacă e adevărat că revoluția industrială din apusul Europei, în particular din Anglia, a modificat hotărâtor familia, nu e mai puțin adevărat că o anumită formă de familie existentă în Europa preindustrială a facilitat industrialismul și eficiența economică. Spre deosebire de China, India, Japonia și țările arabe, mii de ani, în Europa, sistemul familial nu a fost bazat pe grupuri corporate și pe modelul de descendență uniliniar. Nici tipurile de aranjament marital nu erau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
social? 8.3. Raportul părinți-copii sub semnul socialuluitc "8.3. Raportul părinți‑copii sub semnul socialului" 8.3.1. Șansele școlare și socialetc "8.3.1. Șansele școlare și sociale" Familia are tendința de a se reproduce socioprofesional. În societățile preindustriale din Europa, acest lucru este evident. Un fiu de țăran avea infime șanse de a deveni altceva decât țăran. Sistemul rigid al castelor din India este un exemplu și mai concludent. Și în societatea modernă, unde mobilitatea geografică și socială
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fenomene sociale importante de explicat: teoria stratificării sociale, teoria criminalității, a sărăciei, a calității vieții, a războiului și păcii, a întreprinderilor etc. Pe de altă parte, există teorii ale diferitelor tipuri de societăți; ale societăților socialiste sau capitaliste, ale societăților preindustriale sau industriale. În fine, există teorii contextuale care fac legătura dintre teoriile abstracte ale diferitelor fenomene sociale și teoriile tipurilor de societate în cauză. O teorie a calității vieții într-o societate socialistă și o teorie a calității vieții într-
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comportamentului deviant: victime potențiale, cultură criminală, vizibilitate socială redusă, ineficacitatea controlului social. Să ne oprim asupra câtorva teorii care acordă un loc special factorilor externi ce determină comportamentul sistemului la nivelul posibilului său acțional. Teoria societății tributale (Stahl, 1980). Societățile preindustriale sunt caracterizate, în principal, prin două mari tipuri de organizare a producției private (de tip sclavagist sau feudal) sau pe baza „tributului”. Finalitatea generală a tuturor acestor tipuri de organizare este preluarea de la producători a plusprodusului de către o clasă sau
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În mod special, sistemul devine opac la explorarea alternativelor, la evaluarea lor critică, cu un feedback evaluativ asupra eficienței funcționării. „Ignoranța structurală” despre care vorbea Goulder sau „iluziile necesare” analizate de Marx își au sursa, în mare măsură, aici. Societățile preindustriale se caracterizează printr-o notă marcată de conservatorism nu pentru că au atins moduri optime de organizare în raport cu condițiile, ci ca rezultat al sindromului incertitudinii, al tendinței de a evita incertitudinea și pericolul care ar fi decurs din explorarea alternativelor și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unei comunități era legată, doar inițial, de o forță productivă mai eficientă. Rapid însă,limitele creșterii producției erau atinse. De aceea dezvoltarea pe mai departe a comunității era în mod necesar condiționată de expansiune, de exploatarea altor comunități. Nici o societate preindustrială nu putea avea o perspectivă asupra viitorului de tip progresiv, deoarece structural creșterea ei era limitată sau condiționată de expansiunea politico-militară incertă. Revoluția industrială a deschis un câmp imens dezvoltării forțelor de producție. Comunitățile umane au început să aibă o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care se discută despre societatea postindustrială ca despre o realitate care deja tinde a fi depășită, una dintre cele mai consecvente caracteristici ale schimbărilor și adaptărilor spontane care au loc în România este aceea de a genera trăsături proprii societăților preindustriale. Indiferent de nume, ele sunt tipice subdezvoltării [...]. Dacă tranziția spontană continuă, dacă nu se intervine repede și ferm pentru modelarea tranziției orientate spre interior cu obiectivul direct de a impune dezvoltarea, s-ar putea ca soarta României să fie decisă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
societății industriale a fost profund dependentă de familia nucleară și mai ales de diviziunea sexuală a muncii între bărbatul salarizat de corporațiile care-i cumpărau forța de muncă și femeia specializată în activitățile casnice ale vieții de familie. Structura socială preindustrială era centrată pe familie, adică pe gospodăria familială extinsă. Odată cu industrializarea, au apărut noi organizații sau actori corporatiști, astfel că două structuri organizaționale paralele au început să se afirme: o structură primordială, bazată pe și derivată din familie, și o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sociale ca pe niște expresii ale voinței umane, aflată și ea în tranziție de la o formă esențială (organică, am putea spune - dar nu neapărat organicistă), Wesenwille, către o formă arbitrară (contractuală, s-ar putea adăuga), Kürwille. Tematizarea trecerii de la era preindustrială la cea industrială, de la tradiție la modernitate, de la legăturile umane familial-comunitare (bazate pe sânge, afecțiune, respect și teamă) la cele raționale (bazate pe contract și interes) și așa mai departe a fost preocuparea principală a reflecției despre societate și politică
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
A. Knopf, New York, 1991); cartea sa clasică trebuie consultată în ediția din 1996, adusă la zi și însoțită de o nouă introducere, „A House Divided”. Bellah a mai scris despre sistemele de înrudire apașe (1952) și viața religioasă în Japonia preindustrială (1957), fiind și cel care a îngrijit o antologie critică Durkheim în limba engleză (1973). 17. Jürgen Habermas, Der philosophische Diskurs der Moderne. Zwölf Vorlesungen, Suhrkamp, Frankfurt/Main, ediția a II-a, 1985, p. 166. Marea confuzie introdusă de „patriotismul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
unei prezentări din punct de vedere statistic, fiind mai degrabă un demers psihopedagogic. Legătura muzeului cu comunitatea, ca unitate teritorială a organizării sociale, identifică două ipostaze: refacerea prin tematică a traseului evoluției comunităților, de la cele mai vechi forme, ale comunităților preindustriale, pînă la așezările contemporane; în condițiile dezvoltării rapide a acestora muzeul poate deveni un spațiu de apropiere între persoane și grupuri. În micile comunități muzeul trebuie să reprezinte un loc de întîlnire și dezbatere pe probleme culturale, pentru menținerea unei
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]